Autoprotoliză
Autoprotoliza este un proces de transfer de proton (protonare-deprotonare) la echilibru chimic ce are loc între două molecule identice, astfel încât una se comportă ca un acid Brønsted, eliberând un proton, iar cealaltă ca o bază Brønsted, acceptând un proton.[1] De exemplu în cazul apei, un solvent frecvent folosit, reacția de auto-ionizare este:
- 2H
2O OH−
+ H
3O+
Alte exemple sunt amoniacul în formă pură:
- 2NH
3 NH−
2 (ion amidură) + NH+
4 (ion amoniu)
- 2CH
3COOH CH
3COO−
(ion acetat) + CH
3COOH+
2 (ion acetoxoniu)
- 2CH
3CH
2OH CH
3CH
2O−
(ion etoxid) + CH
3CH
2OH+
2 (ion etoxoniu)
Anionul amidură este o bază mult mai tare decât anionul etoxid.
Similar amoniacului, aminele primare și secundare se pot autoprotoliza cu producere de ioni alchilamoniu[2] sau arilamoniu și alchilamidură sau arilamidură.
- 2RNH
2 RNH−
(ion alchil(aril)amidură) + RNH+
3 (ion alchil(aril)amoniu) pentru amine primare
Note
modificare- ^ IUPAC, Compendium of Chemical Terminology, Ed. a 2-a („Gold Book”) (1997). Versiune online: (2006-) „autoprotolysis”.
- ^ Linus Pauling, p. 234