Betula nana

specie de plante

Betula nana sau mesteacănul pitic, este un arbust cu frunze căzătoare puternic ramificat, cu înălțime ce variază de la 0.15 la 1 m.

Betula nana (mesteacănul pitic)
Clasificare științifică
Regn: Plantae
Subregn: Angiospermophyta
Încrengătură: Spermatophyta
Subîncrengătură: Angiosperma
Clasă: Dicotyledoneae
Subclasă: Hamamelididae(Amentiferae)
Ordin: Fagales
Familie: Betulaceae
Gen: Betula
Subgen: Chamaebetula
Specie: B. nana
Nume binomial
L.

Distribuție

modificare

B. Nana crește într-o varietate de condiții, fiind larg răspîndită în regiunile arctică (boreală) și temperată rece (circumpolară) din zonele nordice ale Europei și Asiei (trecând dincolo de Urali până în Altai), precum și ale continentului Nord-American. Înafară de zonele polare și circumpolare, poate fi găsită în zonele montane.

La noi este o specie relictă dintre cele care au supraviețuit diferitelor glaciațiuni[1], ocrotită, apărînd foarte rar prin mlaștini și turbării oligotrofice[2]: Coșna, Poiana Stampei, Borsec, Bilbor, Mohoș, Sâncrăieni-Ciuc etc. Este o specie de interes floristic.

Caracterisitici

modificare

Scoarța este lucioasă și de culoare brun-roșcată.

Ramurile sunt rășinoase și ușor păroase.

Frunzele sunt groase și tari, de 5–12 mm lungime și 5–16 mm lățime. Ele sunt rotund ovate[3], mici și neregulat dințate, în tinerețe pubescente[4] și apoi glabre[5]. Ele își schimă toamna culoarea în roșu.

 
Mesteacănul pitic

Amenții[6] (mâțișorii) apar primăvara în luna mai. Inflorescențele sunt hermafrodite, de 10–25 mm lungime amenții de sex masculin și de 6–10 mm lungime x 4–10 mm lățime cei de sex feminin – erecți și scurt pedicelați

Semințele se coc în luna iulie. Aripile samarei[7] sunt înguste și fructul are o singură sămânță.

Mesteacanul pitic are un sistem subteran exins, rizomii și rădăcinile reprezentând 80% din biomasa totală a plantelor. Radacinile formează ectomicorize, o adaptare la solurile arctice și alpine, care sunt în general scăzute în azot și fosfor anorganic

Micorizele reprezintă interrelații între rădacinile active ale unor plante și fungi. Radacinile colonizate cu ciupercile micorizice, au un o activitate metabolică optimizată ce se soldează cu o productivitate mai buna. La ectomicorize fungii sunt localizați la exteriorul rădăcinilor active și unele hife pătrund în spațiile intercelulare ale cortexului[8]

Reproducerea se face atât prin semințe cît și vegetativ prin încolțirea coroanei rădăcinilor și/sau rizomilor. Reproducere vegetativă este mai frecventă decât reproducerea prin semințe, rezultând clone[9] răspândite. Polenizarea se face aerian pe calea vântului.

 
Mesteacănul pitic toamna

Subspecii

modificare

Betula nana subspecia Nana

Betula nana subspecia Exilis

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Betula nana
 
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Betula nana

Bibliografie

modificare
  1. ^ Greenly Magazine, Padurea naturala–Eterna scena de teatru a copacilor accesat 2012.03.06
  2. ^ Portalul PlanPedia, Lumea Plantelor accesat 2012.03.06
  3. ^ OVÁT, -Ă, ovați, -te, adj. (Despre frunze, petale, sepale etc.) Care are lățimea cea mai mare în treimea inferioară; în formă de ou. – Din lat. ovatus.
  4. ^ PUBESCÉNT, -Ă, pubescenți, -te, adj. (Despre frunze, tulpini etc.) Care este acoperit cu peri fini și mici, ca un puf. – Din fr. pubescent. Sursa: DEX '98
  5. ^ GLÁBRU, -Ă, glabri, -e, adj. (Bot.; despre plante sau organe vegetale) Care este lipsit de perișori pe suprafață. – Din fr. glabre. Sursa: DEX '98
  6. ^ AMÉNT, amenți, s. m. Inflorescență a unor arbori sau arbuști, formată din flori foarte mici unisexuate înșirate de-a lungul unui ax și care atârnă ca un ciucure; mâțișor, mâț. – Din it. amento, lat. amentum. Sursa: DEX '98
  7. ^ SAMÁRĂ (‹ fr.; {s} lat. samara „fructul ulmului”) s. f. Fruct uscat, indehiscent, turtit, cu o singură sămânță și cu pericarpul dur, prelungit sub forma unei aripioare (ex. fructele de ulm). La unele specii de arbori (ex. arțar, jugastru) fructificațiile sunt alcătuite din două samare alipite (disamară). Sursa: Dicționarul Enciclopedic
  8. ^ Curs Microbiologie, Capitol Micorize-Facultatea de Management, Inginerie economică în agricultură și Dezvoltare rurală accesat 2012.03.06
  9. ^ În sensul rezultatului reproducerii asexuate