Deschide meniul principal

Baia de Aramă

oraș în județul Mehedinți, România
Baia de Aramă
—  Oraș  —
Baia de Aramă
Baia de Aramă
Stemă
Stemă
Baia de Aramă se află în România
Baia de Aramă
Baia de Aramă
Baia de Aramă (România)
Localizarea satului pe harta României
Baia de Aramă se află în Județul Mehedinți
Baia de Aramă
Baia de Aramă
Baia de Aramă (Județul Mehedinți)
Localizarea satului pe harta județului
Coordonate: 45°0′0″N 22°48′41″E / 45.00000°N 22.81139°E45°0′0″N 22°48′41″E / 45.00000°N 22.81139°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Mehedinti county CoA.png Mehedinți

SIRUTA109924
Atestare documentară1581

ReședințăBaia de Aramă[*]
Componență

Guvernare
 - PrimarIonel-Rafael Dunărințu[*][3][4] (PSD, )

Altitudine275 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 5349 locuitori
 - Recensământul anterior, 20025.648 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Baia de Aramă
Poziția localității Baia de Aramă

Baia de Aramă este un oraș în județul Mehedinți, Oltenia, România, format din localitatea componentă Baia de Aramă (reședința), și din satele Bratilovu, Brebina, Dealu Mare, Mărășești, Negoești, Pistrița, Stănești și Titerlești. Are o populație de 5.617 locuitori. Râul Brebina străbate acest vechi târgușor mehedințean, în zonă existând o mulțime de ruine dacice, semn că regiunea a fost intens locuită de daci. Astăzi însă, natura și-a reintrat în drepturi. Altădată, aici erau mine de cupru, dar acum localitatea prezintă mai mult interes agro-turistic, fiind situată în apropierea multor obiective turistice montane.

IstorieModificare

La Baia de Aramă din zonă, de la Bratilov, Mircea cel Bătrân a adus meșteri sași, precum Ciop Hanoș. Roțile pe care acesta le amenajase aici, înainte de 1392, sunt pomenite în mai multe acte. Baia de Aramă a fost sat și nu a devenit târg decât din secolul al XVII-lea. Așezarea se afla pe marele drum de sub munte ce traversa Țara Românească. De la Râmnic și Ocna Mare, drumul pornea spre Târgul Jiului și Severin, trecând prin Polovragi, Târgul Gilort și Baia de Aramă, fiind utilizat și de negustorii sibieni. La jumătatea secolului al XVII-lea, această rută a fost folosită de Paul de Alep și patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoria lor pe la mănăstirile din Țara Românească.

GeografieModificare

Așezare geograficăModificare

Baia de Aramă este situată în partea de nord-vest a Olteniei, în Podișul Mehedinți.

Paralela 45 nord trece prin această localitate.

Se adăpostește într-o depresiune mică, fiind înconjurată de dealurile Dochiciu, Dealul-Mare și Cornet. Tot de Baia de Aramă aparțin și localitățile învecinate: Brebina, Titerlești, Bratilovu, Mărășești, Stănești. Carstul este presărat de un mare număr de peșteri binecunoscute prin comorile lor de frumuseți: Bulba, Cloșani, Ponoarele, Izverna.

Pădurile sunt populate de animale sălbatice: vulpea, căprioara, țapul, iepurele, veverița, viezurele, porcul mistreț și chiar lupul sau ursul. Dintre rarități menționăm: vipera cu corn (vipera ammodites), scorpionul (euscorpius carpathiann), broasca țestoasă (testudo hermani) și o serie de șopȃrle.

Râul BulbaModificare

 
Râul Bulba în Baia de Aramă

Alături de păduri și pășuni, apele sunt o bogăție deosebită. Orașul este străbătut de râul Bulba care izvorăște din peștera cu același nume aflată în legătură cu Peștera Ponoarele prin care se scurge apa lacului Zătoni. Debitul râului este sporit de numărul mare al izvoarelor care îl alimentează, dintre care cel mai cunoscut este Bolborosul, care țâșnește la poala Cornetului de la baza unei stânci. Denumirea sugerează forța cu care izvorul țășnește bolborosind într-o limbă rece și cristalină a frumuseții nealterate de trecerea timpului. Aici, la Bolboros, se organizau mai ales în zilele călduroase de vară ieșiri la iarbă verde și petreceri cu lăutari până noaptea târziu. Cu toate că asemenea petreceri sunt tot mai rare în ultimul timp, Bolborosul rămâne un loc fermecător care îi așteaptă pe cei setoși de frumusețe. Apele izvorului au fost captate pentru o păstrăvărie aflată în administrarea Ocolului Silvic din Baia de Aramă. Ceva mai jos se află un alt izvor care a fost captat și adus până în fața bisericii și a școlii, unde țâșnește într-o fântănă aspectuos construită cu douăsprezece guri, o adevărată risipă de bogăție.

DemografieModificare



 

Componența etnică a orașului Baia de Aramă

     Români (85,51%)

     Romi (9,98%)

     Necunoscută (4,46%)

     Altă etnie (0,03%)



 

Componența confesională a orașului Baia de Aramă

     Ortodocși (87,84%)

     Baptiști (6,63%)

     Necunoscută (4,58%)

     Altă religie (0,93%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Baia de Aramă se ridică la 5.349 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.648 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,51%), cu o minoritate de romi (9,98%). Pentru 4,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,85%), cu o minoritate de baptiști (6,64%). Pentru 4,58% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Baia de Aramă - evoluția demografică
 

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrațieModificare

Orașul Baia de Aramă este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ionel-Rafael Dunărințu[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat9         
Partidul Național Liberal3         
Asociația Partida Romilor “Pro-Europa”1         
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1         
Partidul Mișcarea Populară1         

Vezi șiModificare

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 

Legături externeModificare

ImaginiModificare