Wikipedia

Boris Șcerbina

Boris Evdokimovici Șcerbina
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Debalțeve, gubernia Donețk,
RSS Ucraineană
Decedat (70 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Moscova, RSFS Rusă, URSS
ÎnmormântatCimitirul Novodevici[*]​ Modificați la Wikidata
Cetățenie Pakistan Modificați la Wikidata
OcupațieAdministrator politic
Limbi vorbitelimba rusă Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUkraiinskîi derjavnîi universîtet zaliznîcinoho transportu[*][[Ukraiinskîi derjavnîi universîtet zaliznîcinoho transportu (First Railway (High School) Higher Educational Institutionsin in Ukraine)|​]]  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentruManagementul crizei după catastrofa de la Cernobîl
Partid politicPartidul Comunist al Uniunii Sovietice  Modificați la Wikidata
Premii
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Boris Evdokimovici Șcerbina (în rusă Борис Евдокимович Щербина, în ucraineană Борис Євдокимович Щербина; n. , Debalțeve, Donetsk Governorate⁠(d), Ucraina – d. , Moscova, RSFS Rusă, URSS)[3] a fost un politician sovietic care a servit ca vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al URSS în perioada 1984–1989.[3] În acest interval el a supervizat managementul crizei declanșate de catastrofa nucleară de la Cernobîl.[4][5]

Biografie

modificare

Șcerbina s-a născut în Debalțeve, gubernia Donețk, RSS Ucraineană, pe 5 octombrie 1919, în familia unui lucrător feroviar. În 1937 a fost admis la Universitatea de Stat pentru Transport Feroviar din Harkov. Pentru rezultatele obținute la învățătură și activitatea politică publică i s-a acordat, în 1939, o diplomă din partea Comitetului Central al Komsomol al RSS Ucrainene. În același an s-a înscris în PCUS.

Și-a întrerupt apoi studiile după ce s-a înrolat voluntar în armată în timpul Războiului de Iarnă cu Finlanda, fiind repartizat la divizia 316 infanterie pe schiuri. A absolvit Universitatea de Transport câțiva ani mai târziu, în 1942.

Cariera de partid

modificare

În anii celui de-al Doilea Război Mondial a fost implicat în organizarea transportului feroviar al trupelor. În 1942, Șcerbina a fost numit secretar al Comitetului Regional Harkov al Komsomol. În perioada ocupației germane a Harkovului a fost transferat la aparatul Comitetului Central al Komsomol. Imediat după eliberarea orașului s-a întors să lucreze la Comitetul Regional Harkov al Komsomol.

Începând din 1944, Boris Șcerbina a executat sarcini de partid. În 1948 a absolvit cursurile Școlii Superioare de Partid din subordinea Comitetului Central al PCUS. În 1950-1951 a condus comitetul orășenesc de partid al orașului Harkov.

În 1951 a fost trimis să supravegheze activitatea economică în Siberia. Sub conducerea sa a fost finalizată hidrocentrala Irkuțk (1958) și a început construcția hidrocentralei Brațk (1954), au fost construite orașele Angarsk și Șelehov, iar Combinatul Petrochimic Angarsk a fost pus în funcțiune (1955).

În 1951-1955, Șcerbina a servit ca secretar, iar între 1955-1961 ca secretar adjunct al Comitetului Regional Irkuțk al PCUS. La începutul anilor 1960 a fost transferat în regiunea Tiumen. Între anii 1961-1973 a îndeplinit funcția de prim-secretar al Comitetului Regional Tiumen al PCUS.

„Un conducător tânăr, fermecător, sensibil, obsedat de inovație a apărut printre noi și este de așteptat că va face schimbări din ce în ce mai rapide”, scria profesorul și istoricul Iuri Pribîlski.[6]

Șcerbina este creditat drept cofondator al industriei petroliere și a gazelor în Siberia Occidentală,[7] în perioada în care a servit în calitate de prim-secretar al PCUS în regiunea Tiumen și ulterior în cea de ministru al petrolului și gazului (1973–1984).[3] În 1976 Șcerbina a devenit membru al Comitetului Central al PCUS și a deținut această poziție până la moartea sa.

În 1984 a devenit vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al URSS și, din această poziție, a fost numit la conducerea eforturilor de gestionare a dezastrului de la Cernobîl, în 1986.[3][8] Șcerbina a ocupat un post asemănător și în 1988, după catastrofalul cutremur din Armenia.[8]

În 1990 Boris Șcerbina s-a opus alegerii lui Boris Elțin ca președinte al Sovietului Suprem al RSFSR.

Șcerbina a murit la Moscova pe 22 august 1991.[3]

Ecranizări

modificare

În 2019 Boris Șcerbina a fost interpretat de Stellan Skarsgård în serialul Cernobîl, coprodus de Sky și HBO[9] și de Vernon Dobtcheff în drama documentară Surviving Disaster a BBC[10].

Jurnalistul de origine rusă stabilit în Berlin Leonid Berșidski a pus la îndoială acuratețea istorică a unor secvențe din Cernobîl. Conform lui Berșidski, „Bineînțeles, viceprim-ministrul Boris Șcerbina nici măcar n-ar fi putut îndrăzni să-l amenințe pe Valeri Legasov, un membru respectat la Academiei Sovietice de Științe, că îl aruncă din elicopter — era anul 1986, nu 1936”.[11]

Note

modificare
  1. ^ Щербина Борис Евдокимович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]​ 
  2. ^ a b Istoriceskaia iențiklopedia Sibiri 
  3. ^ a b c d e „A solemn meeting took place devoted to the 85th anniversary of Boris Scherbina”. Gazprom. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Ed A. Hewett; Victor H. Winston (). Milestones in Glasnost and Perestroyka: Politics and People. Brookings Institution Press. pp. 20–. ISBN 978-0-8157-1914-4. 
  5. ^ Serhii Plokhy (). Chernobyl: The History of a Nuclear Catastrophe. Basic Books. pp. 299–. ISBN 978-1-5416-1708-7. 
  6. ^ Pribîlski, I.P., Pribîlski, V.I. (). Живая память / Воспоминания. Editura Poligrafist Tobolsk. pp. 238–380. 
  7. ^ Hang-ku Chung (). „Articulation of Pro-West Siberian Demands”. Interest Representation In Soviet Policymaking: A Case Study Of A West. Routledge. ISBN 978-0-367-01371-4. 
  8. ^ a b Sonja D. Schmid (). Producing Power: The Pre-Chernobyl History of the Soviet Nuclear Industry. Massachusetts Institute of Technology Press. pp. 133–. ISBN 978-0-262-02827-1. 
  9. ^ „Boris Shcherbina”. IMDb. Accesat în . 
  10. ^ Surviving Disaster. BBC. 
  11. ^ Bershidsky, Leonid (). „Russia Should Have Made HBO's 'Chernobyl'”. The Moscow Times. 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Boris_Șcerbina&oldid=15597738