Deschide meniul principal

Ansamblul urban IV, Timișoara

Monument istoric în Județul Timiș, România
Ansamblul urban IV
Timisoara, Ansamblul urban IV.jpg
Poziționare
Ansamblul urban IV se află în România
Ansamblul urban IV
Ansamblul urban IV
Coordonate45°44′39.3″N 21°12′32.5″E45°44′39.3″N 21°12′32.5″E
LocalitateTimișoara
ȚaraRomânia
Adresaintersecția bd. Regele Carol I cu str. Iancu Văcărescu
Edificare
ArhitecțiKarl Hart
László Székely
Stil arhitecturalArt Nouveau (Secession),
Stil eclectic istoricist
Data începerii construcțieisec. al XIX-lea
Stare de conservarediversă
Clasificare
LMITM-II-a-B-06104
Localizarea și limitele ansamblului

Ansamblul urban IV este o zonă din cartierul Iosefin al Timișoarei, declarată monument istoric, având codul LMI TM-II-a-B-06104.[1]

Cuprins

DescriereModificare

Ansamblul este format din clădirile situate pe colț ale intersecției dintre bd. Regele Carol I cu str. Iancu Văcărescu.[1] Intersecția este una dintre cele trei cele mai vechi intersecții ale cartierului Iosefin, pe strada centrală dintre cele trei alocate inițial în 1744,[2][3] cum apare pe harta iozefină. În perioada în care ansamblul a fost construit Timișoara făcea parte din Austro-Ungaria, zona făcea parte din Piața Scudier (pe actualul bd. Regele Carol I), iar străzile respective se numeau Kossuth Lajos utca și Bem utca.[4] Actual intersecția este cunoscută în cultura populară drept Piața Iosefin.

În cadrul proiectului de cooperare româno-german „Reabilitarea prudentă și revitalizarea economică din Timișoara” s-a preconizat tratarea unitară a monumentelor istorice din Iosefin, inclusiv a Ansamblului urban IV, prin includerea într-o zonă lărgită, cuprinzând din întregul cartier istoric Iosefin zona dintre Canalul Bega, bd. Iuliu Maniu, bd. 16 decembrie 1989, str. Treboniu Laurian și str. Brașov.[5]

Intersecția este lângă Piața Iosefin, centrul comercial al cartierului.[6]

Clădiri din ansamblul urban IV


Clădiri care fac parte din ansambluModificare

Clădiri din ansamblul urban IV
Poz. Descriere Adresă,
Coordonate
Data autorizării/
data terminării,
Arhitect
Imagine Note
1 Școala Populară Comunală Elementară, actual Școala Gimnazială Nr. 12. Stil eclectic istoricist. Starea în 2015: clădire reabilitată. Bd. Regele Carol I, nr. 17
45°44′39″N 21°12′35″E
1900
Karl Hart
  [6][7][8][9]
2 Palatul Katalin Panits. Casă de raport. Inițial cu un etaj, reconstruit și supraetajat în 1911. Stil Secession târziu, geometrizat. Starea în 2015: nereabilitat. Bd. Regele Carol I, nr. 19
45°44′38″N 21°12′32″E
14 feb 1898
28 iul 1898
László Székely/
10 mar 1911 (supraetajare)
Henrik Telkes
  [6][4][8][10][11]
3 Casa József Csasznek. Stil eclectic istoricist neobaroc. Starea în 2015: nereabilitată. Bd. Regele Carol I, nr. 30
45°44′40″N 21°12′31″E
1893
  [6][8][12]
4 Fosta berărie „La Cerbul Brun” (maghiară Barna Szarvas). Starea în 2015: nereabilitată. Bd. Regele Carol I, nr. 28
45°44′41″N 21°12′33″E
sec. XIX   [6][4]

NoteModificare

  1. ^ a b Lista monumentelor istorice pe patrimoniu.gov.ro
  2. ^ Cartierele Iosefin, Elisabetin, timisoara-info.ro, accesat 2019-07-02
  3. ^ Adina Bocicai, PUG Timișoara 2012: Studiu de fundamentare pentru determinarea zonelor construite protejate cu materializare specifică a valorii culturale. Fișă istorică a municipiului Timișoara – atașată PUG, primariatm.ro, accesat 2017-11-10
  4. ^ a b c hu János Szekermyés, Mulató polgárok, katonák, ecset- és tollforgatók: Kávéházak ködbe veszett városa a Béga partján, Korunk, nr. 8/2018, pp. 68–69
  5. ^ Reabilitarea prudentă și revitalizarea economică din Timișoara, secțiunea Evaluarea stării fizice a clădirilor istorice din cartierele Cetate, Fabric și Iosefin pe 2007, gtztm.ro, accesat 2019-06-30
  6. ^ a b c d e Radu Stroescu, Analiza la stradă a stării fizice a imobilelor din Iosefin și Elisabetin incluse în lista monumentelor istorice, primariatm.ro, august 2015, accesat 2019-07-01
  7. ^ Școala Gimnazială Nr. 12 Mun. Timișoara, isj.tm.edu.ro, accesat 2019-06-30
  8. ^ a b c Edificare și restaurare: Iosefin și piețele sale, turdearhitectura.ro, accesat 2019-05-15
  9. ^ Opriș, Arhitectura…, p. 238
  10. ^ Opriș, Arhitectura…, p. 250
  11. ^ Getta Neumann, Pe urmele Timișoarei evreiești, Timișoara: Ed. BrumaR, 2019, ISBN: 978-606-726-145-5, pp. 207–208
  12. ^ Opriș, Arhitectura…, p. 239

BibliografieModificare

  • Mihai Opriș, Mihai Botescu, Arhitectura istorică din Timișoara, Timișoara: Ed. Tempus, 2014, ISBN: 978-973-1958-28-6

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ansamblul urban IV