Andrei Rubliov

Acest articol se referă la un călugăr rus. Pentru jucătorul de tenis cu același nume, vedeți Andrei Rubliov (jucător de tenis).

Date personale
Andrei Rubliov
Icoana Sfintei Treimi de Andrei Rubliov
Născut	anii 1360^[1] Cnezatul Moscovei
Decedat	29 ianuarie 1430 (70 de ani)^[2]^[3]^[4] Mănăstirea Andronikov^⁠(d), Cnezatul Moscovei^[5]
Înmormântat	Mănăstirea Andronikov[*]
Cauza decesului	cauze naturale (pestă)
Religie	creștinism ortodox[*]
Ocupație	pictor iconar miniator[*]
Activitate
Pregătire	Teofan Grecul
Opere importante	Trinity icon[], Hristos Vsederjitel[], Archangel Michael[*]
Site oficial	http://andrey-rublev.ru
Prezență online
site web oficial
Modifică date / text

Andrei Rubliov (în limba rusă: Aндрей Рублёв) sau Sfântul Andrei Iconograful (n. anii 1360, Cnezatul Moscovei – d. 29 ianuarie 1430, Mănăstirea Andronikov^⁠(d), Cnezatul Moscovei) a fost un călugăr și pictor de icoane rus, din secolul al XV-lea. Recent^[6], Biserica Ortodoxă Rusă l-a canonizat^[7], iar sărbătoarea sa a fost fixată pe 29 ianuarie și pe 4 iulie.

Viața și opera

Andrei Rubliov într-o miniatură de la începutul secolului al XVI-lea

Andrei Rubliov s-a născut spre anii 1360 – 1370. A fost asistent al pictorului, de origine greacă, Theophan Grecul, iar opera sa duce mai departe tradiția icoanelor bizantine, dar introduce aici mai multă suplețe și gingășie.

Opera

Catedrala Buneivestiri din Kremlin, Moscova

Andrei Rubliov a fost cel mai mare pictor rus de icoane și de fresce din Evul Mediu. Împreună cu Theophan Grecul este autorul iconostasului Bunavestire de la Moscova, al unui Sf. Ioan Botezătorul, al unui Sf. Pavel, al unui Sf. Petru, precum și a unei Bunevestiri de la Vladimir.

Dar icoana sa cea mai cunoscută, care se pare că atinge perfecțiunea, larg difuzată prin copii în zilele noastre, este Icoana Sfintei Treimi, realizată în anul 1410. Reluând o temă clasică a iconografiei bizantine, ospitalitatea lui Avraam^[8], Andrei Rubliov a fost primul iconar care a făcut să dispară din cadrul icoanei personajele Avraam și Sarra^[9], concentrând atenția privitorului spre cei trei îngeri așezați lângă stejarul Mamvri, ilustrare a armoniei trinitare.

Icoana a fost destinată lavrei^[10] Sfintei Treimi – Sfântul Serghei de la Serghiev Posad, denumit în timpul regimului sovietic Zagorsk, în onoarea unui comisar al poporului din perioada revoluției bolșevice. În prezent, localitatea și-a reluat vechea denumire: Serghiev Posad.

Viața lui Rubliov nu o putem urmări decât prin operele sale. Chiar data morții sale implică un semn de întrebare, 1430(?). Andrei Rubliov, canonizat recent de Biserica Ortodoxă Rusă, n-a fost decât un instrument al lui Dumnezeu, mâna Duhului Sfânt, așa cum sunt toți marii pictori de icoane.

Sfârșitul vieții

Andrei Rubliov a murit la data de 29 ianuarie 1427 sau 1430, în Mănăstirea Andronikov, de la Moscova.

Andrei Rubliov, în film și în teatru

Film

Viața lui Andrei Rubliov l-a inspirat pe cineastul rus Andrei Tarkovski, care i-a consacrat un film realizat în 1966 și care a ieșit pe ecrane în anul 1969: Andrei Rubliov.

Teatru

Maura Del Serra^[11], Andrei Rubliov, dramă în șase scene, cu o notă de Ugo Ronfani, Firenze, Le Lettere, 2000, 84 pagini. A obținut Premiul „Scheda teatrale” di San Miniato; piesa a fost nominalizată pentru Premiul „Riccione” și Premiul „Bolzano”.

Cinstirea memoriei lui Andrei Rubliov

Din anul 1985, muzeul organizat în Mănăstirea Andronikov, îi poartă numele.
O statuie a marelui pictor a fost ridicată în fața intrării în muzeu, autorul statuii fiind sculptorul Oleg Komov.
Un crater, de pe planeta Mercur, îi poartă numele.

Vezi și

Sfânta Treime

Note

^ „Andrei Rubliov”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 9 aprilie 2014
^ Andrei Rubljow, Ökumenisches Heiligenlexikon
^ Find a Grave, accesat în 29 august 2019
^ Andrej Rublev, The Fine Art Archive, accesat în 9 octombrie 2017
^ http://satucket.com/lectionary/andrey_rublev.htm Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ 6 - 9 iulie 1988. Vd. Hotărârea de Canonizare Arhivat în 21 iulie 2006, la Wayback Machine.
^ În iunie 1988.
^ Avraam primește pe Sfânta Treime la stejarul Mamvri, in Facerea, Cap. 18
^ Am folosit ortografia prezentă în edițiile românești ale Bibliei: Biblia sau Sfînta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București,1982, pp. 26-27, Biblia sau Sfânta Scriptură, Ediție Jubiliară a Sfântului Sinod (Traducere și adnotări de Î.P.S. Bartolomeu Valeriu Anania), Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001, pp. 38-39.
^ Lavra este o mănăstire ortodoxă mare (în Grecia, Ucraina, Rusia), condusă de un egumen, în care fiecare călugăr locuiește în chilie proprie și separată, ca într-o mică așezare de sine stătătoare. In Noul dicționar universal al limbii române, Editura Litera Internațional, 2007.
^ Maura Del Serra (n. 1948) este o poetă, dramaturg, critic literar, comparatist și traducătoare italiană.

Bibliografie

La Sainte Bible, Nouvelle Édition publiée sous le patronage de la Ligue Catholique de L'Évangile et la direction de S. Em. Le Cardinal Lienart, troisième édition revue et corrigée, Paris, 1952;
Biblia sau Sfînta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București,1982;
Biblia sau Sfânta Scriptură, Ediție Jubiliară a Sfântului Sinod (Traducere și adnotări de Î.P.S. Bartolomeu Valeriu Anania), Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2001;
Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Editura Litera Internațional, București - Chișinău, 2007. . ISBN 978-973-675-307-7;

Galerie de imagini

Icoana Sfintei Treimi de Andrei Rubliov, 1410
Nașterea lui Isus, 1405 (Catedrala Buneivestiri, Moscova Kremlin)
Botezul Domnului, 1405 (Catedrala Buneivestiri, Moscova)
Bunavestire, 1405 (Catedrala Buneivestiri, Moscova)
Theotokos din Vladimir, ca. 1405
Sf. Arhanghel Mihail, 1408 (Iconostas la Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Vladimir, Vladimir)
Sf. Arhanghel Gavril, 1408 (Catedrala Adormirii Maicii Domnului, Vladimir)
Sfântul Andrei, primul chemat, 1408 (Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Vladimir)
Sf. Grigore de Nazianz (Sfântul Grigore Teologul), 1408 (Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Vladimir)
Theotokos din Deësis, 1408 (Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Vladimir) O parte din lucrare o datorăm lui Theophan Grecul
(Sf. Ioan Teologul), 1408 (Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Vladimir)
Sf. Ioan Botezătorul, 1408 (Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Vladimir)
Mântuitorul în Slavă, 1408 (Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Vladimir)
Coborârea lui Hristos în iad, 1408-1410 (Vladimir)
Hristos Mântuitorul ca. 1410 (Galeria Tretiakov, Moscova)
Înălțarea, 1408 (Galeria Tretiakov, Moscova)
Pavel (apostol), 1410 (Galeria Tretiakov, Moscova)