Bănișor, Sălaj

Bănișor (în maghiară: Alsó Bán) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România. Așezarea românească este atestată din evul mediu pe aceste meleaguri.

Bănișor
—  sat și reședință de comună  —
Bănișor Bănișor (România) Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 47°06′18″N 22°50′20″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Sălaj
Comună	Bănișor
SIRUTA	140217
Atestare documentară	1213
Altitudine	294 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	580 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	457030
Prefix telefonic	+40 x60
Prezență online
GeoNames
Bănișor în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 Bănișor în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Așezare

Bănișor în harta iosefină, 1769-1773.Vatra satului este adunată pe Valea Banului. Pe vale, la intrarea în sat se vede o moară pe malul stâng. La ieșire din sat, pe malul drept este marcată biserica de lemn din 1747, lângă care s-a ridicat în 1896 una nouă de piatră. Pe hartă se recunosc o parte din ulițele și drumurile folosite azi.

Hotarul satului Bănișor în anii 1868-1869, în a doua hartă militară. Drumul ce leagă satele de-a lungul văii Banului este trasat precum și structura de ulițe care se păstrează până astăzi. De notat câteva toponime de ape și locuri. Pe valea Banului sunt marcate 4 mori de apă, două la intrare în sat, una în sat și una în jos, la hotarul cu satul Peceiu.

Bănișorul este adunat pe Valea Banului, în centrul comunei Bănișor, învecinându-se cu satul Cizer pe partea de miazăzi, cu satul Ban spre apus, Marin spre miazănoapte și Peceiu spre răsăsrit. Așezarea este accesibilă pe un drum asfaltat ce leagă Crasna de localitatea Sâg. În urma datelor recensământului din 1992 în Bănișor trăiau 857 de locuitori, aproape toți de naționalitate română, religia ortodoxă fiind și ea majoritară.

Relieful zonei este deluros și pe alocuri împădurit, cu peisaje frumoase, tipice unei zone neexploatate industrial, factorii majori poluanți fiind inexistenți. Economia așezării este preponderent agrară, aici înregistrându-se însemnate producții la culturile cerealiere.

Istoric

Cea mai veche atestare a așezării este din anul 1213. Satul a fost de-a lungul timpului proprietatea familiilor de magnați Bánffi și Báthori.

Pe 25 octombrie 1943, episcopul Iuliu Hossu a fost în vizitațiune canonică la Bănișor.

Locuitorii

Date mai concrete despre locuitorii satului avem începând cu secolul 18. Într-o conscripție din 1715 sunt menționați șapte capi de familie iobagi: Gavrilă Boțea, Badea Șimon, Nistor Negru, Ioan Groza, Tivadar Dimkan, Laurențiu Stoica.

Bibliografie

Studii monografice

• Violin, Sterian și Vanca, Artemiu (2005). Bănișor, monografie - amintiri. Cluj: Supergraph. ISBN 973-86210-5-4. 
• Vanca, Tiberiu (2007). Bănișorul mitic. Deva: Editura Călăuza. ISBN 978-973-8438-74-3. 
• Anuarul Asociației „Fiii satului Bănișor”, nr: 1-5, 2004-2008.

Studii generale

• Mór, Petri (1901-04). Szilágy vármegye monographiája. Zalău. 
• Goia, Ioan Augustin (1982). Zona Etnografică Meseș. București: Editura Sport-Turism. 

Vezi și

• Biserica de lemn din Bănișor
• Comuna Bănișor, Sălaj

Legături externe

• hu Szilágy Vármegye Monographiája (1901): Bán
• Hartă actuală Arhivat în 11 ianuarie 2005, la Wayback Machine.
• Bănișor în Anuarul Socec din 1925
• hu Statistica locuitorilor, pe etnii, 1850-1992^{[nefuncțională – arhivă]}

Imagini de arhivă

• 
  Turnul bisericii înainte de renovare
• 
  Femeie din Bănişor (anii 1950)
• 
  Harta satelor de sub Meseş la 1883

Imagini

• 
  Primăria
• 
  Biserica
• 
  Poşta
• 
  Sediul Poliţiei
• 
  Dispensarul
• 
  Şcoala nouă
• 
  Vechea şcoală
• 
  Vechea şcoală