Biserica reformată din Reteag

Biserica reformată din Reteag este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Reteag; comuna Petru Rareș.[1] Figurează pe lista monumentelor istorice 2015, cod LMI BN-II-m-B-01687[2].

Biserica reformată din Reteag, comuna Petru Rareș, județul Bistrița-Năsăud, foto: iulie 2009
Interiorul bisericii sală
Nava spre ieșire
Intrarea sub porticul sudic

Localitatea

modificare

Reteag, mai demult Răteag (în maghiară Retteg, în germană Reckenteck, Reckentek, Reckendorf, Retteneck și în dialectul săsesc Râkntâk) este satul de reședință al comunei Petru Rareș din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Localitatea apare într-un document în jurul anului 1317, unde este menționată printre celelalte moșii ale familiei Csák și satul Rethteg.

Biserica

modificare

Biserica reformată din Reteag a fost construită pe versantul sudic al unui promontoriu din zona centrală a localității, și este înconjurată de un gard de zidărie care urmează traseul vechiului zid de incintă. La est de lăcașul de cult se află casa parohială.

Clădirea bisericii este formată dintr-o navă dreptunghiulară, din care spre est se deschide corul poligonal mai îngust. Turnul cu plan pătrat a fost alipit navei dinspre vest, accesul principal în biserică este asigurat de porticul sudic.

Nava bisericii este cea mai veche parte a lăcașului de cult, așa cum indică fresca de pe fațada sudică, care intră sub contrafortul medieval. Din această fază, databilă la cumpăna secolelor XIII–XIV, în stil gotic, s-au păstrat pereții navei, arcul de triumf semicircular și fresca exterioară (realizată probabil pe la sfârșitul secolului al XIV-lea).

A doua fază medievală este cea gotică târzie, când s-a zidit corul actual, iar biserica a fost boltită în întregime.

În 1968 a fost restaurată biserica sub conducerea arhitectului episcopiei reformate, László Debreczeni. Frescele descoperite în interior și pe exterior au fost curățate și puse în valoare după posibilitățile epocii respective.

  1. ^ „Ministerul Culturii - Lista Monumentelor Istorice” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Bibliografie

modificare
  • Arhiva Parohiei Reformate din Reteag
  • TAGÁNYI Károly, RÉTHY László, POKOLY József, Szolnok-Doboka vármegye monographiája, V, Deés, 1903, pp. 497–533.
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Juliana Fabritius-Dancu, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Hermann Fabini. Universul cetăților bisericești din Transilvania. Sibiu: Editura Monumenta, 2009, 279 p.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Adrian Andrei Rusu, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare