Biserica de lemn din Mura Mică

Biserica de lemn din Mura Mică
Poziționare
Localitatesat Mura Mică;
ComunăGornești
Țara România
AdresaPe deal, în cimitir
Edificare
Data finalizăriisec. XVII
Clasificare
Cod LMIMS-II-m-B-15731
Cod RAN117220.02

Biserica de lemn din Mura Mică, din localitatea cu același nume, comuna Gornești, județul Mureș a fost construită în secolul XVII. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice înregistrată sub codul MS-II-m-B-15731 și are atât hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" cât și hramul "Sfântul Nicolae"[1].

Biserica de lemn din Mura Mică (septembrie 2023)
Registrul superior al iconostasului: friza apostolilor, Crucea și moleniile

Localitatea

modificare

Mura Mică este un sat în comuna Gornești din județul Mureș, Transilvania, România. Prima atestare documentară este din anul 1439[2].

Istoric și trăsături

modificare

Biserica este construită din lemn de stejar și are un plan arhaic: o navă dreptunghiulară, cu capetele poligonale. Naosul și altarul sunt acoperite de bolți semicilindrice, în timp ce pronaosul este tăvănit; tavanul a apărut atunci când s-a renunțat la clopotnița separată și a fost înălțat un turnuleț, cu acoperiș poligonal și coif. Probabil că tot atunci s-a adăugat și prispa de pe latura sudică. Este posibil ca la acest șantier să se refere anul 1796, incizat în dreapta intrării. Cadrul intrării a fost înlocuit și odată cu el s-a pierdut o valoroasă piesă sculptată[3].

Pisania referitoare la decorația pictată a dispărut odată cu partea superioară a fruntariului, pe care era așternută. Ea consemna realizarea acesteia de Toader zugravul, în timpul păstoririi preotului Constantin Vecian (între 1802 și 1815). Din tâmplă s-a păstrat numai friza Apostolilor, realizată de autorul picturii murale. Pe bolta naosului, pe un fond înstelat, sunt redate medalioane cu: Emanoil, Sfântul Ioan, Porumbelul și friza mucenicilor din Sevastia. În registrul de la nașterea bolții sunt redate scene din viața lui Hristos, remarcându-se, prin valoarea lor artistică, compozițiile „Când au sărutat Iuda pre Hristos” și „Cina cea de taină”. În altar, pe boltă, sunt zugrăvite Sfânta Troiță, Blagoveștenia și cete îngerești. Aceasta nu a fost afectată de intervenții. În schimb „Teoria părinților bisericii” a suferit retușuri. Se distinge mâna unui alt zugrav, fără a fi însă de calitate inferioară. Același lucru este vizibil și în pictura pronaosului: pe latura de sud, închipuirea morții „care mănâncă pre toți oamenii”; pe latura de nord Sfântul Cristofor și mironosițele. De bună calitate este și pictura ușilor împărătești, unde sunt reprezentați David și Solomon și Blagoveștenia (cu decor arhitectonic)[4].

  1. ^ Lăcașuri de cult din România
  2. ^ Mura Mică | ERDÉLY, BÁNSÁG ÉS PARTIUM TÖRTÉNETI ÉS KÖZIGAZGATÁSI HELYSÉGNÉVTÁRA | Reference Library (în engleză), www.arcanum.com 
  3. ^ Cristache-Panait, Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, mărturii de continuitate și creație românească, pag.224
  4. ^ Cristache-Panait, Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, mărturii de continuitate și creație românească, pag.225

Bibliografie

modificare
Studii
  • Cristache-Panait, Ioana (). Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, mărturii de continuitate și creație românească. Alba Iulia: Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Albei Iuliei. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). Arhitectura de lemn din Transilvania. I: județele Alba, Mureș și Harghita. București: Editura Museion. ISBN 973-95328-9-6. 
  • Man, Ioan Eugen (). Biserici de lemn din județul Mureș. Monumente de artă populară românească. Alba Iulia: Editura Reîntregirea. 

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare


Imagini din exterior

modificare

Imagini din interior (în condiții de luminozitate extrem de redusă, biserica nefiind electrificată)

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica de lemn din Mura Mică