Înălțime
Înălțimea se referă la distanța unui obiect punctual față de o dreaptă de referință. Ea este o mărime unidimensională și se măsoară în unități de lungime.
Metrologie
modificareÎn metrologie (știința măsurătorilor), înălțimea este distanța verticală între un punct (sau un obiect asimilat unui punct) și un nivel de referință specificat. Prin extindere, este și dimensiunea unui obiect, luată în direcția verticală. Vezi Sistemul internațional de unități.
Matematici
modificareGeometrie
modificareÎnălțimea este un segment de dreaptă de la vârful unui poligon cu bază, sau unui poliedru cu bază până la baza sa, fiind perpendicular pe acea bază.
Înălțimea unui triunghi este segmentul de dreaptă care pornește dintr-un vârf al triunghiului și este perpendicular pe latura opusă. Exemplu: Într-un triunghi ABC, înălțimea H care pornește din vârful A este perpendiculară pe latura [BC].
Algebră
modificareÎn algebră, înălțimea unui element g al unui grup abelian A este un invariant care își ia proprietățile de divizibilitate: este cel mai mare număr natural N în așa fel încât ecuația Nx = g are o soluție x ∈ A, sau simbolul ∞ dacă cel mai mare număr cu această proprietate nu există.
Geometrie algebrică
modificareÎn geometria algebrică și în teoria numerelor, noțiunea de înălțime desemnează o măsură a „complexității algebrice” a unui obiect, în general a unei soluții a unei ecuații diofantice.[1][2] Interesul lor vine, între altele, de la observația că faptele geometrice exprimate în termeni de divizori se traduc deseori în fapte aritmetice exprimate în termeni de înălțime.[3][4][5]
Navigație maritimă
modificareNavigație aeriană
modificareAstronomie
modificareÎn astronomie, înălțimea este unghiul dintre direcția vizată în raport cu orizontala; este complementul distanței zenitale. Înălțimea și azimutul constituie sistemul de coordonate orizontale.
Muzică
modificareÎn muzică, înălțimea este acea caracteristică a unui sunet care-l așează într-un ansamblu melodic sau armonic, și determină în solfegiu poziția înălțimii notei pe portativ. Înălțimea unui sunet corespunde frecvenței sale exprimate în hertz: de exemplu nota muzicală "La" de referință pentru acordarea instrumentelor orchestrei este fixată astăzi la 440 Hz.
Referințe și note
modificare- ^ Joseph Silverman (ianuarie 2006). „An Introduction to Height Functions” (PDF) (în engleză). Parametru necunoscut
|série=ignorat (posibil,|work=?) (ajutor); line feed character în|série=la poziția 46 (ajutor) - ^ Heights in Diophantine Geometry (în engleză). . doi:10.1017/cbo9780511542879. ISBN 9780511542879. Parametru necunoscut
|prénom2=ignorat (ajutor); Parametru necunoscut|éditeur=ignorat (posibil,|editor=?) (ajutor); Parametru necunoscut|isbn3=ignorat (ajutor); Parametru necunoscut|consulté le=ignorat (posibil,|access-date=?) (ajutor); Parametru necunoscut|lire en ligne=ignorat (posibil,|url=?) (ajutor); Parametru necunoscut|prénom1=ignorat (posibil,|first1=?) (ajutor); Parametru necunoscut|isbn2=ignorat (ajutor); Parametru necunoscut|nom1=ignorat (posibil,|last1=?) (ajutor); Parametru necunoscut|nom2=ignorat (ajutor) - ^ Lang, Serge, Fundamentals of Diophantine Geometry (în engleză), New York, ISBN 978-0-387-90837-3
- ^ Mathematische Zeitschrift (în germană), 147 (1), pp. 35–51, ISSN 0025-5874 https://link.springer.com/10.1007/BF01214273, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la .