Deschide meniul principal

Înălțimea se referă la distanța unui obiect-punct față de o linie de referință. Ea este o mărime unidimensională și se măsoară în unități de lungime.

Cuprins

MetrologieModificare

În metrologie (știința măsurătorilor), înălțimea este distanța verticală între un punct (sau un obiect asimilat unui punct) și un nivel de referință specificat. Prin extindere, este și dimensiunea unui obiect, luată în direcția verticală. Vezi Sistemul internațional de unități.

MatematiciModificare

GeometrieModificare

Înălțimea este un segment de dreaptă perpendicular care trece prin vârful unui poligon, a unui con sau a unei piramide până la baza sa.

Înălțimea unui triunghi este dreapta care pornește dintr-un vârf și care este perpendiculară pe latura opusă. Exemplu: Într-un triunghi ABC, înălțimea H care pornește din vârful A este perpendiculară pe latura [BC].

AlgebrăModificare

În algebră, înălțimea unui element g al unui grup abelian A este un invariant care își ia proprietățile de divizibilitate: este cel mai mare număr natural N în așa fel încât ecuația Nx = g are o soluție xA, sau simbolul ∞ dacă cel mai mare număr cu această proprietate nu există.

Geometrie algebricăModificare

În geometria algebrică și în teoria numerelor, noțiunea de înălțime desemnează o măsură a « complexității algebrice » a unui obiect, în general a unei soluții a unei ecuații diofantiene.[1][2] Interesul lor vine, între altele, de la observația că faptele geometrice exprimate în termeni de divizori se traduc deseori în fapte aritmetice exprimate în termeni de înălțime.[3][4][5]

Navigație maritimăModificare

Navigație aerianăModificare

AstronomieModificare

În astronomie, înălțimea este unghiul dintre direcția vizată în raport cu orizontala; este complementul distanței zenitale. Înălțimea și azimutul constitue sistemul de coordonate orizontale.

MuzicăModificare

În muzică, înălțimea este acea caracteristică a unui sunet care-l așează într-un ansamblu melodic sau armonic, și determină în solfegiu poziția înălțimii notei pe portativ. Înălțimea unui sunet corespunde frecvenței sale exprimate în hertz: de exemplu nota muzicală "La" de referință pentru acordarea instrumentelor orchestrei este fixată astăzi la 440 Hz.

Referințe și noteModificare

  1. ^ Joseph Silverman (ianuarie 2006). „An Introduction to Height Functions” (PDF) (în engleză).  Parametru necunoscut |série= ignorat (posibil, |work=?) (ajutor); line feed character în |série= la poziția 46 (ajutor)
  2. ^ Heights in Diophantine Geometry (în engleză). . doi:10.1017/cbo9780511542879. ISBN 9780511542879.  Parametru necunoscut |prénom2= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |éditeur= ignorat (posibil, |editor=?) (ajutor); Parametru necunoscut |isbn3= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |consulté le= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor); Parametru necunoscut |lire en ligne= ignorat (posibil, |url=?) (ajutor); Parametru necunoscut |prénom1= ignorat (posibil, |first1=?) (ajutor); Parametru necunoscut |isbn2= ignorat (ajutor); Parametru necunoscut |nom1= ignorat (posibil, |last1=?) (ajutor); Parametru necunoscut |nom2= ignorat (ajutor)
  3. ^ Lang, Serge, Fundamentals of Diophantine Geometry (în engleză), New York, ISBN 978-0-387-90837-3 
  4. ^ Mathematische Zeitschrift (în germană), 147 (1), pp. 35–51, ISSN 0025-5874 https://link.springer.com/10.1007/BF01214273, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ (PDF) https://www.math.u-bordeaux.fr/~abesheno/heights.pdf.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Vezi șiModificare