Dioxid de carbon
| Dioxid de carbon | |
 | |
| |
| Nume IUPAC | Dioxid de carbon |
|---|---|
| Alte denumiri | Anhidridă carbonică |
| Identificare | |
| Număr CAS | 124-38-9 |
| ChEMBL | CHEMBL1231871 |
| PubChem CID | 280 |
| Informații generale | |
| Formulă chimică | CO2 |
| Aspect | gaz incolor, inodor |
| Masă molară | 44,0099 g/mol |
| Proprietăți | |
| Densitate | 1,9767 kg/m3 (0 °C, 1013 mbar) |
| Starea de agregare | gaz |
| Punct de topire | –56,6 °C (5,3 bar) |
| Punct de fierbere | –78,5 °C (Sublimare) |
| Solubilitate | 3,3 g/l la 0 °C, 1,7 g/l la 20 °C, la 1013 hPa |
| Presiune de vapori | 57,258 bar(20 °C) |
| Fraze S | S9, S23 |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text  | |
Dioxidul de carbon, format dintr-un atom de carbon și doi atomi de oxigen este o anhidridă labilă a acidului carbonic (CO2.H2O ~ H2CO3), un compus chimic rezultat din oxidarea carbonului, în majoritate, de origine organică. Prezent în atmosferă în concentrația de circa 0,04% este strict necesar pentru păstrarea echilibrului biosferei.
Descriere. Proprietăți fizice si chimiceModificare
Dioxidul de carbon este un gaz incolor, prezent și în atmosfera terestră în concentrație de aproximativ 0,04%. Este unul din cele mai importante gaze cu efect de seră[necesită citare].
Formula chimică: CO2.
Echivalent CO2Modificare
Termenul de echivalent CO2 desemnează potențialul de încălzire globală al unui gaz, calculat prin echivalența cu o cantitate de dioxid de carbon care ar avea același potențial de încălzire globală, la o anumită scală de timp, de obicei 100 de ani. Dioxidul de carbon este luat ca referință.
Rol fiziologicModificare
Este produs de catabolism al organismelor aerobe. Este transportat de sângele organismelor superioare ca bicarbonat de sodiu ,iar sub forma compușilor carbaminici cu hemoglobină de către eritrocit.
Ciclul biologic al carbonuluiModificare
Procesul de ardereModificare
Substanța organică se oxidează (ardere completă) prin reacție o exotermică terminată cu eliminarea de energie (căldură), dioxid de carbon și apă la oxidarea monomerilor, sau polimerilor de zahăr și de grăsimi, iar la alte substanțe organice, oxizi de metale, etc.
Glucoză: C6H12O6 + 6O2 --> 6CO2 + 6H2O + energie
Energia (căldura) poate fi eliberată :
- -în timp scurt și la temperaturi înalte, în cazul de ardere simplă;
- -lent și treptat, prin procese biochimice catabolice, care au loc pe toată biosfera, ca bază a metabolismului, de la microb la animal, cu eliminări dozate și controlate de energie/temperatură (spre exemplu, glicoliza, arderea unei hexoze - zahăr cu 6 atomi de carbon - pe Calea Embden-Meyerhoff-Parnas (engleză :Embden-Meyerhoff-Parnas pathway) prin ruperea enzimatică a hexozei care duce într-un prim stadiu la piruvat, energia fiind preluată de co-factori: adenozindifosfat ADP care se transformă în adenozintrifosfat ATP și NAD -->NADH; piruvatul, se va descompune enzimatic (ciclul Krebs) la dioxid de carbon, eliminat prin respirație și apă).[2][3][4]
Dioxidul de carbon din atmosferă este preluat de plantele, algele și protozoarele care conțin clorofilă - sau sisteme enzimatice surori - care, împreună cu apa și energia solară resintetizează polimeri zaharide: amidonul, lignina, etc.
CO2Modificare
- Formula chimică:
- Carbon (C) + Oxigen (O2) = Dioxid de Carbon (CO2)
- Carbon: Nemetal NA: 6 AM: 12.01 Capacitatea Combinătoare - 4 y:4
- Oxigen: Nemetal NA: 8 AM: 15.99 Capacitatea Combinatoare + 2 y:6
- Reacționeaza Cu
- NA: Numărul Atomic
- AM: Masa Atomică
- E : Electroni x[2](1st Shell) y(2nd Shell) z(3rd Shell).
- Are densitatea 1.98 kg/m3
Vezi șiModificare
NoteModificare
- ^ „Dioxid de carbon”, carbon dioxide (în engleză), PubChem, accesat în
- ^ en Bodner, George M.: Metabolism Part I: Glycolysis for the Embden-Meyerhoff pathway, J. Chem. Educ., 1986, 63 (7), p 566, July 1986
- ^ en Curs de Biochimie la Univ. Cornell: Fermentation : A BioMi 290/291 MicroWeb Movie Page, http://courses.cit.cornell.edu/biomi290/MOVIES/GLYCOLYSIS.HTML
- ^ en Engelking, Larry Rex: Textbook of veterinary physiological chemistry, chap. 24, p.137, 2004.
BibliografieModificare
- Seppänen, O. A.; Fisk, W. J.; Mendell, M. J. (decembrie 1999). „Association of Ventilation Rates and CO2 Concentrations with Health and Other Responses in Commercial and Institutional Buildings” (PDF). Indoor Air. 9 (4): 226–252. doi:10.1111/j.1600-0668.1999.00003.x. Arhivat din original (PDF) la . Parametru necunoscut
|df=ignorat (ajutor) - Shendell, D. G.; Prill, R.; Fisk, W. J.; Apte, M. G.; Blake, D.; Faulkner, D. (octombrie 2004). „Associations between classroom CO2 concentrations and student attendance in Washington and Idaho” (PDF). Indoor Air. 14 (5): 333–341. doi:10.1111/j.1600-0668.2004.00251.x. Arhivat din original (PDF) la . Parametru necunoscut
|df=ignorat (ajutor) - Soentgen, Jens (februarie 2014). „Hot air: The science and politics of CO2”. Global Environment. 7 (1): 134–171. doi:10.3197/197337314X13927191904925.
- Good plant design and operation for onshore carbon capture installations and onshore pipelines: a recommended practice guidance document. Global CCS Institute. Energy Institute and Global Carbon Capture and Storage Institute. .
This new title is an essential guide for engineers, managers, procurement specialists and designers working on global carbon capture and storage projects.
Legături externeModificare
- Dioxidul de carbon, otrava de pe reversul strălucirii civilizației noastre, 11 octombrie 2009, Diac. Dr. Adrian Sorin Mihalache, Ziarul Lumina