Brigada 4 Roșiori (1918-1920)
| Brigada 4 Roșiori 1918-1920 | |
| Activă | 28 octombrie/11 noiembrie 1918 - 20 martie 1920 |
|---|---|
| Țară |  Romania |
| Ramură | Forțe terestre |
| Tip | Cavalerie |
| Misiuni | • Operația ofensivă la vest de Tisa, (1919) |
| Comandanți | |
| Comandanți notabili | General Rusescu Gh. |
Modifică date / text  | |
Brigada 4 Roșiori a fost o mare unitate de cavalerie, de nivel tactic, din Armata României, care a participat la acțiunile militare postbelice, din perioada 1918-1920, fiind formată din Regimentul 6 Roșiori și Regimentul 11 Roșiori. Brigada a făcut parte din compunerea de luptă a Diviziei 1 Cavalerie, comandată de generalul Romulus Scărișoreanu. [1]:pp. 328-329
Compunerea de luptă modificare
În perioada campaniei din 1919, brigada a avut următoarea compunere de luptă:[1]:pp. 228-229
- Brigada 4 Roșiori
- Regimentul 6 Roșiori - comandant: locotenent-colonel Răureanu Gh..
- Regimentul 11 Roșiori - comandant: locotenent colonel adjunct Athanasescu Gh..
Participarea la operații modificare
În cadrul acțiunilor militare postbelice, Brigada 4 Roșiori a participat la acțiunile militare în dispozitivul de luptă al Diviziei 1 Cavalerie, participând la Operația ofensivă la vest de Tisa. [1]:p. 328-329. Odată cu înfrângerea trupelor maghiare pe Tisa, comandantul trupelor române din Transilvania a luat chiar în ziua de 29 iulie dispoziții pentru trecerea Tisa și pentru marșul spre Budapesta. În această operațiune, Brigada 4 Roșiori a făcut parte din grupul generalului Demetrescu[2]:p. 459. Odată cu înaintarea trupelor române în Ungaria, Brigada 4 Roșiori ocupă la 2 august Albertirsa, tăind retragerea armatei ungare spre Budapesta. Pe șoseaua Cegled—Albertirsa, trupele maghiare încep să se predea în masă soldaților brigăzii, cu tunurile și autocamioanele lor. Primind ordin ca Brigada 4 Roșiori să se îndrepte spre sud, în direcția Kecskemet, generalul Rusescu, trimite doar o parte din trupele pe care le avea la dispoziție,un regiment și 5 escadroane, acesta continuând drumul spre Budapesta, pe care o ocupă în data de 3 august.[2]:pp. 464-465
Comandanți modificare
- General Rusescu Gh.
Note modificare
Bibliografie modificare
- Drăgănescu Constantin, Campaniile din 1848/1849 și 1919 în Transilvania și Ungaria, Tipografia „Isvorul”, București, 1930
- Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
- Mărdărescu Gheorghe, Campania pentru desrobirea Ardealului și ocuparea Budapestei (1918-1920), Editura Cartea Românească, București, 1921
- Preda Dumitru; Alexandrescu Vasile; Prodan Costică, În apărarea României Mari. Campania armatei române din 1918-1919, Editura Enciclopedică, București, 1994
