Balatonarács (Arács) a fost un sat din Ungaria, care a fost inclus în 1954 în orașul Balatonfüred. Satul are o istorie lungă, existând numeroase surse documentare cu privire la proprietatea terenurilor din zonă.

Balatonarács
—  așezare umană și cartier[*]  —

Map
Balatonarács (Ungaria)
Poziția geografică în Ungaria
Coordonate: 46°57′45″N 17°53′52″E ({{PAGENAME}}) / 46.96257°N 17.897694°E

Țară Ungaria
Județ Veszprém
DistrictDistrictul Balatonfüred
Oraș din Ungaria Balatonfüred
Dispariție Modificați la Wikidata

Fus orarUTC+1
Cod poștal8236

Prezență online

Istoria evului mediu

modificare

Arács este considerată o așezare maghiară timpurie, deoarece au fost descoperite mormintele din epoca cuceririi Bazinului Panonic de către maghiari pe terenul de pe strada Morvai József nr. 10.[1]

Populația localității în prima jumătate a secolului al XX-lea

modificare
An Nr. de locuitori
1920 742
1930 888
1941 962

Atracții turistice

modificare
  • O primă biserică la Arácsi a fost menționată documentat pentru prima dată în 1373 și era înconjurată de un cimitir în secolul al XV-lea. Actuala biserică romano-catolică a fost construită în 1785, probabil din materialele provenite de la această biserică medievală,[2] un rol important avându-l Károly Eszterházy, episcopul de Eger, care era proprietarul satului.[3] Potrivit lui Lázár Visolyi, care a fost pastorul bisericii reformate din Arácsi în perioada 1801-1804, o biserică reformată a fost construită între anii 1700 și 1702, dar a fost preluată abuziv în 1754 de către romano-catolici.[4]
  • Biserica reformată a fost construită între 1784 și 1786 în stil baroc târziu, fără turn și clopote, după cum s-a specificat în decretul regal. Mai târziu, în fața bisericii a fost construit un turn clopotniță din lemn, dar biserica a avut un turn clopotniță cu un clopot abia în anii 1920. Clopotul a fost turnat la Sopron, dar a trebuit să fie înlocuit în 1931 deoarece s-a crăpat, iar cel de-al doilea clopot a fost făcut în același atelier.[5][6]
  • Fostul castel Széchényi a fost construit în 1782 de Ferenc Széchényi, tatăl lui István Széchenyi. A fost vândut mai târziu, iar din 1871 aici a funcționat un ospiciu. În acest timp au fost construite aripa de est (1873) și aripa de vest (1897). Ospiciul a fost desființat în 1933, iar din 1935 funcționează în acestă clădire o școală de viticultură,[7] care în 1982 a primit numele lui Ferenc Széchényi.[8] Școala este administrată începând din anul 2012 de Abația Pannonhalma a Congregației Benedictine Maghiare.[9]
  • Mormântul vechi al lui Lajos Lóczy este situat în cimitirul vechi din Arács. Monumentul din gresie roșie a fost realizat în anul 1922 de sculptorul István Csillag.[10]
  1. ^ Rainer Pál: Középkor. In Lichtneckert András (szerk.): Balatonfüred és Balatonarács története. Veszprém: Balatonfüred Város Önkormányzata. 1999. 139. o. ISBN 963-7229-12-4  
  2. ^ Rainer Pál: Középkor. In Lichtneckert András (szerk.): Balatonfüred és Balatonarács története. Veszprém: Balatonfüred Város Önkormányzata. 1999. 168. o. ISBN 963-7229-12-4  
  3. ^ „Arácsi római katolikus templom”. balatonfured.hu. Accesat în . 
  4. ^ Császár Attila: A balatonarácsi református egyház. In Lichtneckert András (szerk.): Balatonfüred és Balatonarács története. Veszprém: Balatonfüred Város Önkormányzata. 1999. 611–613. o. ISBN 963-7229-12-4  
  5. ^ Császár Attila: A balatonarácsi református egyház. In Lichtneckert András (szerk.): Balatonfüred és Balatonarács története. Veszprém: Balatonfüred Város Önkormányzata. 1999. 615. o. ISBN 963-7229-12-4  
  6. ^ „Arácsi református templom”. balatonfured.hu. Accesat în . 
  7. ^ Császár Attila: A balatonarácsi református egyház. In Lichtneckert András (szerk.): Balatonfüred és Balatonarács története. Veszprém: Balatonfüred Város Önkormányzata. 1999. 452–454. o. ISBN 963-7229-12-4  
  8. ^ „Egykori Széchenyi kastély - Balatonfüred”. utisugo.hu. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Bemutatkozás”. szbi.hu/balatonfured. Accesat în . 
  10. ^ „Lóczy Lajos permi vörös homokkő síremléke”. Magyar Földtani Védegylet. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie

modificare

Legături externe

modificare