Anders Johan Lexell
| Anders Johan Lexell | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Turku, Suedia[5][6] |
| Decedat | (43 de ani)[1][2] Sankt Petersburg, Imperiul Rus[7][6] |
| Părinți | Jonas Lexell[*] |
| Ocupație | astronom matematician fizician cadru didactic universitar[*] |
| Limbi vorbite | limba suedeză |
| Activitate | |
| Domiciliu | Suedia Rusia |
| Alma mater | Turun akatemia[*] |
| Organizație | Academia de Științe din Sankt Petersburg[*] Universitatea Uppsala |
| Influențat de | Leonhard Euler |
Modifică date / text  | |
Anders Johan Lexell (24 decembrie 1740 – 11 decembrie 1784) a fost un astronom și matematician suedezo- (finlandezo)-rus. În Rusia, el este cunoscut sub numele de Andrei Ivanovici Leksel (Андрей Иванович Лексель). Numele său este ortografiat uneori Anders Johann Lexell sau încă Johann Anders Lexell.
Biografie modificare
A emigrat în Rusia și a devenit prietenul lui Euler și al elevului său, Nicolas Fuss, cu care a colaborat la studierea triunghiurilor sferice. I se datorează studiul mișcării cometelor și îndeosebi calculul orbitei cometei D/1770 L1 (Lexell), care a fost, ca urmare, denumită în onoarea sa, deși fusese descoperită de Charles Messier. Această cometă a fost cea care a trecut cel mai aproape de Pământ în întreaga istorie cunoscută a cometelor (deși unii asteroizi au trecut mai aproape) făcând din ea primul obiect din apropierea Pământului recenzat; distanța exactă nu este cunoscută, însă a fost estimată de ordinul a 3 milioane de kilometri. Lexell a arătat că obiectul cosmic respectiv a avut un periheliu larg până când l-a întâlnit pe Jupiter în 1767. Lexell a prezis că, după o întâlnire mai apropiată (2 revoluții mai târziu), în 1779, cometa va fi expulzată din Sistemul Solar interior.
Lexell a fost primul care a calculat orbita lui Uranus după descoperirea sa și a realizat după orbita acestuia că era vorba, mai degrabă, de o planetă decât de o cometă. Mai mult, a găsit că Uranus era perturbat și a dedus existența unei alte planete (eventual Neptun), deși poziția acestuia nu fusese calculată până la Urbain Le Verrier. În sfârșit, i se datorează o teoremă relativă la liniile trigonometrice în triunghiurile sferice, prelungindu-le pe cele ale lui François Viète[8] și care dă locul geometric al vârfurilor triunghiurilor sferice având aceeași arie și aceeași bază.
Asteroidul 2004 Lexell, descoperit de N.S. Cernîh[9], la 22 septembrie 1973, a fost denumit în onoarea sa.
Note modificare
- ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în
- ^ a b Anders Johan Lexell (în suedeză), Svenskt biografiskt lexikon
- ^ Andreas Johann Lexell, Erik-Amburger-Datenbank
- ^ Anders Johann Lexell, www.accademiadellescienze.it, accesat în
- ^ „Anders Johan Lexell”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b www.accademiadellescienze.it, accesat în
- ^ „Anders Johan Lexell”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ fr M. Chasles Mémoires sur les questions proposées par l'Académie royale des de sciences et belles-lettres de Bruxelles p.328
- ^ Nikolai Cernîh (1931–2004) a fost un astronom rus sovietic.
Legături externe modificare
- en Biografie
- en Cometa Lexell
Vezi și modificare
- Uranus
- Neptun
- 2004 Lexell
- D/1770 L1 (Lexell)
