Asociație de dezvoltare intercomunitară
Asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI) sunt forme de asociere pe care localitățile și județele au fost obligate să le construiască, aceasta fiind, în lipsa regionalizării, o condiție esențială în accesarea fondurilor de mediu de la Uniunea Europeană (UE).[1] Pentru că UE nu se implică în finanțarea rețelei de apă-canal a unei comune sau la modernizarea sistemului de utilități al unui oraș mic, dimensiunile proiectului fiind, pentru Comisia Europeană, nesemnificative, primarii s-au asociat în ADI.[1] În aceste ADI, fiecare primărie sau CJ și-a trimis un om, de regulă șeful instituției, după o recomandare venită de la MAI în 2009.[1]
ADI au apărut în 2009, în timpul guvernării Boc.[2]
În Ghidul elaborat de Ministerul de Interne se arată că unitățile administrativ teritoriale au dreptul să colaboreze și să coopereze în scopul realizări în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice prin constituirea, în condițiile legii și în limitele competențelor autorităților lor deliberative și executive, a unor asociații de dezvoltare intercomunitară.[2]
Vezi și modificare
Note modificare
- ^ a b c Asaltul primarilor asupra parlamentarilor. Miza: 4 miliarde de euro de împărțit până la alegeri. ANI: "Imaginea României în MCV va fi afectată negativ", 21 octombrie 2013, Anca Simina, Gândul, accesat la 3 mai 2014
- ^ a b Lovitură din interior pentru Dragnea și liderii USL din teritoriu: schimbarea legii ANI, blocată de un ministru, 28 iulie 2013, Cristian Andrei, Gândul, accesat la 3 mai 2014