Brook Taylor
matematician britanic
| Brook Taylor | |
 Brook Taylor (1685 - 1731) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 18 august 1685 Edmonton, Middlesex, Anglia |
| Decedat | 30 noiembrie 1731 London, Anglia |
| Părinți | John Taylor[*][1] Olivia Tempest[*][1]  |
| Căsătorit cu | unknown daughter Brydges[*] (din ) Sabetta Sawbridge[*] (din ) |
| Copii | Elizabeth Taylor[*][1] |
| Ocupație | matematician |
| Limbi vorbite | limba engleză[2] |
| Activitate | |
| Rezidență | Anglia |
| Domeniu | analiză matematică matematică |
| Instituție | St John's College[*] |
| Alma Mater | St John's College[*] |
| Organizații | Societatea Regală din Londra |
| Conducător de doctorat | John Machin și John Keill |
| Cunoscut pentru | Dr. Brook Taylor's method of perspective made easy[*] Serie Taylor |
| Premii | Membru al Societății Regale[*] |
Modifică date / text  | |
Brook Taylor (n. 18 august 1685 în Edmonton, Anglia - d. 30 noiembrie 1731 la Londra) a fost matematician englez ale cărui cele mai notabile contribuții matematice sunt Teorema Taylor și Seriile Taylor. Brook Taylor a fost un om talentat, printre altele s-a mai ocupat și de muzică, pictură și filozofie.
Biografie modificare
În 1701 intră la Colegiul St. John`s de la Cambridge, unde studiază matematica. În 1712 a fost admis ca membru al Societății Regale de la Londra. Doi ani mai târziu devine secretar al acestui înalt for științific, funcție pe care o deține timp de patru ani. Face mai multe vizite în Franța întâlnind diverși matematicieni, ca Abraham de Moivre, Johann Bernoulli cu care întreține o intensă corespondență.
Opera modificare
Contribuții originale modificare
- În 1708 rezolvă problema oscilațiilor
- 1712: abordează problema seriilor de puteri ale funcțiilor diferențiabile
- În 1715 se ocupă de Metoda diferențelor finite; astfel creează o nouă ramură a matematicii - calculul diferențial
- seria Taylor
- formula Taylor
- teorema Taylor
Lucrări modificare
- 1715 - Methodus incrementorum directa et inversa, capodopera matematică a lui Brook Taylor în care tratează Metoda diferențelor finite, ecuații diferențiale și unde, și, pentru prima oară în istoria matematicii, pune bazele matematice ale studiului coardei vibrante. Tot aici introduce o nouă ramură a matematicii moderne - calculul diferențial.
- 1715 - Essay on Linear Perspective, Londra - În lucrare sunt enunțate câteva principii de bază ale artei
- 1719 - On the Jewish Sacrifice și On the Lawfulness of Eating Blood— două lucrări neterminate de factură eseistică cu puternice tente filozofice și religioase
- 1793 - Contemplatio philosophica, lucrare filozofică apărută postum
Note modificare
- ^ a b c The Peerage
- ^ Autoritatea BnF, accesat în