Petra (oraș antic)

Pentru alte sensuri, vedeți Petra (dezambiguizare).

Petra
Patrimoniul Mondial UNESCO

Țara	Iordania
Unitate administrativă	Guvernoratul Ma'an, Iordania
Criterii	(i), unic unei tradiții culturale, obiectivul ilustrează un stadiu semnificativ în istoria oamenilor
Referință	326
Anul	1985 (Sesiunea a 9-a)
Petra Petra (Iordania) Poziția geografică
Coordonate	30°19′44″N 35°26′25″E ({{PAGENAME}}) / 30.328888888889°N 35.440277777778°E
* Lista Patrimonului Mondial ** Regiunile după clasificarea UNESCO
Modifică date / text

Petra (în arabă ٱلْبَتْرَاء , romanizat: Al-Batrāʾ ; în greacă veche Πέτρα, "Stânca"), cunoscută inițial locuitorilor săi ca Raqmu sau Raqēmō^[3]^[4], este un fost oraș antic, situat în Iordania. Este unul din cele mai celebre situri arheologice din lume, datorită templelor săpate direct în stâncă, cel mai cunoscut fiind "Trezoreria" (Al Khazneh), în stil grecesc, din perioada elenistică, cu o înălțime de 42 m, unde s-a turnat și partea finală a filmului "Indiana Jones și ultima cruciadă" (1989).

În antichitate, orașul se numea Rekem și apare menționat în manuscrisele de la Marea Moartă. Se presupune că a fost construit începând cu secolul al VI-lea î.C., de către nabateeni, un popor semitic, și a fost capitala lor până în 106 d.C., când a intrat în componența Imperiului roman, devenind capitala provinciei Arabia Petraea.

Orașul continuă să înflorească în următoarele secole. Și-a revenit după cutremurul de pămȃnt de gradul 8-9 pe scara Richter din anul 363 d.C., precum și după o inundație catastrofală ulterioară.

Resturi de scrieri vechi din secolul al VI-lea descriu orașul ca pe o așezare cu ca. 30.000 locuitori, în stare bună de funcționare.

A fost distrus iremediabil la cutremurul din anul 748, după care nu s-a mai refăcut, populația emigrȃnd în alte zone.

Ruinele sale au devenit o curiozitate în Evul Mediu, fiind vizitate de sultanul Baibars al Egiptului, în secolul al XIII-lea.

Primul european care le-a vizitat și descris a fost exploratorul elvețian Johann Ludwig Burckhardt, în anul 1812.

În 1985, Petra a fost inclusă în lista UNESCO a locurilor din patrimoniul mondial. Este și una din Cele 7 noi minuni ale lumii.^[5]

Galerie modificare

Siq-ul, cu raze de lumină
Ad Deir văzut de aproape
Obeliscul mormântului
Qasr al-Bint
Poarta lui Hadrian, de asemenea, cunoscută sub numele de Poarta Temenos
Templul Grădinilor
Tricliniul colorat
Mormântul Soldatului roman
Mormântul urnei
Mormântul Palatului
Morminte de stâncă
Traseul Mănăstirii Petra
Strada Fațadelor
Complexul de piscine și grădini "Petra"
Cămile la Petra
Stânci de lângă Petra. Vedere peste Wadi Arabah

Note modificare

^ Browning, Iain (1973, 1982), Petra, Chatto & Windus, London, p. 15, ISBN: 0-7011-2622-1
^ „Management of Petra”. Petra National Trust. Arhivat din original la 19 aprilie 2015. Accesat în 14 aprilie 2015.
^ Stephan G. Schmid and Michel Mouton (2013). Men on the Rocks: The Formation of Nabataean Petra. ISBN 9783832533137. Arhivat din original la 18 martie 2020. Accesat în 14 noiembrie 2019.
^ Shaddel, Mehdy (1 octombrie 2017). „Studia Onomastica Coranica: AL-Raqīm, Caput Nabataeae*”. Journal of Semitic Studies (în engleză). 62 (2): 303–318. doi:10.1093/jss/fgx022. ISSN 0022-4480. Arhivat din original la 8 decembrie 2020. Accesat în 8 decembrie 2020.
^ Kühlenthal, Michael. (2000). Petra : die Restaurierung der Grabfassaden = The restoration of the rockcut tomb facades. Fischer, Helge., Germany. Bundesministerium für Wirtschaftliche Zusammenarbeit und Entwicklung. München: Bayerischen Landesamt für Denkmalpflege. ISBN 3-87490-707-4. OCLC 44937402. Arhivat din original la 8 decembrie 2020. Accesat în 8 decembrie 2020.

Legături externe modificare

Materiale media legate de Petra la Wikimedia Commons
Misteriosul oraș al nabateenilor, 23 octombrie 2007, Adrian Nicolae, Descoperă
Petra, orașul de piatră, 21 iulie 2009, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
Petra – minunea din piatră a deșertului iordanian, 21 februarie 2012, Claudia Moșoarcă, Descoperă - Travel
Iordania, țara unde se află misterioasa Petra Arhivat în 4 mai 2012, la Wayback Machine., 21 aprilie 2012, Ciprian Enea, Steluța Năstase, Adevărul
Sanctuarele din Petra Arhivat în 26 noiembrie 2011, la Wayback Machine., 19 mai 2010, Dorin Marian, Revista Magazin
Petra, cetatea ascunsă în munți Arhivat în 26 martie 2011, la Wayback Machine., 23 martie 2011, Revista Magazin
Orașul de piatră roz din valea Iordaniei Arhivat în 24 ianuarie 2014, la Wayback Machine., 25 iulie 2010, Narcisa Elena Balaban, Ziarul Lumina
Petra - Siq-ul săpat în piatră al Iordaniei, 27 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
Petra - orașul de piatră din pustiul Iordaniei, 9 iunie 2013, Teodor Dănălache, CrestinOrtodox.ro
Petra, o nouă minune a lumii, 17 februarie 2008, Mihaela Biliovschi, Jurnalul Național

[1] Browning, Iain (1973, 1982), Petra, Chatto & Windus, London, p. 15, ISBN: 0-7011-2622-1

[2] „Management of Petra”. Petra National Trust. Arhivat din original la 19 aprilie 2015. Accesat în 14 aprilie 2015.

[3] Stephan G. Schmid and Michel Mouton (2013). Men on the Rocks: The Formation of Nabataean Petra. ISBN 9783832533137. Arhivat din original la 18 martie 2020. Accesat în 14 noiembrie 2019.

[:1-4] Shaddel, Mehdy (1 octombrie 2017). „Studia Onomastica Coranica: AL-Raqīm, Caput Nabataeae*”. Journal of Semitic Studies (în engleză). 62 (2): 303–318. doi:10.1093/jss/fgx022. ISSN 0022-4480. Arhivat din original la 8 decembrie 2020. Accesat în 8 decembrie 2020.

[:02-5] Kühlenthal, Michael. (2000). Petra : die Restaurierung der Grabfassaden = The restoration of the rockcut tomb facades. Fischer, Helge., Germany. Bundesministerium für Wirtschaftliche Zusammenarbeit und Entwicklung. München: Bayerischen Landesamt für Denkmalpflege. ISBN 3-87490-707-4. OCLC 44937402. Arhivat din original la 8 decembrie 2020. Accesat în 8 decembrie 2020.

[3]

[4]

[5]