Baden-Württemberg

Baden-Württemberg este unul dintre landurile Germaniei. Se învecinează la sud cu Lacul Constanța, la nord cu Main, la sud și vest cu râul Rin și cu landul Bavaria la est; alte landuri cu care se mai învecinează sunt Renania-Palatinat și Hessa. La sud se învecinează cu cantoanele elvețiene Basel-Stadt, Basel-Land, Argovia, Schaffhausen, Turgovia și Zürich. La vest, de cealaltă parte a Rinului, se învecinează cu Alsacia în Franța.

Landul Baden-Württemberg
(Baden-Württemberg)

Baden-Württemberg

— land —

Parlamentul landului Baden-Württemberg

Drapel

Stemă

Landul Baden-Württemberg
(Baden-Württemberg) (Germania)

Poziția geografică în Germania

Coordonate: 48°32′16″N 9°02′28″E / 48.537777777778°N 9.0411111111111°E

Țară

Germania

Atestare

25 aprilie 1952

Numit după

Baden

Reședință

Stuttgart

Subdiviziuni

Guvernare

- prim-ministru al Baden-Württembergului[*]

Winfried Kretschmann (Verzii, 12 mai 2011)

Suprafață

- Total

35,752 km²

Altitudine^[1]

327 m.d.m.

Populație (2018)

- Total

11.069.533 locuitori

Fus orar

UTC+1^[1]

Localități înfrățite

- Prefectura Kanagawa

Japonia

ISO 3166-2

DE-BW

Prezență online

site web oficial

GeoNames

OpenStreetMap relation

Poziția regiunii Landul Baden-Württemberg
(Baden-Württemberg)

Este al treilea land atât din punct de vedere al suprafeței (după Bavaria și Saxonia Inferioară), cât și al populației (după Renania de Nord - Westfalia și Bavaria). Din punct de vedere economic Baden-Württemberg se află pe locul al treilea între landurile Germaniei.

Istorie

Istoria antică

Între anii 70 și 150 d.Hr. Imperiul Roman a cucerit o mare parte a teritoriului de astăzi al landului Baden-Württemberg. Romanii au fost alungați de alemani începând cu anul 260 d.Hr. După represiunile suferite din cauza Imperiului Carolingian între anii 496 și 746, s-au format ducatele francilor și suabilor. Decăderea celor două ducate până în secolul al XIII-lea a condus la o fragmentare teritorială extremă, în sute de comitate mici, orașe imperiale, zone cu o credință specifică sau chiar a unor sate cu specific cavaleresc.

Medierile de după războaiele napoleoneene au instituit un proces în urma căruia au rămas doar trei teritorii: Württemberg, Baden și Hohenzollern; mai mult, orașul Wimpfen era o enclavă a landului Hessa. În anul 1806 regatul Württemberg (prin bunăvoința lui Napoleon) și marele ducat Baden, doar până în anul 1918, au devenit două teritorii ale statului federal republican în cadrul Republicii de la Weimar. În anul 1933 formele de guvernare independente ale landului au fost înlocuite prin conducători naziști, din partea partidului național-socialist NSDAP.

Politica la nivel de land

La alegerile parlamentare la nivel de land de la 27 martie 2011 partidul CDU, care a guvernat în Baden-Württemberg timp de 58 de ani, a pierdut alegerile pentru landtag.^[2] Ca urmare, la 12 mai 2011 a venit la putere o coaliție guvernamentală între Verzi (partidul ecologic) și SPD, numită „verde-roșie”. Prim-ministrul de până atunci, Stefan Mappus (CDU), a fost obligat să predea ștafeta lui Winfried Kretschmann de la partidul Verzilor. Totodată este pentru prima dată în istoria Germaniei că Verzii, un partid relativ tânăr, au câștigat un post de prim-ministru al unui land german. Acest succes al Verzilor, împreună cu succesul lor la alegerile parlamentare din landul Renania-Palatinat din aceeași zi, se presupune că se datorează în bună măsură importanței catastrofei ecologice nucleare care a avut loc în Japonia după Cutremurul din Tōhoku (2011).

La nivel de federație, faptul că CDU a pierdut încă un land (după Renania de Nord - Westfalia) schimbă definitiv balanța din Bundesrat, aceasta constituind o dificultate suplimentară pentru actualul guvern federal "negru-galben" al Germaniei (CDU/CSU + FDP), condus de Angela Merkel.

Împărțire administrativă

Regiuni administrative de tip Regierungsbezirk

Cele mai mari subdiviziuni ale landului sunt următoarele 4 regiuni administrative:

Districte urbane și rurale

Landul Baden-Württemberg este format din următoarele nouă districte urbane:

BAD	Baden-Baden
FR	Freiburg im Breisgau
HD	Heidelberg

HN	Heilbronn
KA	Karlsruhe
MA	Mannheim

PF	Pforzheim
S	Stuttgart
UL	Ulm

Cele 35 districte rurale sunt:

UL	Alb-Donau
BC	Biberach
FN	Bodensee
BB	Böblingen
FR	Breisgau-Hochschwarzwald
CW	Calw
EM	Emmendingen
PF	Enz
ES	Esslingen
FDS	Freudenstadt
GP	Göppingen
HDH	Heidenheim
HN	Heilbronn
KÜN	Hohenlohekreis
KA	Karlsruhe
KN	Konstanz
LÖ	Lörrach
LB	Ludwigsburg

TBB	Main-Tauber (district)
MOS	Neckar-Odenwald (district)
OG	Ortenau (district)
AA	Ostalb (district)
RA	Rastatt
RV	Ravensburg
WN	Rems-Murr (district)
RT	Reutlingen
HD	Rhein-Neckar (district)
RW	Rottweil
SHA	Schwäbisch Hall
VS	Schwarzwald-Baar (district)
SIG	Sigmaringen
TÜ	Tübingen
TUT	Tuttlingen
WT	Waldshut
BL	Zollernalb (district)