Băița, Cluj
localitate componentă a municipiului Gherla, județul Cluj, România
Pentru alte sensuri, vedeți Băița (dezambiguizare).
| Băița | |
| Kérő | |
| — localitate componentă[*] — | |
 | |
  Băița Băița (România) | |
 Băița Băița (Județul Cluj) | |
| Coordonate: 47°01′49″N 23°51′57″E / 47.03028°N 23.86583°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
| Municipiu |  Gherla |
| SIRUTA | 55400 |
| Atestare | 1214 |
| Altitudine | 303 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 378 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 405301 |
| Prefix telefonic | +40 x64[1] |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Băița (mai demult Chirău, în maghiară Kérö) este o localitate componentă a municipiului Gherla din județul Cluj, Transilvania, România.
Lăcașuri de cult
modificare- Vechea mănăstire. În mănăstire existau atât călugări greco-catolici, cât și ortodocși. Interiorul ei avea o lungime de 45 orgii (stânjeni) și 30 stânjeni lățime. Avea loc arător de două gălete și fânaț de 2 care de fân. Episcopul Aaron se plângea în 1763 guvernului că baronul Korda a răpit întreagă avere a mănăstirii. In 1765 trăiau aici un preot Onea și două călugărițe[2].
- La primul punct se face o confuzie: În sursa citată mai sus, se scrie despre un alt sat cu numele Băița (din vechiul județ Cojocna), în prezent aparținând de comuna Lunca, judetul Mureș. Acolo se afla acea mănăstire românească.[3] A se avea în vedere că Băița din județul Cluj făcea parte din vechiul județ Someș, nicidecum Cojocna. Dintre lăcașurile de cult românești, se poate aminti vechea biserică de lemn (ilustrată în Harta Iosefină la marginea nordică a satului) din care în prezent se păstrează doar elevația din piatră.
- Vechea Biserică reformată-calvină (inițial romano-catolică), a fost înlocuită între 1858-1889 cu alta nouă.
Date geologice
modificareÎntre localitățile Băița și Hășdate, la cca 2 km sud-vest de orașul Gherla, sub lunca Someșului Mic, se individualizează un zăcământ de sare gemă cu diametrul cupolei de 2–3 km și o grosime de 300–500 m.
Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici.
Obiective turistice
modificareNote
modificare- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Vechile mănăstiri românești din Ardeal
- ^ Rusu, Adrian Andrei (). Dicținarul mănăstirilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș. PRESA UNIVERSITARĂ CLUJ-NAPOCA. p. 64.
Bibliografie
modificare- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.