Wikipedia

Tiraspol

oraș din Republica Moldova, capitala autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene
Tiraspol
Тирасполь
Тирасполь
Тираспол
—  Municipiu  —
Stradă și piața centrală în Tiraspol.
Stradă și piața centrală în Tiraspol.
Drapel
Drapel		Stemă
Stemă
Tiraspol se află în Moldova
Tiraspol
Tiraspol
Tiraspol (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 46°50′25″N 29°38′36″E ({{PAGENAME}}) / 46.84028°N 29.64333°E
Țară Republica Moldova
MunicipiulTiraspol
Atestare1790
Guvernare
 - PrimarOleg Dovgopol[*]​
Suprafață
 - Total50 km²
Altitudine maximă41 m.d.m.
Altitudine minimă11 m.d.m.
Populație (2014[1])
 - Total▼128,000 locuitori
 - Densitate2,676 loc./km²
Fus orarEET (+2)
Cod poștalMD-3300
Prefix telefonic+373 533 *****
Localități înfrățite
 - 13 orașe înfrățitelistă
Plăcuțe de înmatriculareT --- --
1 Oficial, Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului.
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Portal icon Portal Republica Moldova

Tiraspol sau Tirișpolea[2][3] este un municipiu cu o populație de circa 135.000 de locuitori, al doilea ca mărime din Republica Moldova (surclasat de Chișinău), și capitala autoproclamatei Republici Moldovenești Nistriene.

În anul 1989, populația orașului se ridica la aproximativ 182.000 locuitori,[4] cu tot cu suburbii 200 de mii, 32% ucraineni și 18% români-moldoveni. Conform recensământului făcut de autoritățile transnistrene în anul 2004, populația a scăzut la 159.163 locuitori, în 2011 la 135.700 locuitori.

Procentul românilor a scăzut la 15% după datele noului recensământ (2004). Potrivit informațiilor din CIA World Factbook, 8.000–10.000 de cetățeni moldoveni au devenit refugiați în timpul războiului din 1992, mulți dintre ei provenind din Tiraspol, 1.000 dintre ei încă au statutul de refugiați și astăzi.

EtimologieModificare

Numele provine de la Tyras, denumirea antică și medievală a Nistrului, și polis, însemnând deci „orașul, cetatea Nistrului”.

IstorieModificare

Istoria apartenenței statale  
 
Una din străzile principale ale Tiraspolului la sf. secolului al XIX-lea
 
Orașul în 1941, sub administrație românească
 
1941
 
1980

După războiul ruso-austro-turc din anii 1787–1792 d.Hr., a fost semnat Tratatul de la Iași, conform căruia Imperiul otoman ceda Imperiului țarist regiunea dintre rîurile Bug și Nistru, cunoscută ca regiunea Oceacov.

Pentru întărirea noii frontiere de stat a Imperiului țarist, în 1792, pe malul stîng al râului Nistru, la cererea generalului Aleksandr Suvorov, a fost construită Cetatea Tiraspolului de arhitectul François Sainte de Wollant. În jurul cetății a fost fondat orașul Tiraspol, la porunca împărătesei Ecaterina a II-a a Rusiei. După apariția orașului Tiraspol, mulți locuitori ai satului Sucleia s-au mutat în localitatea urbană, astfel populația orașului, în 1795, era de 2.500 locuitori.

Orașul Tiraspol, inițial, era centrul administrativ al regiunii Oceacov (Oceac), iar din 1806 a fost inclus în gubernia Herson. În 1816, populația orașului număra 5.300 locuitori.

După anexarea Basarabiei, în 1812, Tiraspolul pierde statutul său de important centru militar, iar în anul 1835 Cetatea Tiraspolului a fost desființată, însă orașul continua să crească și să se dezvolte. Colonizarea germanilor pontici a generat o creștere demografică, economică și culturală. În anul 1848 a fost înființată Dieceza de Tiraspol.

În anul 1867 a fost construită calea ferată care lega Tiraspolul și Odesa, iar în 1873 calea ferată spre Chișinău.

Primul Război Mondial a încetinit dezvoltarea orașului. În 1918, Basarabia s-a unit România, iar Nistrului din nou i-a revenit rolul de frontieră. În perioada 1929-1940, Tiraspolul este capitala Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești în componența Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. În această perioadă, în Tiraspol sunt construite numeroase fabrici, uzine și instituții de învățămînt.

În 1940, Basarabia este anexată la URSS, iar RASSM devine parte componentă omogenă a RSSM-ului cu capitala la Chișinău, Tiraspolului revenindu-i doar rolul de centru raional a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Tiraspolul se dezvoltă într-un ritm foarte rapid până la sfârșitul anilor 80 ai secolului trecut, când orașul avea o populație record de peste 200 mii locuitori.

Odată cu căderea URSS-ului și declararea independenței Republicii Moldova, la 27 august 1989, regiunea din stânga Nistrului, din cauza contradicțiilor lingvistice apărute, și-a proclamat, în 2 septembrie 1990, independența față de Republica Moldova, iar orașul Tiraspol a devenit capitala autoproclamatei „Republici Moldovenești Nistrene” (RMN).

În contextul invaziei ruse a Ucrainei, au avut loc în Tiraspol o serie de explozii pe , în jurul orei 17:45, în sediul birourilor „Ministerul Securității Statului” local și al filialei „Serviciului Federal de Securitate” rus din Transnistria.[5] Acestea nu au făcut victime și au fost etichetate de autoritățile ucrainene drept operațiune sub steag fals a FSB-ului.[6]

GeografieModificare

La marginea de nord a municipiului este amplasată vâlceaua Colcot, o arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.[7]

DemografieModificare

Tiraspolul este al doilea ca mărime oraș din Republica Moldova (după Chișinău) și cel mai mare din stânga Nistrului. Conform recensământului efectuat de autoritățile rebele nistrene, în noiembrie 2004, numărul locuitorilor din Tiraspol era 159.163 persoane, dintre care:

  • Populație urbană: 158.070 locuitori
  • Populație rurală: 1.094 locuitori

Luând în considerare faptul că înalta densitate a populației din sudul orașului Tiraspol și, practic, lipsa de hotare a acestuia cu localitățile adiacente, în Transnistria a apărut conceptul de Aglomerație Tiraspol–Tighina, cu aproximativ 250-300.000 locuitori comuni. Orașul Bender se află în partea dreaptă a Nistrului, însă, în urma războiului armat din 1992, a fost ocupat și de atunci este subordonat Tiraspolului. Aceste 2 orașe vecine, care formează o aglomerație comună, sunt unite între ele cu linii de troleibuze și autobuze. La sudul Tiraspolului mai este o localitate cu peste 10.000 locuitori, care se numește Sucleia și care a fost comasată încă pe la 1980. Chiar și locuitorii din regiune, uneori, nu știu până unde sunt hotarele Tiraspolului și de unde începe Sucleia.

Orașele Tiraspol și Tighina, despre unirea cărora se vorbește de mai bine de 40 ani, alcătuiesc o sistem comun de productivitate intensivă și relații culturale. Pe lângă troleibuze, între cele mai mari 2 orașe din Transnistria mai funcționează și linia de maxi-taxi nr. 20. În Bender sunt situate filialele multor instituții de învățământ ale Tiraspolului, printre care se numără și filiala Universității de Stat din Transnistria. Pentru aceste 2 orașe este specifică migrarea reciprocă a locuitorilor.

Sistemul unic de transport (autobuze și maxi-taxi) face legătura dintre Tiraspol și localitățile adiacente cum sunt Sucleia, Caragaș, Tîrnauca, etc.

Structura etnică și lingvisticăModificare

În anul 1897, în orașul Tiraspol locuiau 31.616 persoane care se clasificau, pe limbii, în felul următor[8]:

Limba maternă Populație procente din total
Rusă 14.013 44,32%
Ucraineană 3.708 11,73%
Belarusă 119 0,38%
Poloneză 1.003 3,17%
Cehă 1 0,003%
Bulgară 56 0,18%
Lituaniană 7 0,02%
Letonă 7 0,02%
Română 3.611 11,42%
Idiș 8.568 27,1%

În anul 1926, în orașul Tiraspol locuiau 29.700 persoane care se clasificau, pe etnii, în felul următor:

Grup etnic Populație % din total
Ruși 16.276 54,8%
Evrei 8.732 29,4%
Ucraineni 4.277 14,4%
Moldoveni (români) 416 1,4%

Conform recensământului sovietic din anul 1939, populația orașului era de 43.676 locuitori, distribuită astfel:[9]

Grup etnic Populație % din total
Ruși 14.785 33,85%
Ucraineni 12.504 28,63%
Evrei 11.764 26,93%
Moldoveni (români) 3.480 7,97%
2004
Grup etnic Populație % din total
Ruși 65.298 41,71%
Ucraineni 52.278 33,07%
Moldoveni (români) 23,790 15,05%
Bulgari 2.450 1,55%
Găgăuzi 1.988 1,26%
Belaruși 1.712 1,08%
Germani 701 0,44%
Evrei 573 0,36%
Armeni 360 0,23%
Polonezi 324 0,2%
Țigani (rromi) 116 0,07%
Alții 7.849 4,98%

Conform recensământului neoficial, 90,4% din locuitorii orașului dețin "cetățenie" transnistreană, însă o parte din ei mai au și o a doua cetățenie: Republica Moldova – 16,2%, Federația Rusă – 16,1% sau Ucraina – 12,4%.

Relații internaționaleModificare

Orașul Tiraspol este membru al Întrunirii Internaționale a capitalelor și marelor orașe și a Clubului Internațional al Mării Negre.

În Tiraspol lucrează reprezentanți ai următoarelor organizații internaționale:

  • Misiunea OSCE-ului în Republica Moldova (oficiul Tiraspol)
  • Comitetul Internațional pentru diplomație socială
  • Asociația Internațională a activiștilor culturii și artei

ConsulateModificare

Țară Adresă Telefon
  Belarus str. 25 octombrie, nr. 114
  Rusia str. 25 octombrie, nr. 15 95539
  Ucraina str. 25 octombrie, nr. 114 81905

Orașe înfrățiteModificare

Țară Oraș Data înfrățirii
  Republica Moldova Bălți[10][11] ?
  Republica Moldova Comrat[10][11] ?
  Norvegia Trondheim 1987
  Germania Eilenburg 2002
  Ucraina Odesa 2006
  Ucraina Mîkolaiv 2006
  Ucraina Ternopol 2006
  Ucraina Ismail 2006
  Ucraina Cetatea Albă 2006
Țară Oraș Data înfrățirii
  Ucraina Herson 2006
  Ucraina Cerkasî 2006
  Rusia Volgograd 2006
  Rusia Kaluga 2006
  Rusia Kursk 2006
  Belarus[10] Minsk 2006
  Rusia Severodvinsk 2006

Personalități născute aiciModificare

Galerie de imaginiModificare

  • Monumentul lui Lenin în fața Casei "Guvernului" și a Sovietului Suprem al republicii separatiste.

  • Casa Sovietelor, totodată sediul Sovietului orășenesc.

  • Monumentul lui Suvorov

  • Piața Suvorov

  • Piața Suvorov în timpul unei parade.

  • Teatrul orășenesc

  • Tiraspolul și Nistrul pe timp de iarnă.

  • Hotelul „Aist”

  • Clădire sovietică.

  • Blocuri locative tipice (denumite "hrușciovka", din perioada sovietică).

  • Troleibuz în Tiraspol

  • Nistrul prin zonă

ReferințeModificare

  1. ^ Госстатслужба ПМР: Социально-экономическое развитие ПМР за 2013 год (окончательные данные)
  2. ^ ROTARU, Florin (). Românitatea Transnistriană (PDF). p. 212. 
  3. ^ Frunza, A (). România Mare (PDF). p. 63. 
  4. ^ ru Всесоюзная перепись населения 1989 г. Численность городского населения союзных республик, их территориальных единиц, городских поселений и городских районов по полу
  5. ^ „Explozii la Tiraspol in Moldova. Ucraina da vina pe FSB rusesc”. . Accesat în . 
  6. ^ Mihai Roman (), „Ucraina: Explozia din Transnistria este o operațiune sub steag fals a Rusiei”, G4Media.ro, accesat în  
  7. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în . 
  8. ^ http://pop-stat.mashke.org/empire1897-lang-counties-cities.htm
  9. ^ Демоскоп Weekly - Приложение. Справочник статистических показателей
  10. ^ a b c ru „«Города содружества Тирасполя»”. Новости Приднестровья. . Accesat în . 
  11. ^ a b ru И. Летяга. „Минск и Тирасполь планируют укреплять сотрудничество”. Ольвия-пресс. Arhivat din original la . Accesat în . 

BibliografieModificare

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tiraspol
  • ru Tiraspol.info – pagina de internet istorică.
  • VisitPMR.com (pagina de internet finanțată de autoritățile separatiste)


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tiraspol&oldid=15502449