Ayurveda sau medicina ayurvedică reprezintă sistemul de cunoștințe medicale indiene care provine din textele sacre ale Vedelor (c. 3900 î.Hr.- c. 1500 î.Hr.) și ale cărui principii sunt valorificate în ceea ce astăzi numim terapii alternative.[1] Teoria și practica Ayurveda sunt pseudoștiințifice.[2][3][4] Asociația Medicală Indiană (IMA) caracterizează practica medicinii de către practicanții Ayurvedici drept șarlatanie medicală.[5]

Dhanvatari, zeul asociat Ayurvedei, întrupat ca Vișnu ținând în mână ierburi medicinale

Ayurveda tradițională este o practică de medicină alternativă veche de 5.000 de ani cu rădăcinile în India antică, pe baza unui set de convingeri minte-corp.[6][7] Dezechilibrul sau stresul din conștiința individului este considerat a fi cauza bolilor.[6] Pacienții sunt clasificați pe tipuri de corp (trei doshas, care sunt luate în considerare pentru a controla armonia minte-corp, determină un "tip de corp" individual); iar tratamentul are drept scop restabilirea echilibrului sistemului minte-corp.[6][7] A fost mult timp sistemul principal tradițional de îngrijire a sănătății în India,[7] și a devenit instituționalizat în colegiile și școlile din India, deși practicienii fără licență sunt ceva obișnuit.[8] Ca și alte cunoștințe tradiționale, mare parte din aceasta a fost pierdută; în Occident, practica curentă se bazează parțial pe învățăturile lui Maharishi Mahesh Yogi în anii 1980,[9] dar este amestecat cu Meditația Transcendentală; alte forme de Ayurveda există, de asemenea. Cel mai notabil avocat al Ayurvedei în America este Deepak Chopra, care susține că Maharishi Ayurveda se bazează pe misticism cuantic.[9]

Există patru Vede: Rig-veda, Sama-Veda, Yajur-Veda și Atharva-Veda. Ayurveda derivă din a patra, Atharva-Veda, subordonată celorlalte trei.

Inițial, principiile de vindecare expuse în Atharva-Veda se bazau pe valența tămăduitoare a sunetului sau cuvântului, nefiind menționate medicamentele.

Ayurveda este practic cel mai vechi sistem de medicină din lume, documentat istoric (>6000 ani) Ayurveda clasică s-a dezvoltat și practicat tradițional pe teritoriul Indiei. Budismul a preluat Ayurveda și a dus-o în Tibet și în alte țări- precum Thailanda, Birmania, dezvoltând și aducând anumite specificuri locale. Medicina tibetană, fundamentată în secolele IV-VI asociază noțiunile de ayurveda cu viziunea medicinei chineze în legătură cu cele 5 elemente și teoria circulației energiei în meridiane. În prezent Ayurveda are succes în creștere în multe țări din lume- SUA, Australia, Europa, Rusia, America de sud. În România existâ atat clinici de ayurveda particulare cât și cursuri de ayurveda organizate permanent.

Lucrări

modificare

Dintre scrierile vedice originale, unele s-au pierdut definitiv cu ocazia numeroaselor războaie, iar altele au ajuns în muzeele din Germania.

Tratatele clasice cele mai cunoscute în domeniu ayurveda, din perioada antichității sunt:

Charaka Samhita, tratat de medicină generală, în mai multe volume.

Susruta Samhita- tratat de medicină generală și chirurgie- prezintă inclusiv tehnici chirurgicale care sunt realizate aproape identic și în zilele noastre

Astanga Hrdaya -compendiu de medicină

În perioada medievală Ayurveda a fost îmbogățită de cercetările alchimice, cu preparatele herbo-minerale, formate din amestecuri de plante și diferite minereuri sau metale(precum aur, argint, mercur, plumb, cupru, arsenic etc), acestea fiind preparate prin coacere lentă repetată la foc.

Din punct de vedere științific

modificare

Nu există deloc dovezi științifice că Ayurveda ar fi efectivă în tratamentul vreunei boli.[10] Preparatele Ayurvedice conțin adesea plumb, mercur și arsenic,[11] substanțe cunoscute ca fiind dăunătoare sănătății. Într-un studiu din 2008, în jur de 21% din medicamentele Ayurvedice patentate produse în SUA sau India conțineau nivele toxice de metale grele, în special plumb, mercur și arsenic.[12] Implicațiile pentru sănătatea publică din India ale acestor contaminanți metalici sunt necunoscute.[12]

  1. ^ Meulenbeld, Gerrit Jan (). „Introduction”. A History of Indian Medical Literature. Groningen: Egbert Forsten. ISBN 978-90-6980-124-7. 
  2. ^ Beall, Jeffrey (). Kaufman, Allison B.; Kaufman, James C., ed. Pseudoscience: The Conspiracy Against Science. MIT Press. p. 293. ISBN 978-0-262-03742-6. Ayurveda, a traditional Indian medicine, is the subject of more than a dozen, with some of these "scholarly" journals devoted to Ayurveda alone..., others to Ayurveda and some other pseudoscience....Most current Ayurveda research can be classified as "tooth fairy science," research that accepts as its premise something not scientifically known to exist....Ayurveda is a long-standing system of beliefs and traditions, but its claimed effects have not been scientifically proven. Most Ayurveda researchers might as well be studying the tooth fairy. The German publisher Wolters Kluwer bought the Indian open-access publisher Medknow in 2011....It acquired its entire fleet of journals, including those devoted to pseudoscience topics such as An International Quarterly Journal of Research in Ayurveda. 
  3. ^ Semple D, Smyth R (). Chapter 1: Thinking about psychiatry. Oxford Handbook of Psychiatry (ed. 4th). Oxford University Press. p. 24. doi:10.1093/med/9780198795551.003.0001. ISBN 978-0-19-879555-1. These pseudoscientific theories may...confuse metaphysical with empirical claims (e.g....Ayurvedic medicine)  (necesită abonare)
  4. ^ Quack, Johannes (). Disenchanting India: Organized Rationalism and Criticism of Religion in India. Oxford University Press. pp. 213, 3. ISBN 978-0-19-981260-8. ordinary members told me how they practice some of these pseudosciences, either privately or as certified doctors themselves, most often Ayurveda. 
  5. ^ „IMA Anti Quackery Wing”. Indian Medical Association. The purpose of this compendium of court orders and various rules and regulations is to acquaint doctors regarding specific provisions and orders barring quackery by unqualified people, practitioners of Indian & Integrated Medicine to practice Modern Medicine. 
  6. ^ a b c „Report 12 of the Council on Scientific Affairs (A-97)”. American Medical Association. . Arhivat din original la . 
  7. ^ a b c „Ayurvedic medicine”. Quackwatch. Accesat în . 
  8. ^ Sharp, Lesley A. (decembrie 2003). „Review of Fluent bodies: Ayourvedic Remedies for Postcolonial Imbalance”. Medical Anthropology Quarterly. 17 (4): 511–12. doi:10.1525/maq.2003.17.4.512. Accesat în . 
  9. ^ a b Carroll, Robert Todd (). The Skeptic's Dictionary. John Wiley and Sons. pp. 45–4?. ISBN 0-471-27242-6. 
  10. ^ „Ayurvedic medicine”. Cancer Research UK. . Arhivat din original la . Accesat în . There is no scientific evidence to prove that Ayurvedic medicine can treat or cure cancer, or any other disease. 
  11. ^ „Is Ayurveda treatment approved in the U.S?”. WebMD. 
  12. ^ a b Saper RB; Phillips RS; et al. (). „Lead, mercury, and arsenic in US- and Indian-manufactured medicines sold via the internet”. JAMA. 300 (8): 915–923. doi:10.1001/jama.300.8.915. PMC 2755247 . PMID 18728265. 

Legături externe

modificare

Lecturi suplimentare

modificare
  • Gămulea Andrei; Munteanu Carmen; Aioanei Constantin; Oloier Mălin; Hurjui Andra; Teodorescu Cristian; Prisecaru Paula. Ayurveda în România. Bucharest, Publisher of the National Association for the promotion of Non-conventional Medicines-AMN-Romania, vol. III, 2023, 200 p. ISBN 978-606-94075-9-2 (Vol. 3). ISBN serie 978-606-94075-3-0