Arhiducesa Maria Anna Josepha de Austria

Maria Anna Josepha de Austria
Contesă Palatină
Anonym Erzherzogin Maria Anna Josepha.jpg
Maria Anna Josepha (c. 1678)
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
Regensburg, Sfântul Imperiu Roman Modificați la Wikidata
Decedată (34 de ani) Modificați la Wikidata
Viena, Imperiul Habsburgic Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăCripta Capucinilor din Viena Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (tuberculoză) Modificați la Wikidata
PărințiFerdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Eleonora Gonzaga Modificați la Wikidata
Frați și suroriEleonora Maria Josefa de Austria
Carol Iosif al Austriei[*]
Leopold I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Ferdinand al IV-lea, Rege al Romanilor
Mariana de Austria Modificați la Wikidata
Căsătorită cu Johann Wilhelm[*][[Johann Wilhelm (German nobleman (1658-1716))|​]] (din ) Modificați la Wikidata
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
Ocupațiearistocrat[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriduce
Familie nobiliarăCasa de Habsburg

Maria Anna Josepha de Austria (n. 20 decembrie 1654, Viena – d. 4 aprilie 1689, Viena) aparținând Casei de Habsburg, a fost arhiducesă a Austriei și contesă a Palatinatului prin căsătoria cu Johann Wilhelm al Palatinatului, ducesă de Neuburg și Jülich-Berg.[2]

BiografieModificare

Maria Anna Josepha a fost fiica împăratului romano-german Ferdinand al III-lea (1608–1657) și a celei de-a treia soții a sa, Eleonora Gonzaga (1630–1686), fiica ducelui Carol al II-lea Gonzaga. Maria Anna Josepha a fost sora vitregă a împăratului Leopold I, care era căsătorit cu Eleonora-Magdalena de Pfalz-Neuburg din 1676 și care intenționa să strângă legăturile dintre casa Pfalz-Neuburg și familia imperială.

Maria Anna Josepha s-a căsătorit pe 25 octombrie 1678 la Wiener Neustadt[2] cu Johann Wilhelm de Pfalz-Neuburg (1658–1716), din Casa de Wittlesbach, cunoscut sub numele „Jan Wellem”, fratele împărătesei Eleonora (căsătorită cu împăratul Leopold I). Datorită căsătoriei cu fiica împăratului Ferdinand al III-lea, Johann Wilhelm a devenit Duce de Jülich și Berg în 1679 pentru a putea deveni prinț domnitor.[3] Ceremonia de nuntă a fost săvârșită de arhiepiscopul Leopold Karl de Kollonitsch care, în memoria acestei nunți și a căsătoriei Eleonorei, sora Mariei Anna, a dat ordin să ridice monumentul „Coloana Mariei” în piața principală din orașul Wiener Neustadt.[4]

După căsătorie cei doi s-au stabilit la Düsseldorf ducând acolo o viață fastuoasă.[2] Johann Wilhelm a fost guvernatorul orașului în numele tatălui său[5] și s-a opus cu tărie Reformei protestante și de aceea și-a creat mulți dușmani printre principii imperiali protestanți.[6] În ceea ce privește relația cu rudele spaniole ale soției sale, Johann Wilhelm, apăsat permanent de probleme financiare, a încercat în zadar să obțină postul de guvernator al Olandei spaniole.

Maria Anna a murit de tuberculoză la vârsta de 34 de ani în timpul unei vizite la curtea imperială din Viena și a fost înmormântată în Cripta Capucinilor. Cei doi fii ai ei au murit imediat după naștere în 1683, respectiv 1686.[7]

NoteModificare

  1. ^ Habsburg, Maria Anna Josepha (BLKÖ)[*][[Habsburg, Maria Anna Josepha (BLKÖ) (entry in the Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich (vol. 7, p. 29))|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b c Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon., Editura Ueberreuter, Viena 1988, ISBN 3-8000-3247-3, p. 291.
  3. ^ „Kurfürst Jan Wellem”. www.geschichtswerkstatt-duesseldorf.de. Accesat în . 
  4. ^ Ferdinand C. Böheim, Wendelin Boeheim: Chronik von Wiener-Neustadt, vol. 2, Editura Prandel & Ewald, 1863, p. 173.
  5. ^ Hans und Marga Rall: Die Wittelsbacher. Von Otto I. bis Elisabeth I., Editura Tosa, Viena 1994, ISBN 978-3-85001-485-4, p. 299.
  6. ^ Gerhard Hartmann, Karl Schnitt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschichte., Editura Marix, Wiesbaden 2006, ISBN 978-3-86539-074-5, p. 560-561.
  7. ^ Gustav Prümm: Ein Gewinn fürs ganze Leben, Books on Demand, 2009, p. 54.

BibliografieModificare

  • Brigitte Hamann: Die Habsburger. Ein Biographisches Lexikon., Editura Ueberreuter, Viena 1988, ISBN 3-8000-3247-3.
  • Gerhard Hartmann, Karl Schnitt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschichte., Editura Marix, Wiesbaden 2006, ISBN 978-3-86539-074-5.
  • Hans und Marga Rall: Die Wittelsbacher. Von Otto I. bis Elisabeth I., Editura Tosa, Viena 1994, ISBN 978-3-85001-485-4.