Bătălia cu facle a lui Vlad Țepeș (pictură de Theodor Aman)

pictură de Theodor Aman

Pictogram voting comment.svg Acest articol dezvoltă secțiunea Opera a articolului principal Theodor Aman

Bătălia cu facle a lui Vlad Țepeș
AtaculdeNoapte.jpg
Descriere generală
ArtistTheodor Aman  Modificați la Wikidata
Datare  Modificați la Wikidata
Materialevopsea pe bază de ulei[*], pânză[*]  Modificați la Wikidata
Genpictură istorică  Modificați la Wikidata
Dimensiuni622 mm×1.012 mm
AmplasareMuzeul Municipiului București  Modificați la Wikidata, București  Modificați la Wikidata
ColecțieMuzeul Theodor Aman  Modificați la Wikidata
Curent artisticromantism  Modificați la Wikidata

Bătălia cu facle a lui Vlad Țepeș, cunoscută și sub numele de Atacul de noapte, este o pictură realizată de Theodor Aman în anul 1866 la București. Este o compoziție cu tematică istorică care ilustrează o scenă din bătălia pe care domnitorul român a dus-o în 16 - 17 iunie 1462 în apropierea Cetății de Scaun a Țării Românești din acea vreme de la Târgoviște, împotriva oștirii lui Mahomed al II-lea (vezi Conflictul lui Țepeș cu Imperiul Otoman și articolul bătăliei Atacul de noapte). În prezent, pictura se află în colecția Muzeului Theodor Aman din București sub numărul de inventar 121, ea fiind transferată aici încă din anul 1908 de la Pinacoteca Bucureștiului. Lucrarea este semnată și datată în dreapta jos cu roșu Th Aman 1866.[1] Pictura a fost cumpărată de statul român pentru Pinacoteca Bucureștiului pentru suma de 2475 lei în cadrul Expoziției artiștilor în viață din anul 1870. Prețul cerut de Aman a fost de 3000 lei. Prin adresa nr. 6404/9 iulie 1870 artistul a fost înștiințat că tabloul i-a fost cumpărat și a fost invitat să-l depună la Pinacotecă și să-și ridice banii cuveniți.[2]

DescriereModificare

„În partea stângă se disting corturile turcilor lui Mahomed, iar centrul și partea dreaptă sunt ocupate de oștenii călare și îmbrăcați în straie turcești ai lui Țepeș care înaintează în viteză, luându-i prin surprindere pe inamici. În centru este chiar Vlad Țepeș cu sabia întinsă și toată scena este vizibilă datorită faclelor aprinse pe care călăreții le poartă în mâini, facle ale căror flăcări amplifică ideea de mișcare rapidă prin prelingerea lor pe orizontală și îmbracă oștirea lui Țepeș într-un halou strălucitor. Cromatica bazată pe tonalități de brun, roșu și auriu participă la o redare spectaculoasă a luminii nocturne.”
—Greta Șuteu: AMAN - PICTORUL, Repertoriul de pictură al Muzeului Theodor Aman... pag. 65

Expoziții la care a fost prezentăModificare

RestaurăriModificare

Ultima restaurare a fost realizată în perioada 2004 - 2007 la Laboratorul de restaurare pictură al Muzeului Național de Artă al României de către pictorii restauratori Ioan D. Popa și Simona Predescu.[1]

CopiiModificare

De-a lungul timpului au existat artiști care au făcut copii după lucrarea lui Aman, așa cum a fost Alexandru Fotino, unul din elevii săi. În anul 1873, acesta a făcut mai multe copii după unele din picturile lui Aman, pentru a obține câștiguri materiale, pe care le-a pus în loterii. Copia după Bătălia cu facle a lui Vlad Țepeș a fost vândută la loteria care s-a organizat în 1873 la cancelaria Școlii de Belle Arte din București.[4][5]

ReferințeModificare

  1. ^ a b c d e f g Greta Șuteu... pag. 65
  2. ^ Adrian-Silvan Ionescu... pag. 129
  3. ^ [Constanția de Dunca] - Exposițiunea de pictură și sculptură din anul 1868, "Amicul Familiei" No. 5/Maiu 1868
  4. ^ Ziarul „Pressa” No.79/7 aprilie 1873
  5. ^ Adrian-Silvan Ionescu... pag. 15

BibliografieModificare

  • Greta Șuteu: AMAN - PICTORUL, Repertoriul de pictură al Muzeului Theodor Aman, Muzeul Theodor Aman, Muzeul Municipiului București, Editura Muzeului Municipiului București, 2017, ISBN: 978-606-8717-135-5, Grafică și machetare: Ștefan Csampai, Fotografie: Cristian Oprea.
  • Adrian-Silvan Ionescu: Mișcarea artistică oficială în România secolului al XIX-lea, Noi - media print (NMP), București, 2008, pag. 116, ISBN 978-973-1805-18-4. Cartea a apărut cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național și a următorilor: Cătălina Macovei (Academia Română), Roxana Theodorescu (Muzeul Național de Artă al României), Adriana Ioaniuc (Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași), Rodica Rotărescu și Mircea Hortopan (Muzeul Național Peleș), Ionel Ioniță și Aura Popescu (Muzeul Municipiului București), Crișan Mușețeanu (Muzeul Național de Istorie a României), Florin Sicoe (Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”), Florin Rogneanu (Muzeul de Artă din Craiova), Russel Lewis (Chicago History Museum), Ioana și Alecu Beldiman, Gabriel Badea-Păun.

Legături externeModificare