Bozna, Sălaj

Bozna
—  sat  —
Biserica de lemn (monument istoric)
Bozna Bozna (România) Poziția geografică
Coordonate: 47°4′58″N 23°5′43″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Regiune de dezvoltare	Regiunea de dezvoltare Nord-Vest
Județ	Sălaj
Comună	Treznea
Prima atestare	1619
Altitudine	341 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	214 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	457341
Prezență online

Bozna este un sat în comuna Treznea din județul Sălaj, Transilvania, România.

Imagine din satul Bozna, Sălaj

A fost atestat documentar pentru prima oară în anul 1619, sub numele de Szent Peterfalva. Alte atestări documentare au fost făcute în anii 1657 ( Szentpeterffalva ), 1722 ( Sent Peterfalva ), 1733 (Bozna), 1750 (Szent Peterfalva), 1850 ( Szentpeterfalva ), 1854 ( Szent-Peterfalva, Bozna), 1900 (Szentpeterfalva), 1930 (Bozna).

Numele inițial al localității vine de la numele sfântului Petru, iar cea de Bozna de la vine de la substantivul românesc boz, care desemnează o „plantă erbacee cu miros neplăcut, cu flori albe și cu fructe negre, bozie” (Sambucus ebulus).

Până în anul 1905 a făcut parte din comuna Agrij, după acest an aparținând de comuna Treznea.

Lăcașuri de cult

•         Aflat la poalele muntilor Meses, satul Bozna din judetul Salaj se poate mândri cu biserica sa de lemn, una dintre creatiile care au adus faima mesterilor lemnari de pe Agrij. Având hramul „Sfintii Apostoli Petru si Pavel”, biserica are forma unui dreptunghi cu absida patrata, decrosata. Pronaosul este acoperit cu un tavan drept, iar deasupra naosului si altarului se afla o bolta semicilindrica. Turnul cu foisor este inaltat cu flesa obisnuita, mai supla decât la alte biserici. Locasul a fost inaltat initial direct pe pamânt si de aceea câtiva bolovani de râu au consolidat batrâna temelie. Exteriorul este incins cu un brâu in frânghie, acelasi motiv incadrând si usa de la intrare. Mesterul a dovedit insa intreaga sa pricepere in decorarea boltei naosului, unde apare un lant de rozete cu chenare de linii frânte, iar grinda mester este impodobita cu simbolul soarelui.           O maiestrie deosebita dovedeste si prispa de pe latura de sud, remarcându-se in special stâlpii de forma patrata, decorati la mijloc printr-un motiv realizat in trei „tonuri” suprapuse. Ca multe asezaminte de acest fel, inscriptia initiala a disparut dar elementele de constructie permit incadrarea lui la sfârsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui de al XVIII-lea. De altfel conscriptia de la 1733 mentioneaza si acest sfânt locas. Decorul pictat la sfârsitul secolului al XVIII-lea a fost in parte distrus, datorita faptului ca acoperisul a fost subrezit de ploi. Partile din decorul boltii pronaosului, care s-au pastrat insa, ne ajuta sa intelegem uriasul talent al lui Ioan Pop din Românasi. Tema iconografica de baza este cea a „Dumincilor”, iar repetarea scenei Invierii Domnului subliniaza credinta zugravului in biserica si in soarta poporului nostru. Satenii din Bozna se bucura si de o biserica de zid, ridicata in 1940, unde se gasesc importante tiparituri religioase aduse de peste munti. Printre acestea pot fi amintite un Triodian, Bucuresti 1726, o Evanghelie, Bucuresti 1760 si Cazaniile de la Râmnic 1781. Inscrisa din 1966 pe lista monumentelor istorice, biserica de lemn din Bozna ramâne o particica din istoria noastra.

Vezi și

• Biserica de lemn din Bozna

Galerie de imagini

• 
  Drumul Agrij–Bozna
• 
  Intrarea în localitate
• 
  Biserica ortodoxă de zid
• 

Bozna în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

SJ Acest articol despre o localitate din județul Sălaj este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.