Biserica evanghelică din Dipșa

Biserica evanghelică din Dipșa, comuna Galații Bistriței, județul Bistrița-Năsăud, a fost ridicată în secolul al XV-lea. Figurează pe lista monumentelor istorice 2015, cod LMI BN-II-m-B-01645[1].

Biserica evanghelică din Dipșa, comuna Galații Bistriței, județul Bistrița-Năsăud, foto: martie 2018.
Basorelieful datorită căruia mai este cunoscută şi sub numele de „biserica scroafei”
Ceasul solar

Localitatea

modificare

Dipșa, mai demult Dipșe (în dialectul săsesc Dirbach, Dirbâχ, în germană Dürrbach, în maghiară Dipse) este un sat în comuna Galații Bistriței din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Se află la 22 km de Bistrița, pe DN15A. Prima atestare documentară a localității Dipșa datează din anul 1332.

Biserica

modificare

Biserica evanghelică de la Dipșa a fost ridicată la sfârșitul secolului al XV-lea, între anii 1482-1500. Inițial catolică, odată cu trecerea la luteranism a populației de origine germană, biserica a devenit evanghelică.

Este o biserică-sală, cu structură masivă în stil gotic târziu, sprijinită de contraforturi puternice. Turnul clopotniței atinge înălțimea de 45 de metri, fiind construit pe 5 niveluri și terminat printr-un coif piramidal.

Pe unul dintre frontispicii există un baso­relief al scroafei care, potrivit legendei, a găsit comoara folosită la ridicarea lăcașului de cult, supranumit și „biserica scroafei”.

După exodul sașilor transilvăneni, biserica a fost cumpărată de comunitatea ortodoxă, modificată la interior conform cerințelor cultului ortodox și a primit hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir”.

Parohia Ortodoxă Dipșa este prima din județul Bistrița-Năsăud care a obținut o sumă nerambursabilă de 460000 euro din partea Comunității Europene pentru restaurarea și promovarea identității culturale a bisericii din localitate[2]. În primăvara anului 2018 lucrările erau în plină desfășurare, fiind executate de o firmă din Satu Mare[3].

  1. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ Cluj-Napoca, Cristiana SabăuA absolvit Universitatea "Babeș-Bolyai"; Litere, Facultatea de; Ziua, secția română-franceză În 1996 a debutat în mass-media A. colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituții de presă printre care; Liberă, România; FM, Europa; Radio 21; România, Radio; Mediafax; NewsIn; În 2011, Realitatea TV; Online, anul în care a fondat publicația Timp; guvernări", a primit distincția "Jurnalistul bunei; României, decernat de Asociația pentru o Românie Curată pentru investigația care a dus la demisia unui ministru din Guvernul (), Parohia Dipșa sparge gheața. Primește 460.000 de euro bani europeni pentru ”Biserica scroafei”, TimpOnline.ro 
  3. ^ O firmă din Satu Mare va reabilita “Biserica scroafei” din Dipșa, pentru 2 milioane lei, Bistrita Business,  

Bibliografie

modificare
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini: Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen. Band I. Heidelberg, 2002.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și

modificare

Imagini din exterior

modificare

Imagini din interior

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica evanghelică din Dipșa