Basta (Iordania)
Basta (în arabă بسطة) este un sit arheologic pre-istoric din Guvernoratul Ma'an, Iordania, situat la 36 de kilometri la sud-est de Petra.[1] Este numit după satul contemporan din apropierea orașului Basta, care a găzduit o importantă garnizoană otomană în timpul Primului Război Mondial și a Marii Revolte Arabe. [2] Ca și locul din apropiere de Ba'ja, Basta a fost construită în jurului anului 7.000 î.Hr. și aparține perioadei pre-cereamice a Neoliticului B. [3] Basta este unul dintre primele locuri cunoscute ca având o populație stabilită, care a crescut culturi și animale domestice. Casele din Basta erau case uni-familiare, circulare, construite din calcar, cu podele din lemn.[4] Deoarece așezarea Bastei este de dinainte de perioada olăritului, toate instrumentele găsite acolo erau fabricate din piatră și os. Instrumentele descoperite la acest sit includ pietre de moară și capete de săgeată din granit, acestea din urmă fiind remarcate pentru calitatea meșteșugului lor.[necesită citare]
Basta | |
— sit arheologic — | |
Basta (Iordania) Poziția geografică în Iordania | |
Coordonate: 30°14′00″N 35°32′00″E / 30.23333333°N 35.53333333°E | |
---|---|
Țară | Iordania |
Atestare | mileniul al VII-lea î.Hr. |
Populație | |
- Total | 1.000 locuitori |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Nu s-au găsit morminte dedicate la Basta. În schimb, oamenii din Basta antică și-au îngropat morții sub casele lor pentru a-și aminti mai bine de strămoși. La fața locului au fost găsite o serie de figurine în formă de animal, care prezintă o gazelă șezând, un bou sau o vacă, un cap de urs și un cap de berbec. Se presupune că aceste figurine au servit unui scop religios. [5]
Basta se află la o altitudine de aproximativ 1.460 de metri. Satul modern găzduiește 1.491 de persoane.[2]
Referințe
modificare- ^ „دائرة الآثار العامة”. www.doa.gov.jo (în Arabic). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b „الفرذخ.. وبسطة”. الرايurl=http://alrai.com/article/21773.html (în Arabic). .
- ^ K. W. Alt, M. Benz, W. Müller, M. E. Berner, M. Schultz, T. H. Schmidt-Schultz, C. Knipper, H. G. Gebel, H. J. Nissen, W. Vach: Earliest evidence for social endogamy in the 9,000-year-old-population of Basta, Jordan. In: PLOS One. Band 8, Nummer 6, 2013, S. e65649,
- ^ Jörg Nissen, Hans; Muheisen, Mujahed; Georg Gebel, Hans (). Basta: The human ecology. Berlin: Ex Oriente. ISBN 9783980757805.
- ^ Becker, Cornelia (). „THE ANALYSIS OF MAMMALIAN BONES FROM BASTA, A PRE-POTTERY NEOLITHIC SITE IN JORDAN: PROBLEMS AND POTENTIAL”. Paléorient. 17 (1): 59–75. JSTOR 41492437.
Lectură suplimentară
modificare- Alt, K. W.; Benz, M.; Müller, W.; Berner, M. E.; Schultz, M.; Schmidt-Schultz, T. H.; Knipper, C.; Gebel, H. G.; Nissen, H. J.; Vach, W. (). „Earliest evidence for social endogamy in the 9,000-year-old-population of Basta, Jordan”. PLOS ONE. 8 (6): e65649. Bibcode:2013PLoSO...865649A. doi:10.1371/journal.pone.0065649 . PMC 3679157 . PMID 23776517.
- Gebel, Basta II: The Architecture and Stratigraphy. Berlin 2006.
- Nissen, Basta I: The Human Ecology. Berlin, 2004.