Băno Axionov
| Băno Axionov | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (78 de ani)  Minsk, RSS Bielorusă, URSS |
| Părinți | Max Fishman Lidia Axionov |
| Copii | Aksenov Vladislav Bienovici[*] |
| Cetățenie |  Moldova |
| Ocupație | actor actor de teatru[*] actor de televiziune[*] regizor de teatru |
| Limbi vorbite | limba rusă |
| Activitate | |
| Domiciliu | Karlsruhe |
Modifică date / text  | |
Băno Axionov (rusă: Бэно Максович Аксёнов) (n. , Minsk, RSS Bielorusă, URSS) este un actor moldoveano-rus, regizor, scenarist, scenograf și pedagog. Artist Emerit al Republicii Moldova (1991). Laureat al festivalurilor de teatru internaționale, unionale și naționale.[1][2]
Biografie
modificareStudiile inițiale au avut loc în câteva școli din Chișinău: Nr 3, Nr 4, Nr 5, Nr 41. La vârsta de 14 ani s-a apucat de atletism sub îndrumarea "Antrenor onorat din RSS Moldovenească" Evgeniy Zybchenko în probele de 200 m garduri și 400 m garduri. În anul 1963 a debutat la seniori, și în anii 1963 - 1966 a devenit multiplu campioan national.[3]
În anul 1969 а absolvit Facultatea de Actorie a Institutului de Arte Chișinău Gavriil Musicescu și Institutul de teatru din Leningrad (conducătoarea cursului – Nadejda Aronețkaia). Încă în anii studenției începe să participe activ la spectacolele Teatrului „A. Cehov”, în diverse programe literarconcertistice, la radio și televiziune, joacă în filme. Absolvind Institutul de Arte, din 1969 până în 1973, este actor și regizor asistent al profesoarei sale N. Aronețki la Teatrul de la Tiraspol[4]. În 1973 a studiat la Moscova în laboratorul de regie sub conducerea M. O. Knebel[5][6][7]. Între 1971 și 1985 (cu întreruperi) a predat arta actorului la Institutul de Arte „G. Musicesu” din Chișinău. În perioada 1973-2006 este actor și regizor la teatrul Național Dramatic Rus „A. Cehov” din Chișinău de care și-a legat strâns soartaTeatrul Național Dramatic Rus „Anton Cehov” din Chișinău.[8][9][10]
În anii '80 a fost gazda regulată a popularelor programe satirice ale televiziunii moldovenești „Arichul” și „Magazinul Arichula” (regia A. Suprun, L. Milnichenko). În aceiași ani, el a fost amintit pentru activitatea sa actoricească în televiziunea „Teatrul de miniaturi” (regizorii A. Suprun, M. Ryabova, B. Axionov), precum și pentru bufonul viclean și înțelept Guess din ciclul de televiziune pentru copii - programele „Guess” (regizor L. Zoti). A creat o serie de roluri interesante în știrile satirice „Usturich” (producție Moldova-Film)
În anul 2001 absolvește Academia de la Moscova de recalificare a oamenilor de artă, specialitatea regizor (clasa profesorului P. O. Homschi). În același an și-a făcut stagierea la Teatrul Mossovet de la Moscova.[11][12]
Din 2007 locuiește în Karlsruhe, Baden-Württemberg, Germania, unde lucrează ca regizor. A regizat proiecte de teatru, susține cursuri de master în actorie, regie și prelegeri despre istoria și arta Moldovei, României, Belarus, Rusiei, Ucrainei.[13][14][15][16]
„…Băno Axionov a devenit, fără îndoială, una dintre cele mai strălucitoare și mai mari stele ale Teatrului nostru… După perceperea lumit, după modalitatea de existență și de autoexprimare, el este în același timp și bufonul, și comic, și clovn, și tragedian. El este diferit, complex, uneori incomod și imprevizibil, însă întotdeauna luminos și un om de o rară bunătate… Ce personaje minunate, de comedie, tragicomice, tragice, a creat el, ce spectacole – surprinzătoare, sărbătorești, pitorești, pline de bunătate, rafinate – a conceput și a montat cu un minunat ansamblu actoricesc…”—Vitalii Țapeș, profesor universitar, doctor în studiul artelor. Din articolul „Paradoxurile profesiei”, ziarul „Nezavisimaya Moldova” 13 octombrie 2004
Activitatea artistică (actor)
modificareA jucat peste 200 de roluri pe scenă:
- Diaconul Gâkin – «Vrăjitoarea» de Anton Cehov. Regia N. Aronețkaia, Rispoloshenski - «Intre noi ca intre-ai nostri» de Alexandr Ostrovski. Regia Y. Doronchenco[17], Zeablik – «Orașul în zori» de Aleksei Arbuzov. Regia N. Aronețkaia și Y. Doronchenko, Fadinar – «Pălăria de paie italiană» de Eugène Labiche. Regia N. Aronețkaia[18], Isaak Mendosa - «Dueña» de R. Sheridan. Regia N. Aronețkaia, Țar Dormidont VII – «Ti-i frică de durere, fericire nu mai vezi» de Samuil Marșak. Regia Y. Doronchenco, Făt-Frumos - «Făt-Frumos și soarele» după basmul românesc (adaptare de N. Aronețkaia). Regia N. Aronețkaia, Mișa – «Strada Trei Privighetoare, 17» de D. Dobrichanin. Regia N. Aronețkaia, Pepi – «Strada Trei Privighetoare, 17» de D. Dobrichanin. Regia N. Aronețkaia, Obroșenov – «Glumeții» de Alexandr Ostrovski. Regia N. Aronețkaia[19], Păcală – «Făt-Frumos cu păr de aur» după basmul românesc (adaptare dе V. Golffeld). Regia A. Guklenkov, Yasha - «Livada de vișini» de Anton Cehov. Regia A. Guklenkov, Prince – «Cenușăreasa» de Yevgeny Șvarț. Regia N. Bezis, Lepurele – Lăudăroș – «Lepurele – Lăudăroș» de Serghei Mihalkov. Regia A. Umrihin, Don Diego - «Cuvioasa Marta» de Tirso de Molina. Regia Bezis, Lomov - «Nouă clipe» de Anton Cehov, (adaptare de B. Axionov). Regia B. Axionov, Eremeev – «Vara trecută la Ciulimsk» de Alexander Vampilov. Regia B. Malkin, Milkin – « Mirele și tatăl» după Anton Cehov, (adaptare de B. Axionov). Regia B. Axionov, Louie Gassion, Jean Cocteau, Spectator, Reporterul, Cerșetor, Vecin – «Édith Piaf» de V. legentova. Regia A. Guklenkov, Mortimer – «Mary Stuart» de Friedrich Schiller. Regia N. Bezis, Leporello - «Micile tragedii» de Aleksandr Pușkin. Regia I. Todorov, Yașka – « Bumbaraș » bazat pe Arkadi Gaidar. Regia I. Todorov, Baba Cloanța – «Doi arțari» de Yevgeny Șvarț. Regizat de N. Bezis,Diaconul Vonmiglasov – «Chirurgicala» după Anton Cehov, (adaptare de B. Axionov). Regia B. Axionov, Primul ministru al minciunilor și răutății – «Povestea mincinosului rău și a celor patru temerari» de Yu. Prodanov și B. Breev. Regia N. Bezis, Celestino - «Cariera Celestino Viola» de A. Nikolai. Regia L. Kalinovsky, Diwana – «În noaptea eclipsei de lună» de Mustai Karim. Regia R. Ismailov, Prokhor - «Donul liniștit» de Mihail Șolohov. Regia Y. Tsitsinowski, Șacal – «Pisica care mergea singură» de Rudyard Kipling. Regia V. Victor, Medvedenko – «Pescărușul» de Anton Cehov. Regia N. Bezis, Sušič - «Societatea Femeilor Emancipate din Belgrad» („AFEB”) de Branislav Nușici. Regia V. Apostol, Moliere și Alain - «Școala nevestelor» de J.-B. Moliere. Regia N. Aronețkaia[20], Motanul încălțat - «Motanul încălțat» din povestea cu același titlu de Charles Perrault. Regia V. Maslennikov, Mihailenko – «Ziua fericită» de Alexandr Ostrovski. Regia N. Aronețkaia, Showman, Prietenă de familie, Mamă, Șofer de taxi, Dirijor, Doctor, Polițist, Dansator – muzical «Family Idylle» Charine și Giovanni. Regia S. Mitin și N. Bezis, Ciafă - «Mârțoaga cu clopoței» de Ion Druță. Regia V. Apostol, Shota – «Druzhina» de M. Roșchin. Regizat de N. Bezis, Cioban - «Dump» de Aleksei Dudarev. Regia M. Abramov, Menahem Mendl – «Rugăciunea» de Grigori Gorin după Șalom Alehem. Regia V. Madan, Fragment mic - «Pe marea liberă» de Sławomir Mrożek. Regia M. Abramov, Rispoloșenski – «Falit» de Alexandr Ostrovski. Regia M. Abramov[21], Prieten – «Risc» de Eduardo De Filippo. Regia M. Abramov, Emir – «Ultima dragoste a lui Nasreddin» B. Ratzer, V. Konstantinov. Regia M. Abramov, Kalabushkin – «Sinucidere» de Nikolai Erdman. Regia B. Axionov, Polonij - «Uciderea lui Gonsago» de N. Jordanov. Regia M. Polyakov, Spirache – «Titanic-Vals» de Tudor Mușatescu. Regia S. Luca, Roldan – «Sălbatic» de Alejandro Casona. Regia A. Barannikov, Herea - «Caligula» de Albert Camus. Regia P. Lastivka, Chubukov - «Cerere în căsătorie» de Anton Cehov. Regia B. Axionov, Timoshin – «Să ne uităm la filmul “Ceapaev”» de O. Danilov. Regia I. Shats. Patlach - «Opriți avionul, cobor» după Efraim Sevela. Regia B. Axionov[22][23] ș. a.
Activitatea artistică (regizor și scenarist)
modificareА pus în scenă aproximativ 60 de spectacole în teatrele din Moldova, Ucraina, Germania și Belgia: la Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov” din Chișinău, la Teatrul Republican „Luceafărul”, la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”, la Televiziunea în Republica Moldova, la «Teatrul Casa Actorului», la Sala cu Orgă din Chișinău, la Teatru minuscule lângă Deribasovskayala (Odesa), la Teatrul Național German din Baden, Karlsruhe, la «Uni-Teatrul» Karlsruhe, la «Teatrul subsol» Germersheim, la Grupul actoricesc Mannheim, la «Teatrul universitar» Karlsruhe, la Frăția de Actorie Protestantă Karlsruhe, la Teatrul Association «KABAX» Stuttgart, la «Duoul de clovni Iriska și Boriska din Karlsruhe», la «Germersheim Film Studio», la Centrum «De Strandjutte» Blankenberge. Câteva din aceste spectacole:
- «Nouă clipe» după Anton Cehov (adaptare de B. Axionov), «Doar inima» după Marina Țvetaeva (adaptare de N. Camenev, B. Axionov), «Timpul nevinoveților» de S. Lenț, «Regele Matt primul» după Janusz Korczak (adaptare de B. Axionov)[24], «Viața și Cântecele» după Rainer Maria Rilke (adaptare de B.Axionov), «Vocea umană» după Jean Cocteau, «Luisa Мiller» («Intrigă și dragoste») după Friedrich Schiller (adaptare de B. Axionov), «Miracolul vieții e inexplicabil» după А. Voznesenski (adaptare de N. Camenev, B.Axionov), «Cuvîntul și melodia» după opera din literatura și muzica evreiască (adaptare de S. Benghelsdorf), «Cartea cântecelor» după Heinrich Heine (adaptare de B. Axionov), «Scene din Faust» după Goethe, «Așa-i la noi, cum e la voi?» după operele lui Grigori Gorin, Mikhail Jvanețki, Lion Izmailov, «Aventura vulpii Alisa și a motanului Bazilio în împărăția Muzicii» de I. Martâniuk, «Doamnele și domnii» după Anton Cehov (adaptare de B. Axionov), «Opriți avionul, mă cobor!» după Efraim Sevela (adaptare de B. Axionov), «Sinucigașul» de Nikolai Erdman[25], «Dragoste și ură» (Angelo, tiranul Padovei) după Victor Hugo[26], «Povestea țarului Saltan» după Aleksandr Pușkin (adaptare de B. Axionov)[27], «Inimii nu-i poruncești» (Inculpații) după J.W. Goethe, (adaptare de B. Axionov), «Secretul măicuței Buzina» (Musical) după Hans Christian Andersen (libret B. Axionov, muzica E. Fiștic), «Te iubesc foarte mult, mamă!» de Nadezhda Ptușkina, «Viață de o familie cu un străin sau o zi de naștere în cîrjă» de Stepan Loboziorov, «Motanul încălțat» după Charles Perrault (piesa B. Axionov)[28][29], «Mor de... » după proza lui Anton Cehov, (adaptare de B. Axionov), «O mie și una de patimi / pasiuni sau instrucție pentru doritoarele de a se mărita» după proza lui Anton Cehov (adaptare de B.Axionov)[30], «Însemnările unui nebun» după Nikolai Gogol și Anton Cehov (adaptare de B. Axionov)[31][32][33][34][35], «Necazuri dintr-o inimă blândă» de Vladimir Sollogub (adaptare de B. Axionov)[36], «Spovedanie sau Olea, Jenea, Zoia, Varea...» după Anton Cehov (adaptare de B.Axionov), «Ca la moldoveni» după Ion Druță (adaptare de B. Axionov), «Floare de cais sau mielul netăiat» după Andrei Strâmbeanu (adaptare de B. Axionov)[37], «Nevasta altuia si un soț sub pat» după Feodor Dostoievski (adaptare de B.Axionov)[38][39][40][41] ș. a.
Filmografie
modificareRegizor
modificareCine urmează? – (Scurtmetraj). Intriga se bazează pe povestea Chirurgie de Anton Cehov. Regizor, actor și scenarist: Bano Axionov. Operatorul Andreas Schnell. Fragmente din operele pentru pian ale lui Alexander Scriabin interpretate de Artur Aksenov. „Germersheim Film Studio”. Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz (Germersheim). Societatea Germană Cehov e.V. și Muzeul Literaturii „Salonul Cehov”, Badenweiler[42][43]
Actor
modificareA jucat în 20 de filme:
- Bill - Robin Hood, regizor Lidia Peciorina, Tsentrnauchfilm 1964
- John, escroc - Mark Twain este împotrivă... (Марк Твен против...), regizor Mihail Grigoriev Moldova-Film 1975,[44][45][46]
- Reporterul - Și va veni ziua (И придет день...) regizor Mihail Izrailev Moldova-Film 1979,[47][48]
- Аgent – Emisarul centrului străin (Эмиссар заграничного центра), (2 episoade) regizor V. Brescanu, Moldova-Film 1975,[49][50]
- Muncitorul - Bună ziua, am venit! (Здравствуйте, я приехал!) regizor Mihail Badicheanu (Badikov), Moldova-Film 1979,[51]
- Mahnovets - Marele război mic, 1980 (Большая - малая война) regizor Vasile Pascaru Moldova-Film 1980,'[52][53]
- Specificul („Usturici” 29, Moldova-Film 1981)
- Pavlik - Întoarcerea Titanicului (Возвращение Титаника), regizor I. Talpa. (2 episoade), „SPAȚIU CINEMA" 1999,[54][55]
- Grijenaru - Trenul spre California (Поезд в Калифорнию), regizor I. Talpa, „Favorite”, „Aeolis-Film” 1993,[56]
- Tătarul - Azilul de noapte (На дне), după Maxim Gorki, regizor V. Țapeș. (6 episoade), „Televiziunea Moldovei” 1995.
- Electricianul - Antologie de bancuri (Антология приколов), regizor Iu. Muzâca, „Moldova” 2000,[57]
- Bunicul - Cine e următorul? (Кто следующий?), regizor B. Axionov. „Germersheim Film Studio” 2019,[58] ș. a.
Aprecieri și distincții
modificare- În 1991 primește titlul de Artist Emerit al Republicii Moldova.[59]
- În 2006 apare cartea a cărei alcătuitoare este criticul de teatru Valentina Sklearova, „Театр Бэно Аксенова” („Teatrul lui Băno Axionov”) despre spectacolele, subiectele, rolurile jucate, psihologia acestora și dimensiunea fi losofi că și măiestria pe care le-o adaugă cel ce a interpretat aceste roluri atât de diferite.[60][61][62][63][64]
- Numeroase premii ale Ministerului Culturii
- Laureat al festivalurilor de teatru internaționale, unionale și naționale.[65]
Familie
modificare- Părinți - Max Fishman (1915-1985) - compozitor moldovean, pianist [66][67][68][69] și Lidia Axionova (1923-2019) - dirijor de cor, profesor universitar la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice a Republicii Moldova, Onorat Artist al Moldovei.[70][71]
- Soția - Svetlana Dmitrenco (născută în 1951, Chișinău) - doctor habilitat în sociologie (2000), candidată la științe filozofice (1980). Din 2020 - 2006 a fost cercetăror științific principal la Institutului de Filosofie, Sociologie și Drept al AȘM.[72][73][74][75][76][77][78].
- Fiul din prima căsătorie cu actrița și regizoarea Liudmila Hachi este Vladislav Aksenov. (născut în 1976, Chișinău), doctor habilitat în științe istorice (2021), Cercetător științific principal la Institutului de Istorie Rusă al Academiei Ruse de Științe.[79][80][81].
- Fratele - Artur Maksovich Aksenov (născută în 1951, Chișinău), pianist, profesor asociat de formare specială de pian și acompaniator la Academia Rusă de Muzică și Școala de muzică Levine din Washington, D.C[82][83][84].
Referințe și note
modificare- ^ Library of Congress https://id.loc.gov/authorities/names/n2007089732.html
- ^ Chișinău, orașul meu Tag: Băno Axionov https://chisinauorasulmeu.com/tag/bano-axionov/
- ^ Бэно Аксенов (Băno Axionov)
- ^ Приднестровский театр драмы и комедии, Кино-Театр.Ру,
- ^ Mariya Osipovna Knebel
- ^ Мария Кнебель (în letonă), timenote.info
- ^ Гончарук, А.Ю. Актёрское мастерство и основы режиссуры: научно-методическое пособие по государственному стандарту 3+/ Москва; Берлин: Директ Медиа 2017. – 211 с. ISBN 978-5-4475-9126-7 (Мария Осиповна Кнебель (Mariya Osipovna Knebel), страницы 81 - 84)
- ^ Кишинёвский театр Чехова
- ^ „Семенов Виктор "На каждой горной вершине ты оказываешься над пропастью". Кишиневский драматический театр им. А.П.Чехова. Театральный журнал Страстной бульвар. Выпуск №6-176/2015”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Prabook Bano Axionov
- ^ Игры без поддавков. Прошлое и настоящее актёра и режиссёра Бэно Аксёнова (în rusă), Журнал "Чайка",
- ^ Владимир Смирнов Игры на вулкане 28 февраля 2014 https://ava.md/2014/02/28/igry-na-vulkane/
- ^ Илана Елизарова «Чарующая бездна…» 26 Мартa 2015 http://jig.ru/charuyushhaya-bezdna/ Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ [Илана Елизарова «Полёт в вечность». (Ион Друцэ и Мария Биешу) 14 апреля 2015 https://ava.md/2015/04/14/polet-v-vechnost-ion-druce-i-mariya-bieshu/]
- ^ [«Европейская интеграция начинается с культуры». 26 декабря 2015 https://ava.md/2015/12/26/evropeyskaya-integraciya-nachinaetsya/]
- ^ Вероника Каждан: «Магический сеанс музыки» Русское поле (Германия). 29.05.2014
- ^ Rispoloshenski - Băno Axionov «Intre noi ca intre-ai nostri» de Alexandr Ostrovski. Free Encyclopedia WikiZero (Александр Островский: «Свои люди – сочтёмся» Тираспольский государственный театр. 1969. Рисположенский – Бэно Аксёнов) Свободная энциклопедия WikiZero)
- ^ Fadinar - Băno Axionov «Pălăria de paie italiană» de Eugène Labiche. Free Encyclopedia WikiZero (Лабиш и Мишель: «Соломенная шляпка» Тираспольский государственный театр. 1970. Фадинар – Бэно Аксёнов) Свободная энциклопедия WikiZero
- ^ Obroșenov - Băno Axionov «Glumeții» de Alexandr Ostrovski. Free Encyclopedia WikiZero («Шутники» Александр Островский. Тираспольский государственный театр. 1973. Оброшенов – Бэно Аксёнов) Свободная энциклопедия WikiZero
- ^ Alain și J.-B.Moliere - Băno Axionov. «Școala nevestelor» de J.-B. Moliere Free Encyclopedia WikiZero («Школа жён» Мольера Кишинёвский государственный театр А.П.Чехова. 1984. Ален и Мольер – Бэно Аксёнов) Свободная энциклопедия WikiZero
- ^ Rispoloșenski - Băno Axionov «Falit» de Alexandr Ostrovski. («Bankrott» von Alexander Ostrowski A. P. Tschechow-Theater in Chișinău 1990 Rispoloshensky – Bäno Axionov)
- ^ Catalog. Biblioteca Națională a Republicii Moldova
- ^ [1]
- ^ „Regele Maciuś I” după Janusz Korczak (adaptare B. Axionov) (Януш Корчак: Король Матиуш Первый Кишинёвский театр Дома Актера, 1974. Режисёр и сценарист – Бэно Аксёнов) Свободная энциклопедия WikiZero
- ^ «Sinucigașul» de Nikolai Erdman (Николай Эрдман Самоубийца Кишинёвский русский драматический театр им. Чехова, 1997 режиссёр — Бэно Аксёнов) Свободная энциклопедия WikiZero
- ^ Angelo, Tyrant of Padua https://xn--h1ajim.xn--p1ai/index.php/%D0%90%D0%BD%D0%B4%D0%B6%D0%B5%D0%BB%D0%BE,_%D1%82%D0%B8%D1%80%D0%B0%D0%BD_%D0%9F%D0%B0%D0%B4%D1%83%D0%B0%D0%BD%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9_(%D0%BF%D1%8C%D0%B5%D1%81%D0%B0)
- ^ «Povestea țarului Saltan» după Aleksandr Pușkin (adaptare de B. Axionov) (А.С.Пушкин: «Сказка о царе Салтане» Кишинёвский русский драматический театр им. Чехова, 1997 режиссёр, сценарист — Бэно Аксёнов) Свободная энциклопедия WikiZero
- ^ Spectacolul ”Motanul Încălțat” de la Teatrul ”Luceafărul” în regia lui Băno Axionov https://luceafarul.md/project/motanul-incaltat/
- ^ «Motanul încălțat» după Charles Perrault (piesa B. Axionov) (по мотивам сказки Шарля Перро «Кот в сапогах» Кишинёвский театр «Лучафэрул» (Teatrul ”Luceafărul” Режиссёр и автор пьесы — Бэно Аксёнов) Свободная энциклопедия WikiZero
- ^ UniTheater Karlsruhe Spielzeit Dezember 2010 Performance-Plakat "Tausend und eine Leidenschaft" https://www.unitheater.de/anschauen/
- ^ Записки сумасшедшего. Постановка Badisches Staatstheater Karlsruhe https://www.afisha.ru/performance/90896/reviews/
- ^ Людмила Седова: Безумно влюблённый 19 октября 2012 года.http://www.tillflorianbeyerbach.de/fileadmin/images/%D0%96%D1%83%D1%80%D0%BD%D0%B0%D0%BB_%C3%BCbersetzt_Kritik_zwei_aus_Moskau.pdf
- ^ tillflorianbeyerbach.de
- ^ tillflorianbeyerbach.de
- ^ Лидия Олейник 17 октября 2012года. Вот и закончился 5 московский международный театральный фестиваль "Соло". http://www.tillflorianbeyerbach.de/fileadmin/images/Kritik_Moskau_Solofestival_02.10.12_vom_17.10.12.pdf
- ^ Лукас Булл (Lukas Bull) Зеркальный мир театра. Год России в Германии 04.06.2014 https://web.archive.org/web/20140606224426/http://proartinfo.ru/article/zerkalnyi-mir-teatra-god-rossii-v-germanii
- ^ „Mielul netăiat” al lui Andrei Strâmbeanu a ajuns în Germania https://timpul.md/articol/mielul-netaiat-al-lui-andrei-strambeanu-a-ajuns-in-germania-36183.html
- ^ Владимир Смирнов: Возвращение Мастера 4 февраля 2014 https://ava.md/2014/01/04/vozvraschenie-mastera/ Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ Вероника Каждан: Чужая жена и муж под кроватью 23 февраля 2014 http://www.nm.md/article/chuzhaya-zhena-i-muzh-pod-krovatyu Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ Ольга Беженару Событие, подарившее праздник. В Кишинёвском русском театре «Чужая жена и муж под кроватью» 25.08.2014 https://web.archive.org/web/20141225200832/http://proartinfo.ru/article/sobytie-podarivshee-prazdnik-v-kishinevskom-russkom-teatre-chuzhaya-zhena-i-muzh-pod-krovaty Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ Чужая жена и муж под кроватью
- ^ Анатолий Левицкий Фильм Бэно Аксёнова (Молдова) «Кто следующий?» 17.06.2019
- ^ Карина Коваль В «вежливом» окружении Журнал Иные берега 2 (50) 2019 ISSN: 1994-3768
- ^ Марк Твен | Экранизации | «Марк Твен против…» (СССР, 1976) (în rusă)
- ^ Марк Твен против… — Википедия
- ^ Mark Twain: Against la Internet Movie Database
- ^ Энциклопедия советского кино-И придет день, www.soviet-movies.ru
- ^ И придёт день... — Википедия
- ^ Эмиссар заграничного центра 1979 https://www.kino-teatr.ru/kino/movie/sov/8084/titr/
- ^ Эмиссар заграничного центра — Википедия
- ^ Здравствуйте, я приехал! 1979
- ^ Большая-малая война 1980 https://www.kino-teatr.ru/kino/movie/sov/602/titr/
- ^ Bolshaya-malaya voyna la Internet Movie Database
- ^ Возвращение Титаника 1999
- ^ Возвращение Титаника 1999
- ^ Поезд в Калифорнию (1993), Кино-Театр.Ру
- ^ Антология приколов (киноальманах) 2000
- ^ Cine urmează? 2019
- ^ Бэно Аксёнов, Кино-Театр.Ру
- ^ Library of Congress Teatr Bėno Aksënova (Teatr Bėno Axionova) https://id.loc.gov/resources/works/15083722.html
- ^ Catalog BNRM
- ^ Агентство Еврейских Новостей Главные новости
- ^ Воздаяние талантам | "Независимая Молдова"
- ^ Владимир Смирнов Игры на вулкане 28 февраля 2014 https://ava.md/2014/02/28/igry-na-vulkane/
- ^ Бэно Аксёнов, Кино-Театр.Ру
- ^ MAX FIȘMAN: PROFESOR ȘI COMPOZITOR ISSN 1857-2251 https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Max%20Fisman_profesor%20si%20compozitor.pdf
- ^ CONCERTUL PENTRU PIAN ȘI ORCHESTRĂ ÎN ES-DUR DE M. FIȘMAN ÎN CONTEXTUL TRADIȚIILOR ROMANTISMULUI ISSN 1857-2251 https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Kontert%20dlea%20fortepiano%20s%20orkestrom%20ES_Dur%20M%20Fismana.pdf
- ^ ‘’Victoria Tcacenco OVERTURE BY MAX FIȘMAN IN PRFOFESSIONAL EUROPEAN MUSIC AND THE THIRD LAYER INTERACTION CONTEXT (The article by V. Tcacenco is dedicated to the orchestra opus written by M. Fișman in 1964: it is The Overture which in the 1960s became a “visit card” of the famous jazz orchestra conducted by Șico Aranov) (Instrumentul Bibliometric Național. Anuar Științific: Muzică, Teatru, Arte Plastice 2012, nr. 3 ISSN 1857-2251)’’
- ^ Baranov Ecaterina Bibliothèque Compositeurs de Moldavie Max Fishman
- ^ Aspecte ale studierii creațiilor compozitorilor din Republica Moldova în clasa profesorului L. Axionova (Особенности изучения произведений композиторов Республики Молдова в классе профессора Л.В. Аксеновой), ibn.idsi.md
- ^ Каждан Вероника, Беженару Ольга (), Первый профессор хорового дирижирования Молдовы. (în rusă), AVA.MD
- ^ INSTITUTIONALIZATION OF SOCIOLOGY IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA P 124 https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Institucionalizacija%20sociologii%20v%20Respublike%20Moldova.pdf
- ^ Дмитренко Светлана Матусовна. Энциклопедия "Известные учёные"
- ^ „INSTITUTIONALIZATION OF SOCIOLOGY IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Дмитренко, Светлана Матусовна. Производственная адаптация сельского мигранта : опыт социологического исследования на материалах МССР : диссертация ... кандидата философских наук : 09.00.09. - Кишинев, 1979. - 192 с. Российская государственная библиотека
- ^ REGISTRUL GRADELOR DE DOCTOR HABILITAT CONFERITE ÎN ANUL 2000 №19: DMITRENCO Svetlana
- ^ ИНСТИТУЦИОНАЛИЗАЦИЯ СОЦИОЛОГИИ В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВА INSTITUTIONALIZATION OF SOCIOLOGY IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA Татьяна СПАТАРУ: стр. 124. Таблица 1. Список докторов (хабилитат) социологических наук, защитившихся в Республике Молдова: Дмитренко Светлана, Институт Философии, Социологии и Права Академии Наук Молдовы 22.00.04 – Социальная структура, институты и социальные процессы 29 июня 2000
- ^ Дмитренко С. М. Человек на рынке труда: социальные проблемы занятости и безработицы [Текст : автореф. дис... д-ра хабилитат социологии: 22.00.04 / Дмитренко Светлана Матусовна. - Кишинев, 2000. - 49 с. Національна бібліотека України імені В. І. Вернадського]
- ^ Аксенов Владислав Бэнович Институт российской истории РАН, iriran.ru
- ^ Authors/Creators beginning with: Aksenov, V. B.
- ^ Лучший нон-фикшн 2023 года: названы лауреаты нового сезона важнейшей просветительской премии России
- ^ http://www.gnesin-academy.ru/professor-det.php?ProfID=417
- ^ Artur Aksenov (în engleză), Levine Music
- ^ Rezhissura igry na fortepiano: B. M. Berlin--muzykant, lichnostʹ, ... [otvetstvennyĭ redaktor A. M. Aksenov] Moskva: Rossiĭskai︠a︡ akademii︠a︡ muzyki im. Gnesinykh, 2006. https://catalog.loc.gov/vwebv/search?searchArg=+B.+M.+Berlin+muzykant%2C+lichnost%CA%B9%2C+&searchCode=GKEY%5E*&searchType=1&limitTo=none&fromYear=&toYear=&limitTo=LOCA%3Dall&limitTo=PLAC%3Dall&limitTo=TYPE%3Dall&limitTo=LANG%3Dall&recCount=25
Legături externe
modificare- Băno Axionov la Internet Movie Database
- Ministerul educației, culturii și cercetării al Republicii Moldova Biblioteca Națională a Republicii Moldova Calendar Național 2021 Băno Axionov Р.138 ISSN 1857-1549
- About: Аксёнов, Бэно Максович (englisch)
- Валентина Склярова: Biblioteca Națională a Republicii Moldova Один за всех, против всех: (об актёре Бэно Аксёнове) Молдавские ведомости, - Кишинев : ÎM "Edit Tipar Grup" SRL . - 8 c.. - 2004, 13 марта, С. 6
- Olga Bejenaru, critic de arta «Teatrul e o sărbătoare a sufletulul...» (Băno Axionov, artist emerit, la 60 de ani), «Literatura și Arta», 1 iun. 2006
- MOLDPRES Mai multe spectacole vor avea loc la Teatrul ”Luceafărul” Chișinău, 8 iun. 2021
- Băno Axionov
- Nicolae Roibu: „Mielul netăiat” al lui Andrei Strâmbeanu a ajuns în Germania "Timpul" 9 august 2012
- Чужая жена и муж под кроватью - Театр Чехова Arhivat în , la Wayback Machine.
- Olga Bejenaru, critic de arta "Reflecții pe marginea unui spectacol". Teatru 12/2014
- Veronica Kazhdan: „Depășirea întunericului și a haosului” (Artist merituos al Moldovei Băno Axionov) Revista „Alții țărmuri” " No.3 (39) 2015 P. 80 - 87. ISSN: 1994-3768[nefuncțională – arhivă]
- Мария Станкевич: Игры без поддавков. Прошлое и настоящее актёра и режиссёра Бэно Аксёнова Seagull Magazine "Chayka" 10 мая 2021 г.
- Băno Axionov: Vadim Viteazul (fragmente din notițele, amintirile, povestirile vechi) Noi.md 3 iul. 2020
- Вероника Каждан - Бэно Аксёнов: «Против кого дружим???» или «не помнящие родства своего AVA. Moldova. 04.06.2022