Aram Haciaturian
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Tbilisi, Imperiul Rus[3][4][1][2] Modificați la Wikidata
Decedat (74 de ani)[5][6][7][8] Modificați la Wikidata
Moscova, RSFS Rusă, URSS[9][10][11][1] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatPanteonul Komitas[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriSuren Haceaturean[*][[Suren Haceaturean (Aremanian actor and theatre director)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMakarova, Nina Vladimirovna[*][[Makarova, Nina Vladimirovna (compozitoare rusă)|​]] () Modificați la Wikidata
Număr de copii2 Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Rus
 Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Modificați la Wikidata
Etniearmean Modificați la Wikidata
Religieateism Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor de muzică clasică[*]
dirijor
profesor de muzică[*]
coregraf[*]
muzicolog[*]
cadru didactic universitar[*]
pianist
compozitor de coloană sonoră[*]
pedagog[*]
politician
violoncelist[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă[12]
limba armeană[13]
limba engleză[12] Modificați la Wikidata
StudiiConservatorul din Moscova[*], Universitatea de Stat din Moscova, Colegiul muzical de stat Gnessin[*], Conservatorul din Moscova[*], Academia de Muzică „Gnesin” din Moscova[*]  Modificați la Wikidata
Gen muzicalmuzică cultă[*]
balet
Concert
simfonie
muzică de cameră  Modificați la Wikidata
Instrument(e)violoncel
pian
vioară  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Stalin ()
Premiul de stat al URSS ()
Ordinul Lenin ()
Erou al Muncii Socialiste ()
Ordinul Revoluția din Octombrie[*] ()
Artist al Poporului din URSS ()
Premiul Lenin ()
zaslujennîi deiatel iskusstv Armeanskoi SSR[*][[zaslujennîi deiatel iskusstv Armeanskoi SSR (Soviet art award)|​]] ()
narodnîi artist Armeanskoi SSR[*][[narodnîi artist Armeanskoi SSR |​]] ()
Medalia „Pentru Apărarea Moscovei”[*] ()
Medalia „Pentru apărarea Caucazului”[*] ()
Medalia „Pentru Merit în Muncă în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941–1945”[*] ()
Ordinul Lenin ()
Ordinul Lenin ()
Ordinul Steagul Roșu al Muncii ()
Ordinul Steagul Roșu al Muncii ()
Stalinskaia premia 1-i stepeni[*][[Stalinskaia premia 1-i stepeni |​]] ()
Stalinskaia premia 1-i stepeni[*][[Stalinskaia premia 1-i stepeni |​]] ()
Stalinskaia premia 1-i stepeni[*][[Stalinskaia premia 1-i stepeni |​]] ()
Artist al Poporului al RSFS Rusă[*] ()
Artist al poporului din RSS Gruzină[*] ()
narodnîi artist Azerbaidjanskoi SSR[*][[narodnîi artist Azerbaidjanskoi SSR (Soviet honor title (1928–1991) for artistes in theater, cinema, music fields)|​]] ()
Maestru emerit al artelor al RSFSR[*] ()
Comandor al Ordinului Artelor și Literelor[*] ()
Ordinul polonez Meritul Cultural[*] ()
Ordinul Muncii[*] ()
Ordinul Chiril și Metodiu[*] ()
Ordre des Arts et des Lettres[*] ()
medal «V oznamenovanie 100-letia so dnea rojdenia Vladimira Ilicea Lenina»[*][[medal «V oznamenovanie 100-letia so dnea rojdenia Vladimira Ilicea Lenina» (commemorative medal of the Soviet Union)|​]]
iubileinaia medal «Tridțat let Pobedî v Velikoi Otecestvennoi voine 1941—1945 gg.»[*][[iubileinaia medal «Tridțat let Pobedî v Velikoi Otecestvennoi voine 1941—1945 gg.» (commemorative medal of the Soviet Union)|​]]
Medial „Comemorarea aniversării a 800 de ani de la fondare a Moscovei”[*]  Modificați la Wikidata
Discografie
Înregistrări notabilePiano Concerto[*][[Piano Concerto (concerto by Aram Khachaturian)|​]]
Masquerade[*][[Masquerade (incidental music by Aram Khachaturian)|​]]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online

Aram Ilici Haciaturian (n. , Tbilisi, Imperiul Rus – d. , Moscova, RSFS Rusă, URSS) a fost un compozitor și dirijor armean. A compus balete, creații simfonice, sonate, cântece, romanțe, coruri, muzică pentru teatru și film. Printre cele mai cunoscute creații: baletele „Gayane” și „Spartacus”, Simfonia nr. 2, „Concertul pentru vioară și orchestră”, muzica la drama lui Lermontov „Маскарад”.

Biografie

modificare

S-a născut la Tbilisi. La 10 ani începe studiile la colegiul de comerț. De sine stătător, învață să cânte la instrumente aerofone. Participă în orchestra de fanfară. La 15 ani pentru prima oara vizitează teatrul și rămâne impresionat. Tot atunci hotărăște sa devină muzician. La 19 ani susține examenul la Colegiul muzical din Moscova, unde studiază violoncelul, pianul și compoziția. La conservator el compune primele lucrări muzicale (1929-1934), iar „Simfonia nr.1” va fi lucrarea sa de diplomă. În scurt timp intră la aspirantură.

 
Haciaturian pe o bancnotă din 1998

Printre primele sale creații se numără: baletul „Fericirea”, „Concertul pentru pian”. „Concertul pentru vioară”, muzica la drama „Bal mascat”. În anii de război compune un șir de cântece patriotice, marșuri pentru orchestra de fanfare, baletul „Gayaneh”(cu premiera în 1942). Tot atunci compune „Simfonia nr. 2” numită și „Simfonia cu clopot”, în care sunt redate suferințele oamenilor în anii de război. În anii ’50–’60 începe cariera de dirijor, apoi de profesor la Conservatorul din Moscova. Concertează în țară și peste hotare. În 1954, înființează baletul „Spartacus” (cu premiera în 1956 la Leningrad). În 1960 compune 4 suite orchestrale în care sunt incluse numerele din balet. În anii ’60–’70 compune 3 sonate, și 3 concerte-rapsodii: unul pentru vioară și orchestră, altul pentru violoncel și orchestră, și celălalt pentru pian și orchestră.

Aram Haciaturian a fost laureat al Premiului Lenin (1959) și al Premiului Stalin în anii 1941, 1943, 1946, 1950 și 1971.[14]

Compoziții renumite

modificare

Cu siguranță, cea mai faimoasă piesă a lui Haciaturian este Dansul săbiilor din actul al patrulea al baletului Gayane. Celebrul dans este adesea folosit în circ sau în numere magice sau acrobatice, ceea ce l-a făcut legat pe nedrept pe compozitor, de imaginea circului și nu de cea a scenariilor orientale.

O altă piesă foarte faimoasă a compozitorului armean este „Concertul pentru pian și orchestră”, una dintre puținele piese în care este folosit un instrument de nouă generație, flexatonul. Cu o structură clasică, concertul se inspiră mult din opera compozitorului contemporan Serghei Rahmaninov.

De asemenea, renumită este foarte cunoscuta Tocata pentru pian in mi bemol minor (1932), una dintre putinele tocate moderne prezente in repertoriul pianului. Adagioul „Gayane” este folosit de Stanley Kubrick pentru a marca celebra secvență „Jogging on the Discovery spaceship” din capodopera sa 2001: O odisee spațială (film).

Piesă la fel de celebră este și adagio-ul din baletul Spartacus devenit binecunoscut ca muzica de titlu a serialului britanic de televiziune Linia maritimă Onedin (The Onedin Line), precum și muzica de scenă Masquerade.

Haciaturian a compus și imnul RSS Armene.

Lucrări

modificare
  • 1939 Fericire (Счастье) – balet în trei acte și un epilog, libretul: Owanesjan-Kimika
  • 1942 Gaiane (Гаянэ) – balet în patru acte și un epilog, libretul: K. Dershawin, (1942, revizuit în 1952, 1957)
  • 1956 Spartacus (Спартак) – balet în trei acte, libretul: N. Wolkow, (1954, premiera: Leningrad 1956)

Lucrări orchestrale

modificare
  • Suita din baletul „Fericire“ Nr.1 – 1939
  • Suita din baletul „Fericire“ Nr.2 – 1939
  • Suita din baletul „Gayane“ Nr.1 – 1943
  • Suita din baletul „Gayane“ Nr.2 – 1943
  • Suita din baletul „Gayane“ Nr.3 – 1943
  • Suita din muzica de scenă „Mascarada“ – 1943
  • Suita din muzica filmului „Bătălia pentru Stalingrad“ – 1949
  • Suita din muzica de scenă „Văduva din Valencia“ – 1953
  • Suita din muzica de scenă „Lermontow“ – 1953
  • Suita din baletul „Spartacus“ Nr.1 – 1955–57
  • Suita din baletul „Spartacus“ Nr.2 – 1955–57
  • Suita din baletul „Spartacus“ Nr.3 – 1955–57
  • Suita din baletul „Spartacus“ Nr.4 – 1967

Simfonii

modificare
  • Suită de dansuri – cinci tablouri, 1933
  • Simfonia Nr.1 – 1934
  • Două dansuri – 1935
  • Suita simfonică – 1938
  • Simfonia a II-a „Cu clopote” – 1943, reprelucrată în 1944
  • Valsuri coregrafice – 1944
  • Fantezie rusă – Transcrierea pentru concert a unei scene din baletul „Fericire”, 1944/45
  • Simfonia Nr.3 („Simfonie-Poem“) – într-un tablou pentru orchestră, orgă și 15 trompete, 1947
  • Odă in memoriam Lenin – nach der Filmmusik, 1949
  • Bătălia de pe Volga – suită simfonică programatică în opt tablouri, 1950
  • Poem solemn – 1952

Lucrări vocal-instrumentale

modificare

Cor sau voce și orchestră

modificare
  • Cântecul Așugilor – pentru cor și orchestră, după Bairamov din Tausa, 1937/38
  • Poemul simfonic – cu cor final „Cântecul Așugilor“ pentru cor și orchestră, 1938
  • Trei arii de concert – penrtru voci înalte și orchestră, după versuri de poeți armeni, 1944–46
  • Oda bucuriei – pentru mezzo-soprană, cor mixt, ansamblu unisono de viori, zece harpe și orchestră, după Smirnov, 1956
  • Baladă despre patrie – pentru bas și orchestră, după Garnekerian, 1961
  • Voi, prieteni arabi – cantată pentru cor și orchestră, 1964
  • În memoria eroilor – oratoriu, 1976

Muzică pentru piese de teatru (selecție)

modificare
piese de teatru
  • Vatra ruinată (Разорённый очаг) – 1929–32
  • Hatabala (Хатабала) – 1929–32
  • Dentistul oriental (Восточный дантист) – 1929–32
  • Macbeth de Shakespeare – 1934
  • Văduva din Valencia (Валенсианская вдова) de Lope de Vega, 1940
  • muzica pentru piesa „Mascarada“ de Lermontov, 1941
  • Clopotele Kremlinului de Pogodin, 1942
  • Glubokaia razvedka“ (Глубокая разведка) de Korn, 1943

Muzică pentru film (selecție)

modificare
  1. ^ a b c d Enciclopedia armeană[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b c Haykakan hamaṙot hanragitaran[*][[Haykakan hamaṙot hanragitaran (Armenian encyclopedia)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ „Aram Haciaturian”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ Хачатурян Арам Ильич (în rusă), Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  5. ^ a b „Aram Haciaturian”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ a b Aram Khachaturian, SNAC, accesat în  
  7. ^ a b Aram Khachaturian, Find a Grave, accesat în  
  8. ^ a b Aram Iljitsch Chatschaturjan, Filmportal.de, accesat în  
  9. ^ „Aram Haciaturian”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  10. ^ http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/obituary-anatol-vieru-1181072.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  11. ^ http://www.musicweb-international.com/classrev/2007/Aug07/Khachaturian_3932292.htm  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  12. ^ a b CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  13. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  14. ^ Арам Ильич Хачатурян биография композитора

Legături externe

modificare

  Materiale media legate de Aram Haciaturian la Wikimedia Commons