Biserica fortificată din Laslea
Ansamblul bisericii evanghelice | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 46°12′36″N 24°39′24″E / 46.2099972222°N 24.6567972222°E |
Localitate | sat Laslea; comuna Laslea |
Comună | Laslea |
Țara | România |
Adresa | 9 |
Edificare | |
Data finalizării | sec. XV - XIX |
Clasificare | |
Cod LMI | SB-II-a-B-12410 |
Modifică date / text |
Biserica fortificată din Laslea este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Laslea, comuna Laslea.[2]
Ansamblul este format din următoarele monumente:
- Biserica evanghelică (cod LMI SB-II-m-B-12410.01)
Localitatea
modificareLaslea, mai demult Laslea Mare, (în dialectul săsesc Grisz-Lasseln, Lasln, în germană Großlasseln, în maghiară Szászszentlászló, Nagyszászszentlászló, colocvial Szentlászló) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1317[3]. Localitatea făcea parte dintr-un mănunchi de cinci sate revendicate de abatele de la Mănăștur, dar curând după mijlocul secolului al XIV-lea devine sat liber în Scaunul Sighișoara.
Biserica
modificareLa sfârșitul secolului al XIII-lea a fost construită o bazilică cu trei nave și turn în partea de vest, cu hramul Sfântul Ladislau.[4] A fost demolată în anul 1840, excepție făcând turnul clopotniță. Construcția actualei biserici a început în anul 1842, iar între anii 1844-1845 au fost confecționate stranele, balcoanele, altarul, cristelnița și amvonul. Biserica nouă este înconjurată de un zid de incintă de mică înălțime. Din vechea fortificație s-au păstrat doar drumul de strajă și orificiile de tragere ale turnului.[5]
Bibliografie
modificare- Asociația Mioritics cu suportul financiar al Deutsche Welterbe Stiftung:
- După texte elaborate de: Vladimir Agrigoroaei, Valentin Sălăgeanu, Luiza Zamora, Laura Jiga Iliescu, Ana Maria Gruia.
- După ilustrații executate de: Radu Oltean, Laurențiu Raicu, Florin Jude.
- Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
- Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
- Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
- Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
- Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
- Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
- Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
- Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
- Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
- George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
- Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ Orgeldatei der Evangelischen Kirche A.B. in Rumänien : Großlasseln / Laslea / Szászszentlászló, Hermannstadt / Sibiu - Carl SCHNEIDER, orgeldatei.evang.ro
- ^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Hermann Fabini, pag.175
- ^ Gustav Gündisch, Die Patrozinien der sächsischen Pfarrkirchen Siebenbürgens, în: Forschungen über Siebenbürgen und seine Nachbarn, München, 1987, p. 99.
- ^ Hermann Fabini, pag. 175.
Legături externe
modificareImagini din exterior
modificare-
Casa parohială