Biserica Armenească din Târgu Ocna
Biserica Armenească din Târgu Ocna | |
Biserica Armenească cu două turle, aflată lângă calea ferată, văzută din Monumentul Eroilor de pe Măgura Ocnei | |
Poziționare | |
---|---|
Localitate | Târgu Ocna |
Județ | Bacău |
Țara | România |
Adresa | Strada Văleni nr. 7 |
Edificare | |
Data începerii construcției | 1820 |
Data finalizării | 1825 |
Materiale | cărămidă, piatră, lemn |
Proprietar | Arhiepiscopia Bisericii Armene din România, eparhie a Bisericii Apostolice Armene |
Modifică date / text |
Biserica armenească din Târgu Ocna este un lăcaș de cult apostolic armenesc cu hramul „Sfânta Născătoare” sau „Sfânta Maria”, situat în orașul Târgu Ocna, pe strada Văleni nr. 7.[1] Este singura biserică de acest tip rămasă din județul Bacău după demolarea celei de la Bacău în 1977.
Istoric
modificareLa sfârșitul secolului al XVIII-lea, armenii alcătuiau o comunitate puternică și numeroasă de comercianți în Târgu Ocna, fiind așezați compact în cartierul Văleni, pe malul drept al pârâului Vâlcica.[2] La sfârșitul secolului al XIX-lea a fost menționată o școală armeană în oraș.[3] Este unul dintre cele 15 lăcașe de cult din vechiul oraș, din care 12 erau ortodoxe, unul catolic și un altul de cult mozaic.[3]
Între 1766-1767, preotul Péter Zöld a amintit armenii din Târgu Ocna și Târgu Trotuș ca fiind molipsiți de ereziile lui Eutiches(en)[traduceți][2] și Dioscor(en)[traduceți].[4]
Comunitatea armeană a mai avut biserica „Sfântul Nicolae” construită în jurul anilor 1568-1572 și alte trei biserici construite la 1600, 1700 și 1825 în Văleni.[2]
O biserică armenească din lemn a existat la 1808, fiind menționată de clericul armean Minas Bajaskian. Tot acesta a aproximat numărul caselor de armeni în anul 1809 la 50. O statistică a armenilor din 1809 înregistra la Târgu Ocna o biserică din lemn, unde slujeau un preot și un anagnost. La acea dată comunitatea era formată din 29 de familii.[2]
O biserică a fost construită, probabil, în secolul al XVIII-lea, pe la 1765 cu hramul „Sfânta Născătoare”, fiind ulterior reclădită în anii 1820-1825 de hatmanii Grigoriu, Ștefănescu și epitropul coloniei armenești, Mikoian.[2]
Planul este asemănător cu a altor biserici armenești din Moldova, având însă unele anexe (veșmântarul, pridvorul) mult reduse ca dimensiuni.[2] Turla naosului este octogonală, din scânduri, cu ferestre înalte și înguste, iar turnul-clopotniță este situat pe pridvorul vestic. Spre deosebire de bisericile din Roman și Iași, turnul-clopotniță este mai scund, cu muchiile drepte și deschiderile ferestrelor în formă de semicerc la partea superioară.[2] Turnul-clopotniță are 3 clopote, unul mare, turnat la Brașov în 1865, altul mijlociu din 1831 și unul mic, turnat la Focșani în 1773.[5]
La partea sudică există două intrări laterale,[2] una cu acces direct în naos, prin intermediul unui pridvor în stil neoclasic, de dimensiuni mici, iar a doua în pronaos, trecând prin pridvorul vestic. Pe latura nordică s-a alipit de altar o clădire anexă cu scop de veșmântărie. Pe catapeteasmă s-au păstrat puține icoane.[6]
A avut o casă parohială, astăzi aflată în conservare.[6]
Cimitirul a fost micșorat mult din suprafață în urma construirii căii ferate Siculeni–Adjud la sfârșitul secolului al XIX-lea.[6]
În prezent este cel mai vechi monument armean existent pe teritoriul județului Bacău.[6]
Vicarul eparhial al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România, pr. Ezras Bogdan, născut la Târgu Ocna, a semnalat faptul că starea actuală a bisericii este îngrijorătoare, din cauza trecerii peste mai multe cutremure, a tasării inegale a terenului și a expunerii la acțiunile mediului.[7]
Hramul bisericii este sărbătorit la 20 noiembrie.[8]
-
Vedere generală a orașului Târgu Ocna de la începutul secolului al XX-lea, în planul depărtat se află Sinagoga Mare (demolată în 1977) și în spatele acesteia Biserica Armenească.
Note
modificare- ^ Uniunea Armenilor din România. „Obiective turistice din Moldova”. Accesat în .
- ^ a b c d e f g h Istoria ilustrată a orașului ..., Stoica, 2003, pag. 132
- ^ a b Lahovari, George Ioan (). „Tîrgul-Ocna, com. urb.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 620.
- ^ Maria Holban, Maria Matilda Alexandrescu Dersca-Bulgaru, Paul Cernovodeanu, Ion Totoiu; Călători străini în țările române, Volumul IX, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, Editura Academiei Române, București, 1997, pag. 512
- ^ cnipttirguocna.ro. „Biserica Armenească Schimbarea la față a Sfintei Născătoare”. Accesat în .
- ^ a b c d Istoria ilustrată a orașului ..., Stoica, 2003, pag. 133
- ^ „Apel pentru salvarea Bisericii Armene din Târgu Ocna”. Ziarul de Bacău. . Accesat în .
- ^ araratonline.com, 23 noiembrie 2011. „Hramul bisericii armene la Târgu Ocna”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
modificare- ro Stoica, Corneliu: Istoria Ilustrată a orașului Târgu Ocna, Din cele mai vechi timpuri până la 1918, Editura Aristarc, Onești, 2003, ISBN 973-99774-5-6
Legături externe
modificareMateriale media legate de Biserica Armenească din Târgu Ocna la Wikimedia Commons