Tiraspol
| Tiraspol | |||
| Тирасполь Тирасполь Тираспол | |||
| — Municipiu — | |||
 Stradă și piața centrală în Tiraspol. | |||
| |||
  Tiraspol Tiraspol (Moldova) | |||
| Coordonate: 46°50′25″N 29°38′36″E / 46.84028°N 29.64333°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Republica Moldova | ||
| Municipiul | Tiraspol | ||
| Atestare | 1790 | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Oleg Dovgopol[*] | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 50 km² | ||
| Altitudine maximă | 41 m.d.m. | ||
| Altitudine minimă | 11 m.d.m. | ||
| Populație (2014[1]) | |||
| - Total | ▼128,000 locuitori | ||
| - Densitate | 2,676 loc./km² | ||
| Fus orar | EET (+2) | ||
| Cod poștal | MD-3300 | ||
| Prefix telefonic | +373 533 ***** | ||
| Localități înfrățite | |||
| - 13 orașe înfrățite | listă | ||
| Plăcuțe de înmatriculare | T --- -- | ||
| 1 Oficial, Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului. | |||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
Modifică date / text  | |||
Tiraspol este un municipiu cu o populație de cca. 135.000 de locuitori, al treilea ca mărime din Republica Moldova (surclasat de Chișinău și Bălți).
În anul 1989 populația orașului se ridica la aproximativ 182.000 locuitori,[2] cu tot cu suburbii 200 de mii, 32% ucraineni și 18% moldoveni. Conform recensământului făcut de autoritățile transnistrene în anul 2004, populația a scăzut la 159.163 locuitori, în 2011 la 135.700 locuitori.
Procentul moldovenilor a scăzut la 15% după datele noului recensământ (2004). Potrivit CIA World Factbook, 8.000–10.000 de moldoveni au devenit refugiați în timpul războiului din 1992, mulți dintre ei provenind din Tiraspol, 1.000 dintre ei încă au statutul de refugiați și astăzi.
EtimologieModificare
Numele provine de la Tyras, denumirea antică și medievală a Nistrului, și polis, însemnând deci „orașul, cetatea Nistrului”.
IstorieModificare
._(14609204511).jpg)
După războiul ruso-austro-turc din anii 1787–1792, a fost semnat Tratatul de la Iași, conform căruia Imperiul Otoman ceda Imperiului Rus regiunea dintre rîurile Bug și Nistru, cunoscută ca regiunea Oceacov.
Pentru întărirea noii frontiere de stat a Imperiului Rus, în 1792, pe malul stîng al râului Nistru, la cererea generalului Aleksandr Suvorov, a fost construită Cetatea Tiraspolului de arhitectorul François Sainte de Wollant. În jurul cetății a fost fondat orașul Tiraspol, la porunca reginei Ecaterina a II-a a Rusiei. După apariția orașului Tiraspol, mulți locuitori ai satului Sucleia s-au mutat în localitatea urbană, astfel populația orașului în 1795 era de 2.500 locuitori.
Orașul Tiraspol, inițial, era centrul administrativ al regiunii Oceacov (Oceac), iar din 1806 a fost inclus în gubernia Herson. În 1816 populația orașului număra 5.300 locuitori.
După anexarea Basarabiei, în 1812, Tiraspolul pierde statutul său de important centru militar, iar în anul 1835 Cetatea Tiraspolului a fost desființată, însă orașul continua să crească și să se dezvolte. Colonizarea germanilor pontici a generat o creștere demografică, economică și culturală. În anul 1848 a fost înființată Dieceza de Tiraspol.
În anul 1867 a fost construită calea ferată care lega Tiraspolul și Odesa, iar în 1873 calea ferată spre Chișinău.
Primul Război Mondial a încetinit dezvoltarea orașului. În 1918 Basarabia s-a unit România, iar Nistrului din nou i-a revenit rolul de frontieră. În perioada 1929-1940 Tiraspolul este capitala Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești în componența Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. În această perioadă, în Tiraspol sunt construite numeroase fabrici, uzine și instituții de învățămînt.
În 1940 Basarabia este anexată la URSS, iar RASSM devine parte componentă omogenă a RSSM cu capitala la Chișinău, Tiraspolului revenindu-i doar rolul de centru raional a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Tiraspolul se dezvoltă într-un tempo foarte rapid până la sfârșitul anilor 80 ai secolului trecut, când orașul avea o populație record de peste 200 mii locuitori.
Odată cu căderea URSS și declararea independenței Republicii Moldova, la 27 august 1989, regiunea din stânga Nistrului, din cauza contradicțiilor lingvistice apărute, și-a proclamat, în 2 septembrie 1990, independența față de Republica Moldova, iar orașul Tiraspol a devenit capitala autoproclamatei „Republici Nistrene Moldovenești” (RNM).
GeografieModificare
La marginea de nord a municipiului este amplasată vâlceaua Colcot, o arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.[3]
DemografieModificare
Tiraspolul este al doilea ca mărime oraș din Republica Moldova (după Chișinău) și cel mai mare din stânga Nistrului. Conform recensământului efectuat de autoritățile nistrene, în noiembrie 2004, numărul locuitorilor din Tiraspol era 159.163 persoane, dintre care:
- Populație urbană: 158.070 locuitori
- Populație rurală: 1.094 locuitori
Luând în considerare faptul că înalta densitate a populației din sudul orașului Tiraspol și, practic, lipsa de hotare a acestuia cu localitățile adiacente, în Transnistria a apărut conceptul de Aglomerație Tiraspol–Tighina cu aproximativ 250-300.000 locuitori comuni. Orașul Bender se află în partea dreaptă a Nistrului, însă, în urma războiului armat din 1992, a fost ocupat și de atunci este subordonat Tiraspolului. Aceste 2 orașe vecine, care formează o aglomerație comună sunt unite între ele cu linii de troleibuze și autobuze. La sudul Tiraspolului mai este o localitate cu peste 10.000 locuitori, care se numește Sucleia și care a fost comasată încă prin 1980. Chiar și locuitorii din regiune, uneori, nu știu până unde sunt hotarele Tiraspolului și de unde începe Sucleia.
Orașele Tiraspol și Bender, despre unirea cărora se vorbește de mai bine de 40 ani, alcătuiesc o sistem comun de productivitate intensivă și relații culturale. Pe lângă troleibuze între cele mai mari 2 orașe din Transnistria mai funcționează și linia de maxi-taxi nr. 20. În Bender sunt situate filialele multor instituții de învățământ ale Tiraspolului, printre care se numără și filiala Universității de Stat din Transnistria. Pentru aceste 2 orașe este specifică migrarea reciprocă a locuitorilor.
Sistemul unic de transport (autobuze și maxi-taxi) face legătura dintre Tiraspol și localitățile adiacente cum sunt Sucleia, Caragaș, Tîrnauca, etc.
Structura etnicăModificare
- 1926
În anul 1926 în orașul Tiraspol locuiau 29.700 persoane care se clasificau, pe etnii, în felul următor:
| Grup etnic | Populație | % din total |
|---|---|---|
| Ruși | 16.276 | 54,8% |
| Evrei | 8.732 | 29,4% |
| Ucraineni | 4.277 | 14,4% |
| Moldoveni | 416 | 1,4% |
- 1939
Conform recensământului sovietic din anul 1939, populația orașului era de 43.676 locuitori, distribuită astfel:[4]
| Grup etnic | Populație | % din total |
|---|---|---|
| Rusi | 14.785 | 33,85% |
| Ucraineni | 12.504 | 28,63% |
| Evrei | 11.764 | 26,93% |
| Moldoveni | 3.480 | 7,97% |
- 2004
| Grup etnic | Populație | % din total |
|---|---|---|
| Ruși | 65.298 | 41,71% |
| Ucraineni | 52.278 | 33,07% |
| Moldoveni | 23,790 | 15,05% |
| Bulgari | 2.450 | 1,55% |
| Găgăuzi | 1.988 | 1,26% |
| Belaruși | 1.712 | 1,08% |
| Germani | 701 | 0,44% |
| Evrei | 573 | 0,36% |
| Armeni | 360 | 0,23% |
| Polonezi | 324 | 0,20% |
| Țigani (Rromi) | 116 | 0,07% |
| Alții | 7.849 |
Conform recensământului, 90,4% din locuitorii orașului dețin cetățenie transnistreană, însă o parte din ei mai au și o a doua cetățenie: Republica Moldova – 16,2%, Federația Rusă – 16,1%, Ucraina – 12,4%.
Relații internaționaleModificare
Orașul Tiraspol este membru al Întrunirii Internaționale a capitalelor și marelor orașe și a Clubului Internațional al Mării Negre.
În Tiraspol lucrează reprezentanți ai următoarelor organizații internaționale:
- Misiunea OSCE în Republica Moldova (oficiul Tiraspol)
- Comitetul Internațional pentru diplomație socială
- Asociația Internațională a activiștilor culturii și artei
ConsulateModificare
| Țară | Adresă | Telefon |
|---|---|---|
 Abhazia/Georgia |
str. 25 octombrie, 76 | 55564 |
 Belarus |
str. 25 octombrie, 114 | |
 Rusia |
str. 25 octombrie, 15 | 95539 |
 Ucraina |
str. 25 octombrie, 114 | 81905 |
 Osetia de Sud/Georgia |
str. 25 octombrie, 76 | 50704 |
Orașe înfrățiteModificare
|
|
Galerie de imaginiModificare
Monumentul lui Lenin în fața Casei Guvernului și Sovietului Suprem al republicii separatiste.
Casa Sovietelor, totodată sediul Sovietului orășenesc.
Momumentul lui Suvorov.
Piața Suvorov.
Piața Suvorov în timpul unei parade.
Teatrul orăşenesc.
Tiraspolul și Nistrul pe timp de iarnă.
Hotelul „Aist”.
Clădire sovietică.
Blocuri locative tipice (perioada sovietică).
Troleibuz în Tiraspol.
Nistrul prin zonă.
.jpg){kind=spacer}
.jpg)
.jpg){kind=spacer}
ReferințeModificare
- ^ Госстатслужба ПМР: Социально-экономическое развитие ПМР за 2013 год (окончательные данные)
- ^ ru Всесоюзная перепись населения 1989 г. Численность городского населения союзных республик, их территориальных единиц, городских поселений и городских районов по полу
- ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în .
- ^ Демоскоп Weekly - Приложение. Справочник статистических показателей
- ^ a b c d ru „«Города содружества Тирасполя»”. Новости Приднестровья. . Accesat în .
- ^ a b ru И. Летяга. „Минск и Тирасполь планируют укреплять сотрудничество”. Ольвия-пресс. Accesat în .
- ^ ru „города - побратимы Тирасполя”. tirasadmin.org. Arhivat din original la . Accesat în .
BibliografieModificare
- Tiraspol (422 p.) – Miriam Weiner's Routes to Roots Foundation
Legături externeModificare
- ru Tiraspol.info – Site web istoric.
- VisitPMR.com (Site web finanțat de autoritățile separatiste)