Biserica Adormirea Maicii Domnului din Zalău
| Biserica Adormirea Maicii Domnului din Zalău | |
 | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Confesiune | Biserica Română Unită cu Roma  |
| Țara |  România |
| Localitate | Zalău, Zalău |
| județ | Sălaj |
| Coordonate | 47°10′55″N 23°03′06″E / 47.182042°N 23.051805°E |
| Date despre construcție | |
| Stil arhitectonic | arhitectură neobizantină |
| Arhitect | Antal Szallerbeck (1887-1960) |
| Istoric | |
| Data începerii | |
| Sfințire | 9 septembrie 1934 |
| Localizare | |
| Monument istoric | |
| Adresa | Piața 1 Decembrie 1918, nr. 9, municipiul Zalău[1] |
| Clasificare | |
| Cod LMI | SJ-II-m-B-04984.01 |
Modifică date / text  | |
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Zalău a fost construită de comunitatea greco-catolică din Zalău la începutul anilor 1930 și sfințită de episcopul Valeriu Traian Frențiu în data de 9 septembrie 1934.
Istoric
modificareInițiativa construirii lăcașului a aparținut protopopului Traian Trufaș (1882-1931), fost membru în Marele Sfat Național Român.[2] Construcția bisericii a început în primăvara anului 1930, când protopopul Trufaș adunase suma de 3,5 milioane de lei pentru edificarea lăcașului.[3] Fundația bisericii a fost sfințită în data de 13 iunie 1930, într-o slujbă oficiată de canonicul Dionisie Vaida (tatăl ministrului Alexandru Vaida-Voevod), delegat de episcopul Iuliu Hossu, împreună cu un sobor de preoți.[4]
În data de 28 august 1930, în urma noii arondări a eparhiilor, parohia Zalău a fost transferată de la Episcopia de Gherla la Episcopia de Oradea Mare.
Lucrările la biserică au fost continuate după decesul lui Traian Trufaș de noul protopop, Aurel Ghilea (1890-1962).[5] Episcopul Valeriu Traian Frențiu a sfințit altarul bisericii în data de 8 septembrie 1934, iar pe 9 septembrie 1934 (într-o zi de duminică) a sfințit biserica și a hirotonit în ea doi preoți.[6]
Protopopul Ghilea a fost arestat în data de 31 decembrie 1947, iar episcopul Valeriu Traian Frențiu în data de 28 octombrie 1948. Biserica a fost dată în folosința Bisericii Ortodoxe Române, care după 1990 a refuzat retrocedarea ei.
Note
modificare- ^ Monuments database,
- ^ Traian Trufaș, Biblioteca Digitală BCU Cluj. Accesat la 5 noiembrie 2024.
- ^ Marin Pop, Traian Trufașiu (1882-1931), în: Satu Mare - Studii și Comunicări, nr. XXXIV/II, 2018, p. 164.
- ^ Idem.
- ^ Marin Pop, Preoți și dascăli sălăjeni în temnițele comuniste: Protopopul Aurel Ghilea, graiulsalajului.ro, 19 decembrie 2023. Accesat la 5 noiembrie 2024.
- ^ Valer Părău, Istoria bisericii greco-catolice din Zalău, în: Studia Caiete Silvane 1 (2024), p. 51.
Bibliografie
modificare- Aurel Ghilea, Istoricul parohiei greco-catolice unită din orașul Zălau, 1934.