Autoprotoliză

Autoprotoliza este un proces de transfer de proton (protonare-deprotonare) la echilibru chimic ce are loc între două molecule identice, astfel încât una se comportă ca un acid Brønsted, eliberând un proton, iar cealaltă ca o bază Brønsted, acceptând un proton.^[1] De exemplu în cazul apei, un solvent frecvent folosit, reacția de auto-ionizare este:

2H
2O

OH−
+ H
3O+

Alte exemple sunt amoniacul în formă pură:

2NH
3

NH−
2 (ion amidură) + NH+
4 (ion amoniu)

acidul acetic:

2CH
3COOH

CH
3COO−
(ion acetat) + CH
3COOH+
2 (ion acetoxoniu)

etanolul:

2CH
3CH
2OH

CH
3CH
2O−
(ion etoxid) + CH
3CH
2OH+
2 (ion etoxoniu)

Anionul amidură este o bază mult mai tare decât anionul etoxid.

Similar amoniacului, aminele primare și secundare se pot autoprotoliza cu producere de ioni alchilamoniu^[2] sau arilamoniu și alchilamidură sau arilamidură.

2RNH
2

RNH−
(ion alchil(aril)amidură) + RNH+
3 (ion alchil(aril)amoniu) pentru amine primare

Note

^ IUPAC, Compendium of Chemical Terminology, Ed. a 2-a („Gold Book”) (1997). Versiune online: (2006-) „autoprotolysis”.
^ Linus Pauling, p. 234

Vezi și

Acest articol din domeniul chimiei este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.

[1] IUPAC, Compendium of Chemical Terminology, Ed. a 2-a („Gold Book”) (1997). Versiune online: (2006-) „autoprotolysis”.

[2] Linus Pauling, p. 234

[1]

[2]