Wikipedia

Boală infecțioasă

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră.
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare.

Boala infecțioasă (boală contagioasă, boală comunicabilă, boală transmisibilă, boală infecto-contagioasă, boală molipsitoare), este cauzată de un agent biologic (virus, bacterie, parazit mono sau multicelular, ciupercă, insectă, sau prion - un peptid, o fracțiune de proteină) față de care organismul atacat, în cadrul unui complex de împrejurări, nu este capabil să se apere. Bolile infecțioase afectează omul, animalele, plantele, insectele, chiar și bacteriile (viruși bacterieni). Ele pătrund în corp prin anumite „porți de intrare”, fiind transmise direct, de la persoană la persoană, sau prin vectori [1].

Exemple de agenți infecțioșiModificare

După etiologie agentul patogen poate fi:

Virusuri[2][3]Modificare

Articol principal: Virus.

Bacterii[2][4]Modificare

Articol principal: Bacterie.

Micoze (fungi, ciuperci patogene)Modificare

Articol principal: Micologie.

ParazițiModificare

Articol principal: Parazitism.

Paraziți monocelulari (Protozoar)Modificare

Articol principal: Protozoar.

Paraziți multicelulariModificare

Articol principal: Tenie.

ArtropodeModificare

Articol principal: Artropode.
Articol principal: Acarina.

Arahnide:

Insecte:

Prioni[5]Modificare

Articol principal: Prion.

Boli prionice la omModificare

Boli prionice la animaleModificare

Importanța bolilor infecțioaseModificare

Bolile infecțioase, în afară de patologia persoanei izolate, pot avea importanță epidemiologică, prin afectarea de populații:

- Izbucniri - afectarea de grupuri mici (familie, clasă de copii, unitate militară, etc.), de exemplu, o toxinfecție alimentară între invitații la o nuntă;
- Epidemii - afectarea unor populații largi (regiune, țară);
- Pandemii - afectarea populației unui grup de țări, spre exemplu, gripa, gripa aviară.

Procesul infecțiosModificare

Diagnosticul unei boli infecțioaseModificare

Tratamentul bolilor infecțioaseModificare

Descrierea unei boli infecțioaseModificare

Poartă de intrareModificare

Agentul infectiv pătrunde în organism printr-o poartă de intrare care poate fi:

- respiratorie (gripele, pneumonia, „boala legionarilor”, pesta, etc.)[6];
- alimentară (digestivă) - gastro-enteritele bacteriene și virale, paraziții intestinali, unii streptococi, etc.;
- cutanată - prin piele și mucoase - anumiți paraziți, micoze, stafilococoze, gonorea, etc.;
- prin înțepare/injectatre (SIDA, hepatitele virale B,C,D, etc.);
- prin contact sexual (bolile venerice, clamidia, etc.)
- prin transmitere de umori (slivă - prin sărut, „ploaia lui Pfluger”, urină, lacrimi, spermă, etc.) care pot fi incriminate de gripe, streptococoze, pneumonii, mononucleoza infecțioasă, etc.;
- oculente (blefarita - gonoree oculentă la nou-născuți, clamidii, etc.), ș.a.m.d.

Rezistența organismuluiModificare

Din circa 100 000 de microbi cunoscuți, doar vreo 200 au un potențial patogenic, ceilalți fiind - în marea lor majoritate - factori indispensabili și primordiali în existența vieții pe pământ. Organismul, uman sau animal, deține sisteme sofisticate de apărare, specifice (anticorpi) și nespecifice (lizozima salivară și lacrimală, aciditatea gastrică și vaginală, etc.) care asigură existența în condițiile nesterile ale vieții Animalele de laborator crescute în condiții sterile (engleză germ free) vor recepta lesne boli infecțioase și vor avea o viață scurtă. Pacienții tratați cu medicamente care reduc rezistența (corticoizi, etc.) sau cu rezistența redusă din diferite motive (stres, diabet, bătrânețe, subalimentare, căldură, sau frig excesiv) vor fi mult mai receptivi la infecții, chiar și față de germeni cu potențial patogenic redus.

Timpul de incubațieModificare

Media pe populație a factorilor de virulență a agentului infectiv, față de puterea de rezistență a organismului dă perioada de incubație, specifică pentru fiecare boală, pentru populația respectivă.

Epidemiologia bolilor infecțioaseModificare

Articol principal: Epidemiologie.

Fenomenul de aisberg (Iceberg phenomenon)Modificare

Fenomenul de aisberg (vizibilitatea muntelui de gheață, Iceberg phenomenon) este un fenomen epidemiologic în care, la apariția unei epidemii, semnele clinice de boală apar la un mic procent dintre cei care au fost infestați, majoritatea căpătând o boală lipsită de semne clinice, sau cu slabe semne subclinice (neidentificatoare ale bolii), așa cum partea care se vede deasupra apei din muntele de gheață plutitor, constitue doar o mică parte din totalitatea acestui preponderent subacvatic munte.

ReferințeModificare

  1. ^ Chiotan, M.: Boli infectioase, ed. National, 2006
  2. ^ a b Enescu,I.: Microbii, ed. Ceres, 1988
  3. ^ en Brian, WJ.: A Dictionary of Virology, III-rd ed., Mahy Academic Press, San Diego, CA, 8:6, June 2002.[1]
  4. ^ en *** Hawkey, P., Lewis, D. - editors: Medical Bacteriology: a Practical Approach, Oxford University Press, Oxford, U.K., ISBN 0-19-963778-4, 11:5, May 2005. [2]
  5. ^ en Prion Diseases [3]
  6. ^ Chiotan, M., Arama, V., Chiotan, R.: Infecții de tract respirator inferior - clinică, diagnostic și tratament, Ed. InfoMedica, 2004.

BibliografieModificare

  • Chiotan, M., Arama, V., Chiotan, R.: Infecții de tract respirator inferior - clinică, diagnostic și tratament, ed. InfoMedica, 2004.
  • Chiotan, M.: Boli infectioase, ed. National, 2006.
  • en ***:Bergey's Manual of Systematic Bacteriology, 2nd ed. Publ. Springer, New York:
- Vol. 1 - Editors: Garrity, GM., Boone, DR., Castenholz, RW.: The Archaea and the deeply branching and phototrophic Bacteria, ISBN 0-387-98771-1, 2001.
- Vol. 2 - Editors: Garrity, GM., Brenner, DJ., Noel R. Krieg, NR., Staley, JT.: The Proteobacteria, ISBN 0-387-95040-0, 2005.
- Vol. 3 - Editors: De Vos, P., Garrity, G., Jones, D., Krieg, NR., Ludwig, W., Rainey, FA., Schleifer, K-H., Whitman, WB.: The Firmicutes, ISBN 0-387-95041-9, 2009.
- Vol. 4 - Editors: Krieg, NR., Staley, JT., Hedlund, B., Paster, BJ., Ward, N., Ludwig, W., Whitman, WB.: The Bacteroidetes, Planctomycetes, Chlamydiae, Spirochaetes, Fibrobacteres, Fusobacteria, Acidobacteria, Verrucomicrobia, Dictyoglomi and Gemmatimonadetes, ISBN 0-387-95043-5, 2009.
- Vol. 5 - Editors: Goodfellow, M., Kämpfer, P., Busse, H-J., Trujillo, M., Ken-ichiro Suzuki, Ludwig, W., Whitman, WB.: The Actinobacteria, ISBN 0-387-95042-7, 2009.
  • en Edited: Holt, JG.:Bergey's Manual of Determinative Bacteriology, 9th ed. Williams & Wilkins, Baltimore, ISBN 0-683-00603-7, 1994.

Vezi șiModificare

  Portal medicină

Legături externeModificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boală_infecțioasă&oldid=14609996