Israel ben Eliezer

rabin și gânditor mistic evreu din Ucraina, fondatorul hasidismului
(Redirecționat de la Baal Șem Tov)
Israel ben Eliezer Baal Shem Tov
ישראל בן אליעזר בעל שם טוב
Date personale
Nume la naștereישראל בן אליעזר Modificați la Wikidata
Născut[1] Modificați la Wikidata
Okopî, Podolian Voivodeship[*], Regatul Poloniei[*] Modificați la Wikidata
Decedat (61 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Medjîbij, Ucraina Modificați la Wikidata
ÎnmormântatMedjîbij Modificați la Wikidata
CetățenieChorągiew królewska króla Zygmunta III Wazy.svg Uniunea Polono-Lituaniană Modificați la Wikidata
Etnieevrei așkenazi Modificați la Wikidata
Religieiudaism
hasidism Modificați la Wikidata
Ocupațierabin
vindecător popular[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Alte numeבעש״ט  Modificați la Wikidata
Profesor pentruYaakov Yosef Katz din Polonne[*], Zeev Volf Kitzis[*], Dov Ber din Mezerici[*], Menahem Nahum Tverski din Cernobil[*], Avraham Gershon din Kitov[*], Moshe Haim Efraim din Sudyłkow[*], Baruch din Medjîibij[*], Pinhas din Koreț[*]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Besht Signature.svg

Israel ben Eliezer poreclit Baal Șem Tov sau pe scurt Beșt,(în ebraică ישראל בן אליעזר בעל שם טוב sau בעש"ט n.25 august 1698 – d. 21 mai 1760), a fost un rabin, cabalist, vindecător popular (Baal Shem) și conducător comunitar evreu, care a activat în Ucraina aflată sub control polonez în secolul al XVIII-lea, fiind considerat fondatorul hasidismului. După tradiția hasidică, la 36 ani a avut o revelație divină și prin anul 1740 s-a așezat la Medjîbij în regiunea Podolia, unde si-a câștigat renumele de profund cunoscător al învățăturii iudaice mistice și a atras în jurul său numeroși învățăcei, Baal Shem Tov a subliniat în învățătura lui aspecte precum însemnătatea intenției (kavaná) în rugăciune și în urmarea preceptelor religioase, sfințenia literelor care compun cuvintele textelor și prioritatea bucuriei față de ascetism ca mijloc de adeziune pioasă - d'vekut - la divinitate Ucenicii săi și, la rândul lor, ucenicii acestora au fost pepiniera conducerii mișcării hasidice, vreme de decenii după moartea sa, i-au cristalizat învățătura și i-au atribuit statura de intemeietor al mișcării, deși, din multe puncte de vedere, era mai mult un cabalist de școală veche.

BiografieModificare

Despre viața lui Baal Șem Tov se știe puțin, cel mai însemnat izvor direct despre ea fiind cartea „Shivhey leBaal Shem Tov” - „Laude aduse lui Baal Șem Tov”, culegere hagiografică tipărită în anul 1815. Data nașterii sale a fost obiectul mai multor ipoteze. După tradiția hasidismului Habad el s-a născut, după calendarul ebraic, la 18 Elul 5458 (ה'תנ"ח), adică în 1698. Istoricul Shimon Dubnov a menționat în mod eronat anul 5460 (ה'ת"ס), adică 1699. Tradiția provenită de la rabinul Avraham Yaakov din Sadigura Baal Șem Tov s-a născut în anul 5450 ([ה'ת"נ), adică 1689. În câteva izvoare ca loc al nașterii este pomenit târgușorul Okop, identificat de Moshe Rossman cu Okopî Svetei Troiți, regiunea Ternopil, de lângă Kameaneț Podilsk în Ucraina, pe atunci parte a Uniunii Polono-Lituaniene. Localizarea aceasta este menționată în repetate rânduri, însă Moshe Idel scrie că, deși Baal Șem Tov a fost menționat ca locuitor al târgușorului, niciunde într-un izvor mai timpuriu Okopî nu este pomenit ca locul nașterii sale. Pe baza analizei literaturii hagiografice despre Baal Șem Tov, Idel susține că acesta s-a născut nu departe de acolo, în zona de frontieră nordică a Principatului Moldova, acesta fiind "statul Wolhai aproape de graniță" indicat în cartea Shivhei Habaal Shem Tov, la sud de râul Prut. Zona de care este vorba se afla la granița dintre Moldova, principat autonom românesc sub suzeranitate otomană, și regiuna ucraineană Podolia din Uniunea Polono-Lituaniană. Baal Șem Tov a fost influențat de numeroase surse spirituale, inclusiv tradiția de izolare în peșterile din Carpații Orientali a unor călugări mistici creștini ortodocși, precum și tradițiile antice șamaniste ale unor populații locale precum ceangăii și huțulii.

Legături externeModificare


  1. ^ , accesat în  
  2. ^ Enciclopedia Ebraică, accesat în