Bourul în heraldica europeană

Bourul (Bos primigenius), deși este astăzi o specie bovină dispărută, este cunoscut mai ales ca figurând proeminent pe stema Moldovei medievale. Mai apoi, el e prezent ca simbol heraldic pe însemnele statale ale Moldovei în epoca modernă și, după unirea acestei provincii cu Muntenia (Valahia) la 1859, el ocupă una din jumătățile stemei Principatelor Unite Române (care aveau să devină în scurt timp Regatul României), cealaltă jumătate revenind pajurei valahe.

Bos primigenius conform unui desen realizat de Sigismund von Herberstein în 1556.

Bourul nu e de inspirație strict moldavă, ci provine în ultimă instanță din Maramureșul medieval. Stema de azi a județului Maramureș încorporeză bourul. Întemeierea Moldovei medievale se datoreaza voievozilor maramureșeni care mai apoi, au colonizat "Țara de sus" a Moldovei constituind, dinastia fondatoare a acesteia, respectiv dinastia Mușatinilor. Bourul a figurat pe heraldica personală a căpeteniilor române maramureșene Sas, Dragoș și Bogdan care mai apoi le-au transferat pe stema noilor lor domenii statale moldave[necesită citare]. Potrivit lui Nicolae Iorga bourul maramureșean (și mai apoi moldav) provine în realitate din Lituania, de unde a originat soția lui Lațcu, fiul si succesorul lui Bogdan.

Habitatul tradițional sau teritoriile bourilor, respectiv a zimbrilor sau a bizonilor, se întindeau la nord de Bucovina și Maramureș înspre Pocuția, Podolia, Podlasia (sau vechea Podlahie leșească), Polesia, Mazuria si vechea Prusie (sau Borusia) înspre Baltica, Cașubia, Pomerania si in fine Mecklenburg-ul baltic german. O abundență de tauri, bouri, zimbri etc. apar insistent în heraldica multora din aceste teritorii acoperite cândva de păduri dese, mlaștini și turbării: teritoriu și biotop ideal pentru aceste vietăți care aidoma bivolilor au obiceiul de a se îmbăia în noroi, nămol.

Bourul apare inserat pe fundal coloristic roșu, această culoare fiind asociată cu Moldova.

Steme modificare

Legături externe modificare