Biserica medievală din Dumitra
| Ansamblul bisericii evanghelice C.A., azi ansamblul bisericii ortodoxe „Sf. Ap. Petru și Pavel” | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 47°13′21″N 24°28′16″E / 47.222371°N 24.470979°E |
| Localitate | sat Dumitra; comuna Dumitra |
| Comună | Dumitra |
| Țara |  România |
| Adresa | 1-2 |
| Edificare | |
| Data finalizării | sec. XV - XIX |
| Clasificare | |
| Cod LMI | BN-II-a-A-01652 |
| Cod RAN | 33211.03 |
Modifică date / text  | |
Ansamblul bisericii evanghelice C.A. din Dumitra este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Dumitra, comuna Dumitra.[1] În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 33211.03.[2]
_din_satul_Dumitra,_jud._BN.JPG)
.jpg)
Ansamblul este format din următoarele monumente:
- Biserica evanghelică C.A., azi biserica ortodoxă „Sf. Ap. Petru și Pavel” (cod LMI BN-II-m-A-01652.01)
- Casa parohială a bisericii ortodoxe (cod LMI BN-II-m-A-01652.02)
- Turnul clopotniță, („Turnul Slăninilor”) (cod LMI BN-II-m-A-01652.03)
Localitatea
modificareDumitra, mai demult Dumitrea mare, Dumitrea (în dialectul săsesc Mätteršdraf, Mättešdref, în germană Mettersdorf, Mettersdorf bei Bistritz, în maghiară Nagydemeter) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Prima menționare documentară a localității datează din anul 1319, sub denumirea de „Villa Demetri”.
Biserica
modificareBiserica evanghelică, atestată documentar la 1447, a fost reconstruită în stil neogotic între anii 1895-1899.
Din vechiul ansamblu medieval se mai păstrează doar turnul-clopotniță și fragmente din zidul de incintă. Turnul masiv, cu rol defensiv, ce păstrează hersa ce închidea intrarea principală și meterezele în formă de gaură de cheie întoarsă, este datat la 1488.
Turnul se desfășoară pe trei niveluri: la primul etaj este amenajată „camera slăninilor”, la al doilea încăperea ceasului, iar la al treilea cea a clopotelor, cel mare având inscripția „O rex glorie veni cum pace”. Turnul este prevăzut cu un drum de strajă pe console de lemn. În 1970 au fost realizate lucrări de întreținere în turn.
După exodul sașilor transilvăneni, biserica a fost cumpărată în anul 1974 de comunitatea ortodoxă, modificată la interior conform cerințelor cultului ortodox și a primit hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. Iconostasul a fost montat în anul 1977, fiind executat de sculptorul Aurel Măcicășan.
Note
modificare- ^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Repertoriul Arheologic Național, CIMEC
Bibliografie
modificare- Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
- Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
- Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
- Hermann Fabini: Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen. Band I. Heidelberg, 2002.
- Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
- Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
- Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
- George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
- Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.
Vezi și
modificareGalerie
modificare
