Râul Bârlad
| Râul Bârlad | |
| — Codul râului: XII.1.78 — | |
 Râul Bârlad în dreptul localității Țigănești | |
| Date geografice | |
|---|---|
| Bazin hidrografic | Dunării  |
| Zonă de izvorâre | Podișul Central Moldovenesc, Valea Ursului |
| Cotă la izvor | 370 m.d.m. |
| Emisar | Siret |
| Punct de vărsare | Salcia |
| Date hidrologice | |
| Bazin de recepție | 7220 km² |
| Lungimea cursului de apă | 207 km |
| Debit mediu | 11 m³/s |
| Date generale | |
| Județe traversate | Neamț, Vaslui, Galați |
| Afluenți | de la Wikidata |
| Afluenți de stânga | Bozieni, Fundătura, Gârboveta, Hausei, Găureni, Sacovăț, Velna, Stavnic, Rebricea, Vasluieț, Crasna, Albești, Idriciu, Văleni, Chioara, Banca, Bujorani, Zorleni, Trestiana, Jeravăț, Hobana, Bârzota, Gârbovăț, Corozel |
| Afluenți de dreapta | Băbușa, Buda, Stemnic, Racova, Ghilănoiu, Chițcani, Pârvești, Horoiata, Simila, Valea Seacă, Tutova, Pereschiv, Bălăneasa, Lupul, Berheci, Blăneasa, Prisaca, Tecucel |
| Principalele localități traversate | Oniceni, Negrești, Vaslui, Bârlad, Tecuci |
| Poduri | Băcești, Buhăiești, Cânțălărești, Mărășeni, Rediu, Muntenii de Jos, Crasna, Roșiești-Gară, Banca-Gară, Simila, Trestiana, Tecuci, Drăgănești, Podoleni, Umbrărești |
 Localizarea râului Bârlad pe harta României | |
Modifică date / text  | |
Bârlad este un râu din estul României, cel mai important afluent din partea stângă al râului Siret. Izvorăște din Podișul Central Moldovenesc și trece pe lângă orașele Negrești,Vaslui, Bârlad și Tecuci.
Istorie
modificarePână în secolul al XV-lea, Bârladul se vărsa direct în Dunăre. Luptele dintre Ștefan cel Mare și Radu cel Frumos au implicat la un moment dat abaterea de către Ștefan cel Mare a unui braț al Siretului, pentru a seca șanțul unei fortificații a dușmanului său. [1] Aceasta a dus, în timp, la deplasarea cursului Siretului spre est, în albia veche a Bârladului, care curgea paralel cu Siretul, vărsându-se separat în Dunăre. Acest fapt rezultă atât din cronica lui Miron Costin, cât și prin existența Bârlădelului, vechiul său curs părăsit. Legarea brațelor Siretului realizată de Ștefan cel Mare a fost consolidată de Gheorghe Ștefan (1653-1658), după cum rezultă dintr-un document din 1660. [2]
Note
modificare- ^ N.A. Bogdan - "Orașul Iași" (ed. a II-a, Ed. Tehnopress, Iași, 2004)
- ^ Marcu Botzan - "Apele în viața poporului român" (Ed. Ceres, București, 1984), p. 264
Bibliografie
modificare- Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București
- Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971
Imagini
modificare
-
Râul Bârlad fotografiat în preajma localităţii Cănţălăreşti -
Râul Bârlad fotografiat în apropiere de Muntenii de Jos -
Râul Bârlad la sud-est de municipiul Bârlad -
Râul Bârlad în dreptul localităţii Gefu -
Râul Bârlad în dreptul localităţii Gefu -
Râul Bârlad în dreptul localităţii Țigănești
