Bunuri mobile din domeniul arheologie clasate în patrimoniul cultural național al României aflate în județul Cluj

Acestă listă conține bunurile mobile din domeniul arheologie clasate în Patrimoniul cultural național al României aflate la momentul clasării în județul Cluj.

Căutați un bun mobil clasat folosind formularul de mai jos:

Tezaur modificare

Informații generale	Detalii tehnice	Descriere	Deținător	Legături
Inel din aur cu dublă verigă	Datare: sec. II-III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Micia Dimensiuni: La verigă: 4,8 mm Material: aur; batere; tăiere; lipire	Veriga aplatizată, are profil oblic și formă ușor elipsoidală; este lucrată dintr-o bandă de aur, tăiată în trei fâșii, două laterale, mai late, și una centrală, foarte îngustă, modalitate specifică inelelor duble. La partea inferioară, cele trei benzi sunt lipite. Fiecare verigă se lățește treptat spre partea superioară, unde în două monturi bordurate au fost inserate două pietre (agate ?), din care doar una s-a păstrat, cealaltă fiind înlocuită cu material modern în momentul în care piesa a fost expusă; probabil pietrele au fost tăiate în formă de caboșon.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Inel din aur cu gemă ametist	Datare: sec. II-III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Micia Dimensiuni: La verigă: 9,8 mm Material: aur; ametist; batere; tăiere; gravare	Veriga, semirotundă în secțiune și de formă elipsoidală, din profil are aspect oblic, lărgindu-se foarte mult spre partea superioară; umeri rotunjiți. Montură rotundă, încorporată în verigă, în care este fixată o gemă din ametist; imaginea gravată îl reprezintă pe Ianus bifrons (tip Guiraud 2.c).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Pumnal	Datare: Prima jumătate a sec, V a. Chr. Descoperit: jud. MUREȘ, com. LUNCA, BĂIȚA, La Jie Material: Pumnal de fier obținut prin batere, forjare și călire.	Pumnalul de tip akinakes face parte din categoria akinakesurilor cu antene având garda masivă cu aspect cordiform. Lama este lată cu două tăișuri romboidală în secțiune. Garda are forma de acoladă în partea superioară. Pe antene se observă un decor format din două grupuri de linii incizate. A fost prelucrat prin forjare, garda a fost adăugată ulterior, prin sudare, prin forjare ca și antenele.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Idol	Datare: Mileniul III a.Chr. Descoperit: jud. ALBA, com. LIVEZILE, VĂLIȘOARA, Cheile Vălișoarei - Dealul Velii Material: Idol modelat din lut/argilă cu mâna și ars oxidant	Idolul de tip bucraniu sau de tip lunar-mondidol, a fost descoperit în mormântul M3 din tumulul nr. V/1975. este lucrat cu mâna din lut. Are formă cvasi-dreptunghiulară, colțurile superioare fiind alungite sub forma unor ”coarne”. Are un motiv decorativ compus din trei frize orizontale. Primele două frize sunt realizate din triunghiuri îngropate obținute prin tehnica împunsăturilor succesive, fiind dispuse alternativ cu vârful în sus apoi în jos. Frizele sunt separate de un fascicol de trei linii realizate prin același procedeu al împunsăturilor succesive. Ultima friză, aceea de la bază constă din opt ”franjuri” fascicole verticale de câte două, trei sau patru linii realizate la fel, ele fiind separate de mici impresiuni conice. Muchia superioară este decorată cu incizii mici.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Tăbliță cerată - triptychon (contract de împrumut)	Datare: 20 iunie 162 p. Chr. Descoperit: jud. ALBA, com. ROȘIA MONTANĂ, ROȘIA MONTANĂ, Galeria Sf. Ecaterina Material: Lemn, acoperit cu ceară, pe care s-a incizat inscripția	Triptic de lemn, acoperit cu ceară păstrat integral. Primele două tăblițe se păstrează la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, ultima aflându-se la Muzeul din Blaj. Textul, inscripționat în latina cursivă, constituie un contract de împrumut încheiat între Anduenna Batonis și Iulius Alexander, suma de 140 de denari se împrumuta cu o dobândă de 12%. Contractul este autentificat de șase martori ale căror nume sunt păstrate doar parțial. A fost încheiat la Deusara, în 20 iunie 162, când erau consului Rusticus (pentru a doua oară) și Aquilinus. Textul prezintă forme aberante de limbă, importante pentru studiul limbei latine vulgare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Tipar pentru confecționarea vaselor terra sigillata	Datare: a doua jumătate a secolului al II-lea - prima jumătate a secolului al III-lea p. Chr. Școală: Micăsasa, jud. Sibiu Descoperit: jud. SIBIU, com. MICĂSASA, MICĂSASA Material: Lut ars.	Tipar pentru realizarea vaselor terra sigillata, stare de conservare bună; piesa a fost spartă în mai multe bucăți la descoperire, însă a fost restaurată. Reprezintă de fapt o matriță - un tipar realizat prin copierea unui vas terra sigillata în relief, și nu prin imprimarea unor ștampile în interiorul acestuia (cum se procedează de obicei). Tiparul are formă hemisferică (după forma bolului după care a fost copiat) și prezintă drept particularitate lipsa orificiului central de la bază, care să permită drenarea umidității vasului care era apoi realizat în interiorul său. Decorul tiparului constă din: 1. rând de ove la partea superioară, cu linie perlată la bază, urmate de 2. frunze mari de viță-de-vie care sunt amplasate fie cu vârful în sus, fie invers în spațiul în formă de semicerc cu deschiderea în sus sau în jos, creat de vrejuri mari de viță-de-vie cu cârcei. De o parte și de alta a frunzelor care au fost amplasate cu vârful în sus se află câte o pasăre în zbor spre dreapta, în timp ce de o parte și de alta a frunzelor care au fost așezate cu vârful în jos se află câte două semicercuri, situate totodată și deasupra canelurii de la baza tiparului care delimitează zona decorată de baza recipientului.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Tipar ceramic pentru producerea vaselor terra sigillata	Datare: a doua jumătate a secolului al II-lea - prima jumătate a secolului al III-lea p. Chr. Descoperit: jud. SIBIU, com. MICĂSASA, MICĂSASA Material: Lut ars.	Tipar pentru realizarea vaselor terra sigillata, stare de conservare bună; piesa a fost spartă în mai multe bucăți la descoperire, însă a fost restaurată și a fost completată pe o porțiune foarte mică la partea superioară. Interiorul tiparului în discuție a fost decorat în negativ cu ajutorul câtorva poansoane (sigilla), care au numai reprezentări vegetale. Spațiul cuprins între buza și baza tiparului au fost delimitate de o canelură proeminentă în partea superioară și de una mai puțin adâncită la baza vasului. Spațiul astfel delimitat a fost împărțit în registre pe verticală pe toată suprafața decorată a tiparului. Astfel, 1. la partea superioară, imediat sub canelura de sub buză, au fost ștampilate semicercuri (d = 1.8 cm), cu deschiderea în sus (în locul clasicelor ove), separate în centru de un semicerc simplu, de la care pornesc striuri asemeni nervurilor unor frunze. 2. În spațiile dintre semicercurile descrise mai sus au fost amplasate pe verticală frunze alungite (L = 4.5 cm), care au tija amplasată pe canelura de la bază și vârful între două astfel de semicercuri (uneori au fost ștampilate chiar peste acestea!). Frunzele menționate au nervura centrală bine demarcată și nervurile sugerate prin linii oblice. În spațiul rămas între șirurile de frunze menționate au fost ștampilate 3. câte două rozete identice (d=1 cm), de mărime mică, amplasate unele sub altele.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Casă - model	Datare: 4900 BC Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. TURDAȘ, TURDAȘ, Luncă Dimensiuni: LA: 78,69 mm Material: Machetă din ceramică fină, modelată manual, de culoare brun-roșcată și incizată cu motive meandrice	”Căsuța” este din ceramică fină, de culoare brun-roșcată, modelată cu mâna și incizată cu motive meandrice. Pe coama acoperișului este stilizat un animal mitic, protector, un șarpe cu cap de om, simbol legat de cultul fecundității și fertilității, specific comunităților agrare. Frontonul, forma acoperișului și ornamentica pereților machetei, indică elementele arhitectonice specifice caselor din perioada neoliticului. Căsuța de la Turdaș are două orificii în coama acoperișului, pentru a pute fi suspendată de ”grindă”. Această ”căsuță” este unică prin faptul că s-a păstrat intactă, starea de conservare fiind bună.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cui	Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. ORĂȘTIOARA DE SUS, GRĂDIȘTEA DE MUNTE Material: Confecționată din fier, prin martelare.	Țintă cu capul în formă de disc ornamentat. Decorul este alcătuit din două registre, în centru fiind redată o rozetă cu opt petale, separate între ele prin linii drepte, în vreme ce spre exterior apare motivul valului alergător. Un alt ornament, în șnur, are rolul de a delimita cele două registre amintite și pentru a marca marginea discului.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Spadă cu cupă la mâner	Datare: aprox. 1000 a.Ch Descoperit: jud. SĂLAJ, com. CUZĂPLAC, CUZĂPLAC, Valea Stoborului Dimensiuni: LA: 4,7 cm Material: Spadă de bronz cu cupă, nituit în două puncte, trei nervuri pe prăsele, decoruri incizate longitudinal iar deasupra prăselelor are pe fiecare față reprezentarea a două ambarcațiuni cu scuturile la vedere.	Spadă de bronz păstrată în condiții foarte bune, mâner cu cupă. Lama este decorată cu linii incizate longitudinale iar la gâtuirea de lângă mâner are reprezentate pe ambele fete câte două ambarcațiuni cu câte nouă acuturi pe margine. Mânerul are trei nervuri și este fixat cu două nituri de lamă. Atât cupa cât și mânerul sânt decorate cu linii punctiforme și incizii spiralate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. SARMIZEGETUSA, SARMIZEGETUSA, Sarmizegetusa Ulpia Traiana Material: marmură; sculptare; incizare	Placă votivă fragmentată (ruptă în patru) cu relief și inscripție încadrate de un chenar dublu frumos modelat. În partea inferioară a piesei, sub câmpul inscripției, sunt redate două urechi – «urechile divine», simbol al divinității care ascultă. Inscripția ocupă partea superioară a piesei, desfășurându-se pe trei rânduri, un al patrulea fiind scris jos, pe chenar. Scrierea este destul de puțin îngrijită. Piesa a intrat în colecțiile Muzeului Ardelean cândva după mijlocul secolului al XIX-lea.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Perete lateral stâng de aedicula funerară	Datare: sec. III p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Cluj, Piața Ștefan cel Mare Material: calcar; miniu; sculptare în basorelief	Perete lateral stânga de aedicula restaurat. Marginea dreaptă prezintă o bordură nelucrată (partea care se îmbina cu peretele central) iar cea stângă (cantul) este frumos ornamentată cu un vrej stilizat într-un chenar profilat. Pe perete, într-un fundal albiat, sunt reprezentați Camillus (în dreapta) și Camilla (în stânga). Bărbatul, reprezentat ușor din profil, are părul tuns scurt și aranjat în șuvițe groase, barbă scurtă și mustață (?). Poartă tunica scurtă până la genunchi prinsă pe talie cu o cingătoare iar picioarele sunt desculțe. În mâna dreaptă ține de toartă o cană în timp ce cu stânga, îndoită pe piept, prinde colțul șervetului pe care îl ține pe umăr. Femeia are fața lată, părul coafat cu cărare pe mijloc, cu bucle strânse în jurul capului. Poartă colobium, tăiat drept la gât, încins pe sub sâni cu o cingătoare pe sub care are o tunica ce ajunge până la pământ. În mâna dreaptă, îndoită din cot și ridicată înspre Camillus, ține un poculum iar în stânga, lăsată în jos de-a lungul corpului și ușor îndoită din cot, are o patera. Jos, între cei doi, se află un panarium înalt, cu capac boltit. După cum se poate constata din urmele rămase, piesa a fost acoperită cu miniu.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară	Datare: sec. III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), probabil în ruinele castrului Material: augit-andezit; sculptare; incizare	Stelă funerară iconică anarhitectonică, puțin distrusă în partea inferioară, câmpul inscripției fiind de asemenea ciobit pe alocuri. Piesa era fracturată pe orizontală, sub primul rând al inscripției, azi restaurată. În partea superioară, în medalion (deschis jos și făcând corp comun cu câmpul inscripției) sunt reprezentați cinci defuncți: două femei (?) și un tânăr sus, iar jos, în fața lor, un bărbat bărbos și un copil. În spațiile rămase între marginea medalionului și colțurile superioare ale piesei sunt reprezentate motive vegetale (frunze de acant). Textul inscripției este încadrat de un chenar profilat. De remarcat în inscripție forma milis în loc de miles, formă care mai apare în Dacia părând să fie o variantă de pronunțare vulgară. Descoperită cu ocazia lucrărilor pentru terasametul liniei ferate; cu ocazia transportării la muzeu s-a fracturat pe orizontală sub rândul 1 al inscripției.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv sau de cult	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: Necunoscută Material: gresie; sculptare în basorelief	Relief mitraic înscris în chenar rectangular lucrat într-o manieră artistică extrem de rudimentară ceea ce se observă mai ales în cazul portretelor personajelor. Inițial, colțul inferior drept era rupt; în prezent piesa este restaurată. Mithras taurochtonul ocupă centrul scenei: poartă costumul specific, cu mantia fluturând, mai puțin căciula frigiană; călare pe taur, îl ține cu o mână de bot iar cu cealaltă îl înjunghie cu un pumnal; lipsesc corbul, șarpele, câinele. În dreapta este reprezentată Luna, în bust, cu coarnele lunii pe cap, în fața ei fiind plasat Cautopates, cu torța ridicată în sus, reprezentat fără căciula frigiană. În stânga este reprezentat Sol, în bust, cu coroană radială de șase raze iar în fața lui Cautes, cu torța în jos, având pe cap căciula frigiană.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar funerar anepigraf	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: Necunoscută Material: calcar; sculptare în basorelief	Altar funerar anepigraf ușor fragmentat în partea superioară. Partea superioară este ornamentată cu frontoane pe fețele centrale și cu baluștri (pulvini) pe cele laterale. Deasupra, focus-ul este plasat între toate aceste elemente. Dedesubt, pe trei laturi, decorul este compus din cyma, cu frunze de acant și denticoli. Pe fața principală este redată imaginea unui soldat, reprezentat în picioare. El poartă costum militar, cască, un puglio pe șoldul stâng, cureaua de prindere a acestuia trecând oblic peste piept. În dreapta ține o lance iar în stânga o patera (?) deasupra unui altar (?).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Coronament funerar	Datare: prima treime a sec. III p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, com. SUATU, SUATU, În hotarul comunei Suatu de-a lungul albiei pârâului Gădălin. Material: calcar cu granulație mijlocie; sculptare în rond -bosse	Coronament de monument funerar. Partea centrală a monumentului a fost deteriorată încă din vechime producându-se fracturarea figurii centrale (Sfinxul); în rest monumentul este bine păstrat prezentând doar ușoare zgârieturi pe corpul leului din stânga. Monumentul a fost confecționat dintr-un singur bloc de piatră care are partea din spate neprelucrată, semn că se fixa pe un perete și nu era vizibilă. Servea drept coronament funerar pentru un monument impunător, o ediculă sau un cavou monumental (Ardevan). Pe o plintă înaltă de 5 cm sunt plasați doi lei adosați, între ei un Sfinx a cărui imagine a fost deteriorată. Leii sunt aproape identici, cu botul scurt, teșit, cu gura căscată din care atârnă limba. Pe fiecare bot apar două striuri orizontale, deasupra gurii, plus o canelură verticală centrală precum și una similară de-a lungul limbii. Ochii sunt migdalați, fără să aibă irisul marcat. Urechile mici sunt corect redate din punct de vedere anatomic. Coama este foarte stilizată, redată prin nervuri lungi alternate de caneluri ușor ondulate, în formațiuni asimetrice încercând parcă să redea bogăția blănii. Pe frunte se distinge o nervură mediană din care pornesc alte caneluri curbe, simetrice, pe cutia craniană. Corpul felinelor este redat în poziție așezată, ușor ghemuită, ușor mai scurt decât ar fi natural. Labele sunt și ele redate stilizat folosindu-se aceleași șiruri de caneluri curbe (patru) cu ghearele redate destul de naturalist în timp ce falangele sunt redate doar printr-un fel de globule suprapuse. Pe crupă se distinge coada, înfățișată de asemenea destul de nenatural, ca o dublă curbură amplă, terminată fiind cu un vârf rombic. Din reprezentarea centrală se mai obsevă pe abdomenul animalului fantastic patru mamele (două fragmentare), mâinile, iar între acestea o mască virilă. Mâinile sfinxului (formă tardivă de «umanizare» a acestei figuri - vezi M. Renard, în Apulum, VII/1, 1968, p. 273-305) au conturate clar degetele, cele mari atingând părul figurii umane. Aceasta din urmă (13 x 11 cm) prezintă un cap rotund, cu părul scurt, reprezentat prin nervuri verticale, paralele, ușor ondulate. Fața personajului este plină, ochii mari, fără iris, nasul lat, triunghiular, buzele pline (ușor deteriorate de vreme). Expresia generală a feței este calmă, ușor zâmbitoare căutând a reda «serenitatea eternă» a celui trecut în lumea de dincolo (M. Renard, în Apulum, VII/1, 1968, p. 285 sq). Realizarea artistică a leilor se caracterizează prin lipsă de naturalețe, imaginea fiind încărcată, figurile având un aer «baroc». Majoritatea leilor funerari cunoscuți în Dacia au o cu totul altă imagine artistică, singura analogie putând fi considerată o piesă de la Gilău. Leul funerar care constituie monumetul în cauză are labele reprezentate stilizat în aceeași manieră ca și piesa de la Suatu. Aspectul măștii umane cât și a sfinxului sugerează o redare «cubistă și liniară». În provincia Dacia pare să fie cel mai mare număr de monumente funerare reprezentând sfincși ce țin între labe o mască umană (M. Renard, în Apulum, VII/1, 1968, nota 9) dar foarte rar apare această combinație între acest motiv și leul funerar. Se găsesc în Dacia romană doar trei asemenea monumente, dintre care unul este cel menționat și ca analogie (fragmentul de la Gilău). Monumentul funerar de la Suatu este până acum cel mai frumos și mai bine păstrat exemplar care să prezinte asocierea leilor funerari adosați cu sfinxul cu mască umană. Cum asemenea reprezentări lipsesc în alte provincii, R. Ardevan crede că putem socoti această compoziție drept un aport original al pietrarilor daco-romani la arta romană provincială, ca medalionul funerar asociat cu doi lei adosați (vezi D. Protase, în SCIV, XI, 1960, 2, p. 330-331).În vatra satului Suatu există menționate descoperiri romane precum și un conac nobiliar al cărui proprietar era colecționar de antichități dar locul descoperirii monumentului este prea îndepărtat pentru a putea fi pus în legătură cu aceste elemente. În schimb, în hotarul satului Căianu, în proximitate, aproape de același pârâu, s-au descoperit fragmente ceramice romane precum și un postament de calcar. Probabil monumentul funerar provine de aici și a fost transportat cândva în epocă modernă fiind însă abandonat pe drum. La hotarul sudic al satului Căianu, aproape de limita cu Suatu, în punctul «La Feredeu» este semnalată o așezare rurală romană necercetată (TIR L34, 43). Se cunoaște și o inscripție ridicată de un veteran (CIL III 7655).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. III p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, com. GILĂU, GILĂU Material: calcar; sculptare; gravare	Altar votiv simplu dedicat lui Silvanus Domesticus, frumos finisat cu dalta cu dinți. Monumentul este ușor ciobit în partea stângă în cursul descoperirii; câmpul inscripției este complet, cu excepția literei I de la sfârșitul rândului 2 din care se păstrează doar partea inferioară. Altarul a fost descoperit împreună cu alte două monumente similare. Locația descoperirii celor trei inscripții (v 36.441, v 36.422, v 36.423) este legată indubitabil de apartenența dedicanților la mediul militar reprezentat de castru și vicus. Doi dintre aceștia sunt militari în ala Siliana trupă care staționa în castrul de la Gilău. P. Aelius Maximus ridică altarul în timp ce era în serviciul activ îndeplinind funcția de sesquiplicarius. Această gradație se referă la ofițerii inferiori care împreună cu decuriones și duplicarii sunt enumerați sub numele generic de principales eorum printre ofițerii subordonați ai prefectului alei. Este primul militar de la Gilău atestat cu acest grad. Sesquiplicarii, așa cum o arată și numele, primesc, spre deosebire de simplii soldați (milites, immunes), o soldă și jumătate, în comparație cu duplicarii care primesc două. După Pseudo-Hyginus, într-o unitate cu cca 500 de călăreți cum era și Ala Siliana, existau 16 sesquiplicarii, câte unul pentru fiecare turmă (și că aceștia beneficiau de serviciul a doi cai). P. Aelius Maximus închină altarul lui Silvanus, invocat cu epitetul comun Domesticus, o divinitate din grupul principal de divinități adorate în Dacia romană. Presupune că personajul care dedică altarul este același cu P. Aelius Maximus care dedică inscripțiile votive de la Napoca și Ciumăfaia, fiul lui Aelius Iulius de la Ciumăfaia. A fost descoperit împreună cu v 36.422, v 36.423. 441. Cele trei altare sunt cioplite din aceeași piatră, în același stil, par a fi ieșit din același atelier. Piesele pot proveni dintr-un templu, dar și din alte construcții unde puteau să fi fost refolosite.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. SÂNTĂMĂRIA-ORLEA, SÂNTĂMĂRIA-ORLEA Material: marmură; sculptare în basorelief	Relief votiv pe care, în chenar, este reprezentată Diana în ipostaza de pregătire pentru vânătoare vânătoare. Zeița este redată frontal, cu picioarele depărtate, într-un contrapost amplu pe piciorul drept, detaliu care sugerează mișcarea. Zeița poartă chiton scurt, mantie care îi cade pe umeri și de o parte și de alta a corpului, redată amplu, sugerând mișcarea. Drapajul veșmintelor este sumar reprezentat. În picioare, zeița poartă sandale. Părul coafat în bucle este strâns în jurul capului, peste care se vede diadema. Portretul este realizat destul de rudimentar: ochii mari, obrajii plini, nasul drept. În stânga ține arcul iar mâna dreaptă o duce spre tolba de pe umăr din care scoate o săgeată. De-o parte și de alta a zeiței, la picioarele ei, sunt reprezentați doi câini, ambii orientați spre chenarul plăcii. Realizarea artistică este destul de modestă. Tipologie: LIMC II/1, Tipul II. 2. 2a Artemis la vânătoare îmbrăcată cu chiton scurt, subtipul Versailles, p. 645-646.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. ALBA, ALBA IULIA, Partoș Material: calcar; sculptare; gravare	Altar votiv dedicat lui Mithras, cu baza deteriorată. Coronamentul este decorat cu acrotere și un fronton triunghiular în centrul căruia se află capul lui Sol cu nimb și cunună de raze; între acrotere sunt reprezentate rozete. Pe fața laterală stângă a piesei este reprezentat un urceus iar pe fața dreaptă, o patera. Observații: numele dedicantului este grecesc - Κρεστιον (I. Piso, IDR III/5, 272; Kerényi A., A Dáciai személynevek (Die Personennamen von Dacien) Budapest, 1941, nr. 1892).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Perete lateral drept de aedicula funerară	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, GHERLA, Castrul de la Gherla (în retentura castrului) Material: tuf; cioplire; sculptare în basorelief	Perete lateral drept de aedicula funerară. Decorul este compus din două registre separate printr-o bordură lată de 3 cm. În registrul superior este reprezentat un călăreț orientat spre stânga. Capul este întors spre privitor, trăsăturile feței sunt grosolan redate, ochii bulbucați, nasul lat, urechile mari văzute frontal, coafura redată prin șuvițe paralele sugerând părul scurt și pieptănat peste cap. Personajul este înveșmântat în tunica manicata până deasupra genunchilor peste care poartă o mantie pliată pe piept și care cade pe spate. Cele două veșminte sunt drapate. Sub tunica, cavalerul purta probabil bracae. Se remarcă proporțiile eronate ale corpului, partea superioară prea mică în raport cu picioarele extrem de lungi. Calul are harnașamentul detaliat reprezentat și coada împletită, căzând ondulat de-a lungul corpului, până la pământ. Piciorul anterior drept este puternic îndoit dar a rămas fixat pe sol, artistul uitând parcă să îl ridice puțin în aer pentru a sugera mișcarea dorită. Partea inferioară a tuturor membrelor animalului este nefiresc de subțire. În registrul inferior sunt reprezentați doi gladiatori luptându-se, iar între ei un copac redat schematic. Gladiatorii poartă coifuri (conic la cel din dreapta și trapezoidal la cel din stânga), scuturi rotunde și săbii scurte și par a fi nuzi. Mișcarea este sugerată doar de reprezentarea picioarelor, restul corpului fiind în ambele cazuri extrem de static. Redarea artistică este artizanală.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. II (după 161) - III p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA Material: calcar; sculptare; gravare	Altar votiv închinat lui Liber Pater, păstrat integral având mici deteriorări. Capitelul este decorat cu timpan, în centru ornat cu rozetă de la care pornesc lateral frunze de acant; la colțuri sunt plasate acrotere și palmete. Pe părțile laterale decorul este asemănător. Dedicantul - Publius Aelius Marcianus este decurion al orașului Napoca. Altarul atestă rangul de colonie al orașului (Colonia Aurelia Napoca) primit sub împăratul Marcus Aurelius (161-180) sau Commodus (180-192).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Mars als Lanzenschwingwer	Datare: Prima jumătate a sec. al II-lea (epoca Traian-Hadrian) Școală: Atelier italic Descoperit: jud. Jud. CLUJ, com., TURDA, Str. Romană Material: bronz turnat plin	Mars nud, cu trăsături de efeb, pregătindu-se să arunce sulița. Pășește pe vârfuri, cu greutatea corpului lăsată pe piciorul drept, stângul e adus în față. Brațul drept e ridicat, formând cu antebrațul un unghi drept; în mâna dreaptă ține sulița (acum lipsă). Brațul stâng e întins lateral pentru cumpănirea corpului. Fața are trăsături fine, cu ochi migdalați și sprâncene arcuite, nasul drept, gura mică, cu buzele ușor întredeschise, gâtul încordat. Părul cu bucle în manieră policletiană (Lucia Marinescu). Pe cap are un coif cu panaș susținut de un sfinx. Musculatura frumoasă, de atlet tânăr, fără a fi exagerată. Sunt reprezentați mușchii pectorali, bicepșii, mușchii abdominali, linia inghinală, mușchiul trapez, omoplații, linia vertebrală și cea interfesieră. Schindler vede în acest tip o creație a epocii augustane, de inspirație elenisică, iar piesa o datează în epoca Traian-Hadrian. Simon o încadrează în tipul Mars als Lanzenschwingwer, cuoscut în Italia republicană, cu apariții sporadice în epoca imperială. Statueta este datată în epoca Traian-Hadrian.	Muzeul de Istorie, Turda	Cimec
Jupiter en majesté	Datare: A II-a jumătate a sec. I Școală: Probabil italic Descoperit: jud. Jud. CLUJ, com., TURDA, Cadrul Legiunii V Macedonica Material: bronz, argint și aramă; turnat plin, turnat gol, încrustații argint și aramă	Iupiter în picioare, cu greutatea corpului pe piciorul drept, genunchiul fiind în extensie completă. Calcă cu toată talpa dreaptă. Piciorul stâng e flexat din genunchi, adus ușor lateral și în spate, calcă pe vârfurile degetelor. Contrapost perfect. În timp ce corpul este foarte puțin întors spre stânga, capul e puțin întors spre dreapta. Zeul are fruntea îngustă, nasul drept, gura ușor întredeschisă, privirea e îndreptată în sus. În orbite avea probabil încrustații de argint, acum căzute. Creștetul capului ascuțit, unde părul face un vârtej, iar dedesubtul unei diademe părul continuă în șuvițe în spirală spre ceafă și bucle inelare care în conjoară fața. Mustăți și barbă cârlionțată. Corpul e atletic, fără a fi al unei persoane tinere. Mușchiul trapez bine dezvoltat; se observă pectoralii, abdominalii, linia inghinală, omoplații bine conturați. Mamelele sunt marcate cu încrustații de aramă; probabil la fel era marcat ombilicul. Brațul drept e lăsat pe lângă corp; în mâna dreaptă ține mănunchiul torsionat de fulgere (vârful mănunchiului dinspre spate e rupt). Brațul stâng este îndoit; cu mâna stângă ținea probabil un sceptru lung, acum lipsă. Peste braț și peste umărul stâng atârnă o draperie (pallium) care cade în falduri în zig-zag până mai jos de genunchi. Draperia are la poale trei greutăți conice. În picioare zeul poartă sandale legate cu curelușe de gleznă, care-i lasă libere degetele. Soclul este în formă de mosor, cu decor din turnare la partea supeioară și inferioară, și cu decor prin incrustare cu argint și aramă la mijloc, un motiv floral înscris în cerc. Spre partea de jos a soclului există un orificiu tăiat ulterior confecționării piesei. Este unica statuetă din Dacia descoperită împreună cu soclul care, la rândul său e unic în Dacia prin decor. Piesa aparține tipului Jupiter en majesté. Originea tipului iconografic - Iupiter seminud, cu fulgerul în mâna dreaptă și sceptrul în stânga, este de căutat în arta greacă, prototipul fiind creat fie în cercul urmașilor lui Phidias, fie de Myron, fie de Lysipp; alții cred că, pornind de la clasicismul grec, s-a creat o opeă eclectică.	Muzeul de Istorie, Turda	Cimec
Sfeșnic cu brațe	Datare: Sec. II-III Descoperit: jud. Jud. CLUJ, com., TURDA, Cadrul Legiunii V Macedonica Material: bronz; corpul și brațele sfeșnicului sunt turnate plin iar baza este turnată gol	Corpul sfeșnicului e constituit din jumătatea superioară a figurii unui Silen. Acesta are trăsăturile specifice: cap mare, chel și ușor țuguiat, urechi mari și ascuțite, barbă mare, buze groase. Musculatura e flască. Trupul Silenului pare să iasă dintr-un caliciu, pe care se sprijină cu mâinile. Acest element vegetal se naște dintr-o labă de leu (?) cu patru ghiare, așezată pe un postament circular mulurat. Pe spatele Silenului se află un dispozitiv paralelipipedic, cu trei deschizături rectangulare pentru fixarea a trei brațe de candelabru. La descoperire se mai păstra un singur braț întreg, înfipt în deschiderea din extremitatea dreaptă (stânga Silenului). În deschiderea din cealaltă extremitate se mai păstra terminația rectangulară a brațului rupt. Un al patrulea braț se fixa în față într-un dispozitiv similar celui de pe spinare, dar cu o singură deschidere. Prin urmare brațele – suporturi pentru lumânări (?) sau pentru lucerne erau dispuse în formă de cruce, cele trei fixate pe spinare fiind la același nivel, iar al patrulea, fixat în față, situându-se mai jos. Forma unduitoare a brațelor se inspiră dintr-o palntă cu cârcei. La capete brațele se încheie printr-un mic disc orizontal.	Muzeul de Istorie, Turda	Cimec
Sfeșnic	Datare: Sec. II-III Descoperit: jud. Jud. CLUJ, com., TURDA, Cadrul Legiunii V Macedonica Material: bronz; corpul turnat plin, baza turnată gol	Pe un soclu cu opt fațete evazate se află o mică plintă hexagonală care constituie suportul pentru corpul sfeșnicului, un acrobat care stă în mâini, cu picioarele alipite și îndreptate în sus. O bonetă legată sub bărbie îi acoperă capul tratat schematic, cu ochi mari. Corpul e bine proporționat, dar fără grijă pentru amănunte (palme, labele picioarelor). Îmbrăcămintea se reduce la un subligaculum, din benzi verticale decorate la partea inferioară cu cerculețe. Pe tălpi acrobatul ține o sferă, peste care este așezat un dispozitiv în formă de floare, având șase petale cu mici protuberanțe rotunde la capete. Petalele au câte o nervură mediană reliefată; vârful unei petale este rupt. În centrul florii există un spin din fier pentru fixarea lumânării.	Muzeul de Istorie, Turda	Cimec
Brățară	Datare: a doua jumătate a sec. I a.Chr. Descoperit: jud. SĂLAJ, com. ȘĂRMĂȘAG, ȘĂRMĂȘAG Material: Argint;confectionată prin martelare și decorată prin incizare și poansonare	Piesa pare să fie confecționată dintr-o bară masivă de argint, cu secțiune rotundă neregulată. Cele două extremități ale ei sunt puternic profilate și ornamentate cu incizii și alveole. Ornamentul redă, la cele două extremități ale brățării, două capete de animal (greu de precizat) stilizate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Colier din aur, cu mărgele din pietre semiprețioase	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, com. MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA, CLUJ-NAPOCA Material: aur, trefilare, lipire; chihlimbar, coral, perle, sticlă, tăiere, șlefuire	Lanț lucrat din zale simple de aur, intercalate cu zale în formă de buclă prevăzută cu un cârlig, de care se prind 17 mărgelele din chihlimbar, coral, sticlă translucidă vișinie și sticlă opacă verzuie, precum și 8 perle. Mărgelele au formă poliedrică fațetată, cilindrică sau biconică; sistem de închidere cu buclă și cârlig; tip Popović III.1.1	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Mărgea bitronconică	Datare: Sec. V Material: aur, cloisoné, filigranare, lipire	Piesa este ușor deformată, iar mici fragmente din diferite părți lipsesc; formă bitronconică; lucrată din foiță subțire de aur, realizată din două trunchiuri de con. Locul de îmbinare al trunchiurilor de con este mascat de un inel format din 33 de celule rectangulare care înconjoară zona mediană a piesei. Trunchiurile de con au fost realizate prin îndoirea a patru foițe de formă trapezoidală, la locurile de îmbinare fiind plasate benzi cu casete mici care imită forma spicului de grâu. Spațiile dintre benzi sunt ornamentate cu același decor realizat în tehnica filigranului (un cerc și trei motive de forma cifrei opt dispuse triunghiular). Orificiile sunt înconjurate de cinci cercuri concentrice realizate din fire foarte subțiri. Primele două cercuri dinspre interior sunt simple fiind urmate de două torsionate iar cel din exterior este din fir crestat. Inițial în casete erau încastrate granate, astăzi pierdute, unele spații goale fiind deteriorate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cercei din aur, cu piatră din sticlă și sistem de închidere în formă de S	Datare: sec. II - III p.Chr Dimensiuni: mărgea-L: 7,1 mm; I: 4,2 mm Material: aur, ciocănire "au repousse", trefilare; sticlă, tăiere, șlefuire	Cercei integral păstrați; sistem de prindere cu cârlig în formă de S, realizat dintr-o sârmuliță de aur; capătul este fixat prin lipire de o casetă dreptunghiulară, cu o bordură decorată cu palmete stilizate, prin ciocănire "au repousse"; în interiorul casetei este fixată o piatră din sticlă albastră, translucidă. Tip VII Popović.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cercei cu pandaniv din sticlă	Datare: sec. II - III p.Chr Material: aur, trefilare, răsucire; sticlă	Cercei în formă de verigă, de care atârnă câte un pandantiv globular din sticlă albastră translucidă, respectiv gri-petrol. Pandantivul este prins de verigă printr-o sârmuliță din aur. Cârligul de la sistemul de închidere este rupt.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cercei cu pandantiv din mărgele de sticlă	Datare: sec. V - VI Material: aur, sticlă; trefilare, răsucire, tăiere, șlefuire	Cercei cu verigă circulară în secțiune, prevăzută cu un sistem de închidere format dintr-o buclă și un cârlig; la partea inferioară a verigii, două tubulețe din foiță de aur încadrează două mărgele globulare: una din sticlă translucidă vișinie, cealaltă din sticlă opacă albastră la un cercel și sticlă opacă gri-petrol la cel de-al doilea cercel. Între cele două mărgele este prins pandantivul format dintr-o sârmuliță, pe care sunt înșirate câte trei mărgele: două globulare, din sticlă opacă de culoare verde și una biconică, din sticlă translucidă de culoare albastră. Câte o foiță de aur, în formă de rozetă, delimita fiecare mărgea. La ambii cercei sistemul de închidere a fost restaurat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Inel	Datare: sfârșitul sec. 6 - prima jumătate a sec. 7 p. Chr. Descoperit: jud. MUREȘ, com. BAND, BAND Material: aur; caboșon, kerbsnitt, filigran, sudare	Inel cu verigă circulară neregulată, cu secțiunea plată, lățit în zona chatonului cu care face corp comun; chaton oval ornamentat într-un stil care combină tehnica încrustării cu tehnica kerbschnitt. Decorul încrustat cuprinde următoarele elemente: un motiv central compus dintr-un cerc ce are atașat de-o parte și de alta, pe lățimea verigii, câte un arc de cerc; câte o celulă de formă rombică, de-o parte și de alta a cercului, de-a lungul verigii; celulele rombice și apoi în formă de scoică urmând pe ambele părți, de-a lungul axei lungi, celulele rombice alăturate cercului. Decorul a fost realizat prin sudarea unei foițe de aur în interiorul verigii, care avea și rolul de a susține plăcuțele de sticlă. Acestea erau de culoare albă translucidă cu grosime de cca. 1 mm, fiind tăiate în forme adecvate și montate în caboșoane. Pentru o mai bună stabilitate plăcuțele de sticlă au fost lipite de foița de aur iar marginile casetelor au fost îndoite spre interior. Cu excepția celei din mijloc, monturile s-au păstrat. În dreapta și în stânga încrustațiilor suprafața chatonului este ornamentată cu un decor incizat din care ies în evidență păsările stilizate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cercel din aur cu cap poliedric masiv	Datare: Sec. V p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, com. MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA, CLUJ-NAPOCA Material: aur, turnare, trefilare	Cercel din aur, cu cap poliedric masiv, cu fețe lise și fără urme de decor; verigă de formă ovală, circulară în secțiune, terminată printr-un capăt ușor subțiat, tăiat drept, celălalt fiind prins într-un cub masiv cu colțurile tăiate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cercel din aur cu cap poliedric masiv	Datare: Sec. V p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, com. MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA, CLUJ-NAPOCA, România, zona Transilvania Material: aur, turnare, trefilare	Cercel din aur, cu cap poliedric masiv, cu fețe lise și fără urme de decor; verigă de formă ovală, circulară în secțiune, terminată printr-un capăt ușor subțiat și tocit, ornamentat cu patru linii subțiri incizate de jur împrejur, capătul celălalt fiind un cub masiv cu colțurile tăiate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cercel cu pandantiv	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. MUREȘ, com. MUNICIPIUL TÂRGU MUREȘ, TÂRGU MUREȘ Material: aur, trefilare, cizelare, lipire	Cercel din aur cu pandantiv integral păstrat; sistem de prindere în formă de S; cârligul, dublu îndoit, este lucrat dintr-o sârmă din aur îndoită la partea superioară în formă de S, aplatizată spre centru și lipită de capul cercelului; la partea inferioară, cârligul este subțiat și îndoit, formând veriga de prindere a pandantivului. Cap semisferic, cu motiv ornamental perlat, atât în partea centrală, cât și pe margine. Pandantivul este lucrat din sârmă răsucită, în același motiv decorativ.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cercei cu pandantiv din pastă de sticlă	Datare: sec. II - IV p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, com. MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA, CLUJ-NAPOCA, Napoca Material: aur, batere, trefilare, răsucire, șlefuire, pastă sticlă	Cercei din aur, cu pandantiv din pastă de sticlă integral păstrați; verigă simplă, de care este suspendat cu ajutorul unui cârlig din sârmă de aur răsucită câte un pandantiv format dintr-o mărgea poligonală, din pastă de sticlă, de culoare verzuie; sistem de închidere cu cârlig și buclă răsucită în formă de 8.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Inel din aur, gemă din carneol cu imaginea lui Mercur	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. MUNICIPIUL DEVA, DEVA Material: aur, carneol, batere, tăiere, gravare, lipire	Inel din aur, gemă din carneol cu imaginea lui Mercur, integral păstrat; veriga, semirotundă în secțiune și profil ușor concav, se dezvoltă pe verticală și se lățește la partea superioară; umeri rotunjiți; montură elipsoidală, dispusă pe toată suprafața părții superioare a inelului. Gemă din carneol, cu imaginea lui Mercur, nud, cu petasus, șezând spre dreapta, pe un tron redat în formă de coloană; cele două atribute, caduceul și punga cu bani, sunt foarte schematic redate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Inel	Datare: tip datat între sec. I - III p.Chr Descoperit: jud. SIBIU, com. MICĂSASA, MICĂSASA Material: aur, batere la cald, incizare	Inel din aur, în formă de șarpe, integral păstrat; inciziile redând pielea șarpelui sunt vizibile doar pe o porțiune a corpului; veriga aplatizată, redă corpul șarpelui într-o spirală, subțiată spre coadă; interiorul verigii, pe porțiunea corpului este lis; capul aplatizat și îndoit pe vertiaclă; prin incizii oblice, sunt redate detaliile capului, atât pe interiorul, cât și pe exteriorul inelului; ochi bine conturați, prin două puncte mici, incizate. Tip 7 Guiraud.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Inel din aur, gemă din calcedonie albastră, Leda	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, MICIA Material: aur, calcedonie; batere, tăiere, șlefuire, gravare	Inel din aur, gemă din calcedonie albastră, integral păstrat; veriga, semirotundă în secțiune, se lățește spre partea superioară; șaton elipsoidal, dispus pe toată suprafața părții superioare a inelului; gemă din calcedonie albastră, gravată cu imaginea Ledei, întinsă pe kline; lebăda foarte schematic redată.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Pereche de cercei din aur, cu sistem de prindere în formă de S și cap semisferic	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, com. MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA, CLUJ-NAPOCA, NAPOCA Material: aur, batere, trefilare, îndoire	Pereche de cercei din aur, cu sistem de prindere în formă de S și cap semisferic, integral păstrați; sistem de prindere în formă de S, lucrat din sârmă de aur, cu un capăt subțiat, iar celălalt aplatizat și lipit pe spatele cercelului; cap în formă de umbo.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Inel de logodnă	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. MUREȘ, com. CRISTEȘTI, CRISTEȘTI Material: aur, ciocănire "au repousse"	Inel de logodnă din aur; veriga, semirotundă în secțiune, are formă elipsoidală și se lățește treptat spre partea superioară; într-un registru oval, încadrat de un motiv perlat, este redat în relief un cuplu, în poziție frontală; bărbatul îmbrăcat într-o tunică , întinde mâna dreaptă femeii, care poartă stolla și palla.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Fibulă cu picior lanceolat	Datare: prima jumătate a sec. V p.Chr. Descoperit: jud. SIBIU, com. BAZNA, VELȚ Material: argint, aur; turnare, caboșon, batere	Fibulă cu picior lanceolat, fragmentară; piciorul lanceolat, cu vârful rotunjit, are lățimea maximă amplasată în treimea superioară. Corpul turnat din argint este acoperit cu o foaie de aur în care sunt fixate în caboșoane triunghiulare almandinele. Conturul plăcii piciorului și baza fiecărei casete sunt marcate cu un fir de aur în tehnica pseudogarnulației. Portagrafa lipsește.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Sabie	Datare: sec. III î. Hr. Descoperit: jud. Cluj, com. Apahida, Dezmir Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesă din fier, cu lama lată care prezintă o nervură pronunțată pe mijloc. Are două tăișuri și vârful ascuțit. Piesa se păstrează aproape în întregime.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Teacă de spadă	Datare: sec. III-II î. Hr Descoperit: jud. Cluj, com. Apahida, Dezmir Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesă confecționată dintr-o tablă subțire de fier, de formă semicirculară în partea superioară unde avea urechiușe de prindere pe centură și terminată printr-o buterolă în partea inferioară. Piesa se prezintă în stare bună de conservare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Mistreț	Datare: sec. II î. Hr. Descoperit: jud. Cluj, com. Luna, Luncani Material: Piesă din bronz obținută prin turnare și cizelare	Piesă din bronz acoperită cu patină nobilă. Figurina reprezintă un mistreț; coama animalului, de mari dimensiuni cu restul corpului a fost decorată prin ajurare. Piesa se păstrează în întregime.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Coif cu motive geometrice	Datare: sec. IV-III î. Hr. Descoperit: jud. Alba, com. Hopârta, Silivaș Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesă de formă semisferică prevăzută cu o apărătoare de ceafă semilunară. Apărătoarea a fost decorată cu motive geometrice. Piesa se prezintă într-o stare de conservare bună.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cuțit de luptă	Datare: sec. II î. Hr. Descoperit: jud. Cluj, com. Săndulești, Săndulești Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesă confecționată dintr-o placă de fier masivă cu o muchie groasă la partea concavă și tăioasă pe cea convexă. Mânerul scurt, îndoit spre direcția tăișului prezintă o nodozitate la mijloc și se termină cu o alta. Piese se prezintă în stare bună de conservare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Centură	Datare: III î. Hr. Descoperit: jud. Bistrița-Năsăud, com. Urmeniș, Delureni Material: Piesă din bronz realizată prin turnare	Piesa este compusă din elemente decorative alungite cu nodozități mari la capete în ale căror orificii intră verigi de bronz care asigură unitatea lanțului. Un capăt constă într-un element decorativ din bronz - un dreptunghi central din care pornesc, așezate pe fiecare latură, două cercuri perforate și două noduri, la rândul lor perforate. Cel de al doilea capăt are un element decorativ asemănător celui anterior, completat cu o porțiune semilunară. Ambele capete au partea inferioară netedă spre a putea fi atașate pe un suport rigid.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Brățară	Datare: III î. Hr. Descoperit: jud. Cluj, com. Apahida, Apahida Material: Piesă din bronz realizată prin turnare	Brațară compusă din patru semiove mari. Piesă are un sistem de închidere ce constă într-o limbă perforată ce intra într-un lăcaș al semiovei învecinate. Piesa a făcut parte din inventarul unui mormânt. Se prezintă într-o stare bună de conservare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Lupă de fier cu decupaj	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte Material: Piesă din fier obținută prin reducere	Piesă din fier de formă aproximativ circulară, cu un decupaj triunghiular în zona de mijloc. Partea superioară a ei este concavă și cu aspect zgrunțuros, neregulat, iar partea de jos este convexă. Piesa se prezintă într-o stare foarte bună de conservare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Nicovală	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte Material: Piesă din fier obținută prin forjare	Piesă masivă din fier, de formă paralelipipedică; în partea inferioară prezintă câte o șănțuire adâncă pe fiecare dintre laturi și patru picioare menite să-i mărească stabilitatea; aparține tipului II de nicovale dacice. Piesa se prezintă într-o stare foarte bună de conervare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Clește	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte Material: Piesă din fier obținută prin forjare	Piesă din fier cu brațe decorate. În zona gurii de prindere, brațele sunt ușor arcuite și lățite la extremități în forma unor lopățele dreptunghulare, la rândul lor decorate cu motive geometrice. Mânerele prezintă la capăt un buton sferic. Piesa aparține tipului X din categoria cleștilor dacice. Se păstrează într-o stare bună.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Clește	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesă de mari dimensiuni care are unul din brațele gurii drept și celălat curb. Zona nituirii brațelor este mult lățită. Piesa face parte din tipul V al cleștilor dacici. Se prezintă într-o stare foarte bună de conservare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Baros	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesă din fier masivă cu două capete, unul cilindric, iar celălalt aplatizat pe direcția cozii se termină dreptunghiular. Corpul piesei este mult îngroșat în dreptul orificiului de înmănușare de formă ovală. Piesa aparține tipului II de baroase dacice.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Baros	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesă de fier masivă, paralelipipedică, cu gaura pentru coadă la mijloc și cele două capete identice. Prezintă urme de utilizare (înflorire și crăpare la unul dintre capate). Face parte din tipul I al uneltelor dacice din această categorie.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Ciocan	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesă din fier care are două brațe, unul dintre ele de formă cilindrică, iar celălalt aplatizat și ușor curbat în direcția cozii de lemn care intra într-un orificiu aflat la mijloc. Alături de orificiu, în exteriorul părții cilindrice a fost ștanțat un semn circular ce încadrează o cruce (probabil semn de meșter). Piesa aparține tipului I al ciocanelor dacice utilizate ca unelte de orfevrărie.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Tub de suflat sticlă	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte Material: Piesă din fier obținută prin forjare	Piesă sub forma unui tub prelung, având capătul inferior îngustat ca un ajutaj, iar cel superior mult aplatizat spre a putea primi o bucșă cilindrică, tot din fier, perforată. Piesa se prezintă într-o stare bună de conservare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Frigare	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Boșorod, Luncani Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesă lucrată dintr-o bară din fier aplatizată și având la un capăt o verigă obținută prin îndoirea și torsarea unei tije de fier. La celălalt capăt prezintă cinci dinți ascuțiți și sudați. Piesă se păstrază în stare bună de conservare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Plug - cuțit	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesa este confecționată dintr-o bară masivă, paralelipipedică, lățită și ascuțită la capătul inferior. Secțiunea tăișului este triunghiulară. Piesa a fost descoperită la Grădiștea de Munte, în inventarul atelierului de pe terasa a VIII-a; în partea superioară a fost incizată litera grecească φ.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Brăzdar	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesa constă dintr-o bară masivă, aplatizată, lățită și îndoită la unul dintre capete și terminată într-un cârlig la celălalt. În treimea inferioară a lungimii sale, brăzdarul este îndoit atât pe axul longitudinal, cât și pe cel transversal și are aspectul unei linguri cu nervură mediană. Aparține tipului de brăzdar simetric de inspirație tracică.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Topor	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Topor din fier, cu corp masiv, subțiat și lățit treptat spre lama terminată într-un tăiș curbat. Orificiul pentru coadă este oval și dispus sub muchia groasă, cu ceafa rectangulară. Părțile laterale ale orificiului de prindere a cozii au fost lățite în forma a două aripioare rotunjite. Sub muchie, lateral, are ștanțat un semn circular. Piesa se păstrează într-o stare foarte bună. Se încadrează în tipul I al topoarelor dacice.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Teslă	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesă din fier, de formă trapezoidală, cu corpul îngroșat și lățit în jurul orificiului pentru coadă, terminat printr-o muchie masivă; este curbată atât pe lungimea lamei cât și în zona tăișului (gură în arc de cerc); piesă păstrată aproape în întregime. Piesa aparține tipului II de tesle dacice.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Bardă	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Costești Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesă din fier cu tăișul foarte lat și cu toc longitudinal de formă dreptunghiulară. Se încadrează în tipul II al bărzilor dacice. Piesa se prezintă într-o stare foarte bună de conservare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Scut decorat - bour	Datare: sec. I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Boșorod, Luncani Material: Piesă din fier realizată prin martelare și poansonare	Piesă sub forma unui placaj din fier lucrat prin martelare și poansonare. Suprafața sa, împărțită în registre, este ornamentată cu motive vegetale (frunze de acant, lotus, palmier) și zoomorfe (un bour în medalionul central, picioarele unei feline și un șarpe redat foarte stilizat). Piesă s-a păstrat în stare fragmentară.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Sabie	Datare: sec. I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesa, păstrată aproape în întregime, are lama lungă și îngustă, ascuțită în partea concavă a ei; este prevăzută cu o limbă pentru mânerul din lemn care se fixa cu ajutorul unor nituri. Spre vârf, de o parte și de alta a lamei, a fost incizat câte un semn (un cerc cu un punct în mijloc). Piesa se prezintă într-o stare bună de conservare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Umbo de scut	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Boșorod, Luncani Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesa este confectionată dintr-o placă de fier rotundă cu partea centrală abutisată sub forma unei calote tronconice. Diametrul porțiunii ambutisate este de 6,2 cm. Piesa se păstrează într-o stare bună de conservare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Compas	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesă din fier compusă din două brațe aplatizate în partea superioară, respectiv îngustate în partea de jos. Sistemul de unire a brațelor este următorul: în partea de sus, rotunjită și prevăzută cu câte un orificiu,a fost introdusă o tijă cilindrică, cu un cap lățit și celălalt perforat pentru a permite fixarea unei pene triunghiulare. Pe ambele brațe sunt vizimile marcaje / ornamente sub forma unor linii incizate. Piesa aparține tipului II de compase descoperite în lumea dacică.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Lanț	Datare: sec. I a. Chr. Material: Piesă din argint realizată prin trefilare și împletire	Lanțul este realizat din zale fine, strânse una de alta sub împletituri. Verigile de la capăt sunt alungite și prinse în câte un tub – manșon de tablă, de mici dimensiuni. Extremitățile lanțului au fost prinse de o verigă cu capetele petrecute și înfășurate. De aceeași verigă a fost atașată o placă triunghiulară cu laturile ușor curbate și ornamentată cu cerculețe și puncte incizate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Lanț-pandantiv	Datare: I a. Chr.-I p. Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Cojocna, Cojocna Material: Pisă din argintă obțintă prin trefilare și martelare	Lanț din compus din zale semiovale obținute dintr-un fir de argint; captele sunt strânse în manșoane cilindrice și se continuă cu o verigă de argint. Pe aceeași verigă sunt suspendate trei pandantive-cui având capătul superior rulat. Piesa se prezontă într-o stare foarte bună de conservare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cap zoomorf stilizat	Datare: sec. I a. Chr. Material: Piesă din argint realizată prin martelare	Piesa a fost confecționată prin martelare dintr-o bară cu secțiunea circulară și este compusă din patru spire. Capetele sunt aplatizate și ornamentate cu câte șapte palmete realizate prin stanțare. Suprafața rămasă până la extremități este decorată cu motive în „brăduț” și cercuri incizate. Extremitățile brățării sunt modelate în formă de cap zoomorf stilizat. Sunt vizibile urme de reparații realizate în antichitate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Coasă	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesă din fier cu lamă lată ce se termină într-un vârf ascuțit, cu o puternică curbură înainte de mânerul de fixare în lemn. Secțiunea este triunghiulară, iar a mânerului este dreptunghiulară. Se păstrează o parte din cuiul cu floare semicirculară care servea fixare. Piesa face parte din tipul doi ai coaselor dacice.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Centură	Datare: sec. III a. Chr. Descoperit: jud. Cluj, Turda Material: piesă din bronz obținută prin turnare	Piesă din bonz obținută prin turnare. Se compune din trei părți; o parte terminală este îndoită spre a putea fi prins celălalt capăt al centurii. Centru piesei este circular și prezintă patru perforații, iar deaupra lui se află un element, tot rotund, nituit care este decorat cu motive vegetale stilizate. Celălalt capăt este sferic și este perforat. Piese este acoperită cu patină nobilă și se prezintă într-o stare bună de conservare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Mărgea "ochi de păun"	Datare: III î. Hr. Descoperit: jud. Bistrița-Năsăud, com. Șieu-Odorhei, Șieu-Odorhei Material: Piesă din pastă de sticlă obținută prin presare	Mărgea confecționată dintr-o pastă de sticlă de culoare turcoaz, de forma unui cilindru perforat pe lungime. Pe el sunt presate la extremități două șiruri de câte șapte biluțe portocalii, iar median sunt presate șapte elemente "ochi de păun" de culoare bleu-marin.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Colier "ochi de păun"	Datare: IV - II î. Hr. Material: Piese din pastă de sticlă obținute prin presare	Colier alcătuit din 39 de mărgele de păstă de sticlă realizate în tehnica "ochi de păun". Două dintre mărgele sunt duble. Mărgelele sunt de culoare portocalie în care sunt presate cerculețe de culoare albastră. Colierul este compus din mărgele provenite din diferite puncte ale Transilvaniei.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Dorn	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesă masivă din fier cu corp tronconic în partea superioară și aplatizat spre capătul cu terminația dreptunghiulară. Partea superioară este "înflorită" și crăpată în urma utilizării intense. Piesa aparține tipului I de dornuri dacice.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Daltă	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesă de forma unei bare cu corpul plin, în patru muchii, cu tăiș la partea inferioară și muchie lățită la cea de sus. Piesa se prezintă în stare bună de conservare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Daltă	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesă confecționată dintr-o bară masivă de fier, cu corpul plin, aplatizată și terminată cu un tăiș drept bine călită; are muchia pătrată. Piesa se prezintă într-o stare bună de conservare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Punctator	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesă confecționată dintr-o bară de fier în patru muchii; are capătul inferior îngroșat și terminat tronconic. Partea superioară, mai îngustă, are formă dreptunghiulară. Piesa se păstrază într-o stare foarte bună de conservare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Greblă	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesă confecționată dintr-o bară de fie în patru muchii și având șase dinți. Dinții de la capete sunt obținuți prin îndoirea barei, iar ceilalți patru sunt sudați în găuri anume practicate. La mijloc are gaura de prindere a cozii, flancată de aripioare aplatizate. Piesa se păstrează în stare bună de conservare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Sapă	Datare: I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte Material: Piesă din fier realizată prin forjare	Piesă din fier, de formă trapezoidală, cu corpul îngroșat și lățit în jurul orificiului pentru coadă, terminat printr-o muchie masivă; piesă păstrată aproape în întregime. Ea aparține tipului I de sape dacice.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Situlă	Datare: a doua jumatate a secolului I a. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte, Fețele Albe Material: modelat cu roata, din pastă tare, poroasă, porozitate și granulație mare; mică, nisip și grafit în compoziție; ardere inoxidantă, culoare cenușie.	Buza rotunjită, îngroșată spre exterior, ușor rotunjit; diametru maxim în treimea superioară a vasului; zona de joncțiune între buză și corp marcată de o canelură profundă, încadrată de două dungi subțiri în relief; fund drept.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Situlă	Datare: a doua jumatate a secolului I a. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Costești, La Curți Material: modelat cu roata, din pastă tare, poroasă, porozitate și granulație mare; mică, nisip și grafit în compoziție; ardere reducătoare, culoare brun-cenușie, reparată	Buza rotunjită, îngroșată la exterior, rotunjit; diametru maxim în treimea superioară a vasului; zona de jonțiune între buză și corp marcată de o canelură puternică; reparată în vechime, zonele fisurate prinse cu scoabe de fier (9 buc.)	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Situlă	Datare: a doua jumatate a secolului I a. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte, Fețele Albe Material: modelat cu roata, din pastă tare, poroasă, porozitate și granulație mare; mică, nisip și grafit în compoziție; ardere reducătoare, culoare brun-cenușie	Buza rotunjită, îngroșată spre exterior, ușor rotunjit; diametru maxim în treimea superioară a vasului; zona de joncțiune între buză și corp marcată de o canelură fină.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Placă votivă	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. ORAȘ ABRUD, ABRUD Material: aur, batere, incizare	Plăcuță piriformă; are inscripționate literele I V V S.	Colecții particulare, Cluj	Cimec
Placă votivă	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. ORAȘ ABRUD, ABRUD Material: aur, batere, incizare	Plăcuță piriformă; are inscripționate literele majuscule V M L S BS.	Colecții particulare, Cluj	Cimec
Cap de femeie spre stânga	Datare: a doua jumătate a sec. II p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Gilău, Gilău, castrul roman Material: aur, batere; sardonix	veriga, semirotundă în secțiune și de formă elipsoidală, din profil are aspect oblic, lărgindu-se foarte mult spre partea superioară; umeri rotunjiți; veriga era decorată prin linii paralele incizate; în montura ovală (1,3 cm x 0,8 cm), încorporată în verigă, este fixată o camee din sardonix (1,3 x 0,7 cm); cap de femeie spre stânga, părul coafat în bucle spre spate și strâns în coc pe ceafă; tip II.3.=Guiraud 2.c	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Lanț de zale în formă de 8	Datare: primele decenii ale secolului al II-lea p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. POIENI, BOLOGA, Castrul roman Material: aur; trefilare; pliere	lucrat din zale în formă de „8“, pliate la mijloc; sistem de închidere cu buclă și cârlig; tip Ruseva-Slokoska II	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Mars	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. MUNICIPIUL TURDA, TURDA, Dealul Zânelor / Potaissa Dimensiuni: L șaton: 13 mm; LA șaton: 8 mm Material: aur, carneol, batere, tăiere, gravare, lipire	Verigă semirotundă în secțiune, cu formă circulară, alungită pe verticală; veriga are profil oblic și se lățește treptat spre partea superioară; montura ovală este bordurată, depășind linia superioară a inelului; gemă din carneol portocaliu; Mars, spre dreapta, ținând în mâna stângă o lance; tip Guiraud 3.b = Isac III.1.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Brățară cu capetele libere și înfășurate în spirale simple	Datare: a doua jumătate a sec. al II-lea p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. GILĂU, GILĂU, castrul roman Dimensiuni: D interior: 75 mm Material: argint, batere, trefilare	Lucrată din bară romboidală în secțiune, mai îngustă spre capete; capetele sunt petrecute și înfășurate în spirale simple; piesa a fost ruptă și lipită la restaurare; tip Beckmann I.3.a = Isac I.1.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Minerva	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. CĂȘEIU, CĂȘEIU, Cetățele/ SAMVM Material: argint, carneol, tăiere, gravare, incizare	Veriga, semicirculară în secțiune are formă romboidală; umeri unghiulari decorați cu caneluri adâncite prin excizie; partea superioară a inelului decorată cu volute; montură ovală în care este fixată o gemă din carneol portocaliu; Minerva spre dreapta, cu lancea în mâna dreaptă și scutul în stânga, ambele atribute fiind stilizate; tip Guiraud 2.f=Isac II.5.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar funerar	Datare: sec. III (refolosit sec. IV) Descoperit: jud. Cluj, CLUJ-NAPOCA, Str. Avram Iancu nr. 30 (fostă Petöfi), în curtea Fabricii de sârmă Material: calcar; sculptare; incizare	În interiorul literei O din cuvântul filio (rândul 5), s-a tăiat ulterior cu dalta o cruce cu brațele inegale (crux latina), încadrată perfect și simetric în interiorul acestei litere. Ligaturi: sub ultimul rând al inscripției O + P + T iar s(it) t(ibi) t(erra) l(evis) sunt incluse în interiorul literei O, de o parte și de alta a hastei literei P. Literele sunt frumos și corect gravate. Altarul este scobit pe partea opusă inscripției și transformat în cutie de sarcofag. Acesta se compunea din două monumente funerare romane mai vechi: cippus-ul completat la capăt cu un acoperiș de aedicula și două baze de monumente funerare (se mai păstrează cippus-ul și una dintre baze). În interior se observă o scobitură în formă de pernă. Sarcofagul a fost spart și jefuit. Pe latura cu inscripția și pe cele două laturi înguste lungi, cippus-ul are chenar profilat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Colier cu pandantive în formă de frunze, placate cu rubine	Datare: sec.V p.Chr Descoperit: jud. Cluj, Florești, Șapca Verde - Polus Center Material: aur; rubine; batere; tăiere; șlefuire; lipire	1.a. Pandantiv din aur, în formă de frunză, placat cu patru rubine; trei dintre rubine sunt inserate în casete de formă ovală, delimitate prin motive decorative perlate; la partea superioară a pandantivului, într-o altă casetă, în formă de pelta, este inserat cel de-al patrulea rubin; marginea pandantivului este decorată printr-un motiv perlat. Pandantivul are ca sistem de prindere o verigă; era suspendat pe lanț printr-o plăcuță din aur, în formă de pelta, placată cu un rubin.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Colier cu pandantive în formă de frunze, placate cu rubine	Datare: sec. V p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Florești, Șapca Verde - Polus Center Material: aur; rubine; batere; tăiere; șlefuire; lipire	1.b. Pandantiv din aur, în formă de frunză, placat cu patru rubine; trei dintre rubine sunt inserate în casete de formă ovală, delimitate prin motive decorative perlate; la partea superioară a pandantivului, într-o altă casetă, în formă de pelta, este inserat cel de-al patrulea rubin; marginea pandantivului este decorată printr-un motiv perlat. Pandantivul are ca sistem de prindere o verigă; era suspendat pe lanț printr-o plăcuță din aur, în formă de pelta, placată cu un rubin.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Colier cu pandantive în formă de frunze, placate cu rubine	Datare: sec. V p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Florești, Șapca Verde - Polus Center Material: aur; rubine; batere; tăiere; șlefuire; lipire	1.c. Pandantiv din aur, în formă de frunză, placat cu patru rubine; trei dintre rubine sunt inserate în casete de formă ovală, delimitate prin motive decorative perlate; la partea superioară a pandantivului, într-o altă casetă, în formă de pelta, este inserat cel de-al patrulea rubin; marginea pandantivului este decorată printr-un motiv perlat. Pandantivul are ca sistem de prindere o verigă; era suspendat pe lanț printr-o plăcuță din aur, în formă de pelta, placată cu un rubin.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Colier cu pandantive în formă de frunze, placate cu rubine	Datare: sec. V p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Florești, Șapca Verde - Polus Center Material: aur; rubine; batere; tăiere; șlefuire; lipire	1.d. Pandantiv din aur, în formă de frunză, placat cu patru rubine; trei dintre rubine sunt inserate în casete de formă ovală, delimitate prin motive decorative perlate; la partea superioară a pandantivului, într-o altă casetă, în formă de pelta, este inserat cel de-al patrulea rubin; marginea pandantivului este decorată printr-un motiv perlat. Pandantivul are ca sistem de prindere o verigă; era suspendat pe lanț printr-o plăcuță din aur, în formă de pelta, placată cu un rubin.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Colier cu pandantive în formă de frunze, placate cu rubine	Datare: sec.V p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Florești, Șapca Verde - Polus Center Material: aur; rubine; batere; tăiere; șlefuire; lipire	1.e. Pandantiv din aur, în formă de frunză, placat cu patru rubine; trei dintre rubine sunt inserate în casete de formă ovală, delimitate prin motive decorative perlate; la partea superioară a pandantivului, într-o altă casetă, în formă de pelta, este inserat cel de-al patrulea rubin; marginea pandantivului este decorată printr-un motiv perlat. Pandantivul are ca sistem de prindere o verigă; era suspendat pe lanț printr-o plăcuță din aur, în formă de pelta, placată cu un rubin.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Colier cu pandantive în formă de frunze, placate cu rubine	Datare: sec. V p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Florești, Șapca Verde - Polus Center Material: aur; rubine; batere; tăiere; șlefuire; lipire	1.f. Pandantiv din aur, în formă de frunză, placat cu patru rubine; trei dintre rubine sunt inserate în casete de formă ovală, delimitate prin motive decorative perlate; la partea superioară a pandantivului, într-o altă casetă, în formă de pelta, este inserat cel de-al patrulea rubin; marginea pandantivului este decorată printr-un motiv perlat. Pandantivul are ca sistem de prindere o verigă; era suspendat pe lanț printr-o plăcuță din aur, în formă de pelta, placată cu un rubin.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Colier cu pandantive în formă de frunze, placate cu rubine	Datare: sec. V p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Florești, Șapca Verde - Polus Center Material: aur; rubine; batere; tăiere; șlefuire; lipire	1.g. Pandantiv din aur, în formă de frunză, placat cu patru rubine; trei dintre rubine sunt inserate în casete de formă ovală, delimitate prin motive decorative perlate; la partea superioară a pandantivului, într-o altă casetă, în formă de pelta, este inserat cel de-al patrulea rubin; marginea pandantivului este decorată printr-un motiv perlat. Pandantivul are ca sistem de prindere o verigă; era suspendat pe lanț printr-o plăcuță din aur, în formă de pelta, placată cu un rubin.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Colier cu pandantive în formă de frunze, placate cu rubine	Datare: sec. V p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Florești, Șapca Verde - Polus Center Material: aur; rubine; batere; tăiere; șlefuire; lipire	1.h. Pandantiv din aur, în formă de frunză, placat cu patru rubine; trei dintre rubine sunt inserate în casete de formă ovală, delimitate prin motive decorative perlate; la partea superioară a pandantivului, într-o altă casetă, în formă de pelta, este inserat cel de-al patrulea rubin; marginea pandantivului este decorată printr-un motiv perlat. Pandantivul are ca sistem de prindere o verigă; era suspendat pe lanț printr-o plăcuță din aur, în formă de pelta, placată cu un rubin.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Colier cu pandantive în formă de frunze, placate cu rubine	Datare: sec. V p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Florești, Șapca Verde - Polus Center Material: aur; rubine; batere; tăiere; șlefuire; lipire		Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cercel cu cap poliedric	Datare: sec.V p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Florești, Șapca Verde - Polus Center Dimensiuni: Dinterior: 40,1 mm Material: aur, batere, decupare, lipire	Cercelul are verigă circulară în secțiune și capul în formă de poliedru traforat; poliedrul este mobil și se poate răsuci în jurul verigii, mult mai subțire în această porțiune; capul poliedric are fețele traforate în patru romburi și opt triunghiuri; pe una dintre fețele poliedrului este o casetă în care a fost fixată o piatră prețioasă (probabil un rubin, ca și în cazul colierului cu pandantive descoperit în același mormânt), care nu s-a păstrat. Cercelul nu are sistem de prindere.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cercel cu cap poliedric	Datare: sec V p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Florești, Șapca Verde - Polus Center Dimensiuni: Dinterior: 41,1 mm Material: aur, batere, decupare, lipire	Cercelul are verigă circulară în secțiune și capul în formă de poliedru traforat; poliedrul este mobil și se poate răsuci în jurul verigii, mult mai subțire în această porțiune; capul poliedric are fețele traforate în patru romburi și opt triunghiuri; pe una dintre fețele poliedrului este o casetă în care a fost fixată o piatră prețioasă (probabil un rubin, ca și în cazul colierului cu pandantive descoperit în același mormânt), care nu s-a păstrat. Cercelul nu are sistem de prindere.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Ac cu cap în formă de verigă	Datare: sec.V p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Florești, Șapca Verde - Polus Center Material: aur, batere	Acul are corpul cu secțiune circulară; vârf ascuțit; capul este aplatizat și răsucit în formă de verigă	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Ac cu cap în formă de verigă	Datare: sec.V p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Florești, Șapca Verde - Polus Center Material: aur, batere	Acul are corpul cu secțiune circulară; vârf ascuțit; capul este aplatizat și răsucit în formă de verigă	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cataramă ovală	Datare: sec.V p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Florești, Șapca Verde - Polus Center Material: aur, batere	Catarama are formă ovală; limba este prinsă de corpul cataramei printr-o verigă, iar capătul ei are formă de cârlig.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Brățară	Datare: sec. I a. Chr. Descoperit: jud. Sălaj, Șărmășag Material: Brățară din argint, realizată prin martelare	Brățară confecționată prin martelare, dintr-o bară de argint, pătrată în secțiune. Capetele sunt libere, ușor distanțate unul de celălalt. Piesa este ruptă la extremități, unde a fost probabil decorată.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Fibulă cu noduri	Datare: sf. sec. II a.Chr. – prima jum. a sec. I a. Chr. Material: Piesă din argint realizată prin martelare.	Fibulă realizată dintr-o singură bucată de metal; are resortul compus din 21 de spire și prezintă trei noduri mari, despărțite de altele mai mici.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Fibulă cu noduri	Datare: sf. sec. II a.Chr. – prima jum. a sec. I a. Chr. Descoperit: jud. Cluj, Cojocna Material: Piesă din argint realizată prin martelare.	Fibulă realizată dintr-o singură bucată de metal; are resortul compus din 17 de spire și prezintă trei noduri mari, despărțite de altele mai mici.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Torques	Datare: sec. I a. Chr. - I p. Chr. Descoperit: jud. Cluj, Gherla Material: Torques din argint, realizat prin martelare	Toques realizat dintr-o bară de argint, inițial pătrată în secțiune și ulterior incizată adânc cu o daltă și torsionată, dobândind aspectul unei piese alcătuită din mai multe fire răsucite. Extremitățile nu sunt incizate. Capetele prezintă două cârlige, parte a sistemului de prindere.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Torques	Datare: sec. I a. Chr. - I p. Chr. Descoperit: jud. Cluj Material: Torques din argint, realizat prin martelare	Toques realizat dintr-o bară de argint, inițial pătrată în secțiune și ulterior incizată adânc cu o daltă și torsionată, dobândind aspectul unei piese alcătuită din mai multe fire răsucite. Extremitățile nu sunt incizate. Capetele prezintă două cârlige, parte a sistemului de prindere.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Fibulă cu noduri	Datare: sf. sec. II a.Chr. – prima jum. a sec. I a. Chr. Material: Piesă din argint realizată prin martelare.	Fibulă realizată dintr-o singură bucată de metal; are resortul compus din 28 de spire și prezintă patru noduri mari, despărțite de altele mai mici.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Torques	Datare: sec. I a. Chr. - I p. Chr. Material: Torques din argint, realizat prin martelare	Toques realizat dintr-o bară de argint, inițial pătrată în secțiune și ulterior incizată adânc cu o daltă și torsionată, dobândind aspectul unei piese alcătuită din mai multe fire răsucite. Extremitățile nu sunt incizate. La capete se află câte o sârmă subțire din argint, răsucită în formă de spirală. Unul din capete se termină sub forma unui cârlig, iar celălalt în formă de "ochi", parte a sistemului de prindere.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Fibulă cu noduri	Datare: sf. sec. II a.Chr. – prima jum. a sec. I a. Chr. Descoperit: jud. Cluj Material: Piesă din argint realizată prin martelare.	Fibulă realizată dintr-o singură bucată de metal; are resortul compus din 14 de spire (o parte din resort lipsește) și prezintă patru noduri mari, despărțite de altele mai mici.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Fibulă dacică	Datare: sec. I a. Chr. Descoperit: jud. Bistrița-Năsăud, Bistrița Material: Piesă din argint realizată prin martelare.	Fibulă cu resortul bilateral și coardă exterioară; arcul este curbat în partea dinspre resort și este fațetat în secțiune. Resortul este compus din 12 spire (o mică parte din resort lipsește).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Fibulă cu noduri	Datare: sf. sec. II a.Chr. – prima jum. a sec. I a. Chr. Descoperit: jud. Cluj, Cojocna Material: Piesă din argint realizată prin martelare.	Fibulă realizată dintr-o singură bucată de metal; are resortul compus din 12 de spire și prezintă patru noduri mari. Face parte din tipul 1 după tipologia propusă de A. Rustoiu.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Brățară	Datare: sec. I a. Chr. - I p. Chr. Descoperit: jud. Cluj, Cojocna Material: Brățară din argint, realizată prin martelare	Brățară confecționată prin martelare, dintr-o bară de argint, pătrată în secțiune. Capetele sunt libere, petrecute unul pe lângă celălalt. Piesa este ruptă la extremități, unde a fost probabil decorată.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Torques	Datare: sec. I a. Chr. - I p. Chr. Material: Torques din argint, realizat prin martelare	Toques realizat dintr-o bară de argint, inițial pătrată în secțiune și ulterior incizată adânc cu o daltă și torsionată, dobândind aspectul unei piese alcătuită din mai multe fire răsucite. Extremitățile nu sunt incizate. Unul dintre capete, păstrat întreg, prezintă un cârlig, parte a sistemului de prindere.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Brățară	Datare: sec. I a. Chr. Material: Brățară din argint, realizată prin martelare	Brățară confecționată prin martelare, dintr-o bară bară de argint, circulară în secțiune. Este de tipul celor spiralice, fiind alcătuită din patru spire, aproximativ egale în diametru. Capetele sunt aplatizate și decorate cu șapte palmete, realizate prin ștanțare, bine reliefate. Suprafața dintre palmete și extremități este decorată cu „brăduți” și cercuri incizate. Extremitățile brățării sunt modelate în formă de cap zoomorf, stilizat, probabil de șarpe. Piesa prezintă urme ale unor repatații din antichitate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Colier	Datare: sec. I a. Chr. - I p. Chr. Descoperit: jud. Mureș, Sânger Material: Colier din argint, realizat prin martelare	Colan realizat dintr-o bară de argint, inițial păstrată în secțiune și ulterior incizată adânc cu o daltă și torsionată, dobândind aspectul unei piese alcătuită din mai multe fire răsucite. Capetele, petrecute unul pe lângă celălalt, sunt aplatizate și decorate prin ștanțare cu un motiv alcătuit dintr-o bandă dispusă în zig-zag și pătrățele așezate în două șiruri, de-o parte și de alta a bandei. Extremitățile brățării sunt modelate în formă de cap zoomorf, stilizat, probabil de șarpe, fiind terminate cu un buton.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Fibulă cu noduri	Datare: sf. sec. II a.Chr. – prima jum. a sec. I a. Chr. Material: Piesă din argint realizată prin martelare.	Fibulă realizată dintr-o singură bucată de metal; are resortul compus din 28 de spire și prezintă patru noduri mari, despărțite de altele mai mici.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Fibulă cu noduri	Datare: sf. sec. II a.Chr. – prima jum. a sec. I a. Chr. Descoperit: jud. Cluj, Cojocna Material: Piesă din argint realizată prin martelare.	Fibulă realizată dintr-o singură bucată de metal; prezintă patru noduri mari, despărțite de altele mai mici; lipsește resortul.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Fibulă cu noduri	Datare: sf. sec. II a.Chr. – prima jum. a sec. I a. Chr. Material: Piesă din argint realizată prin martelare.	Fibulă realizată dintr-o singură bucată de metal; prezintă patru noduri mari, despărțite de altele mai mici; lipsește o parte din resort (s-au păstrat doar 16 spire).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Fibulă dacică	Datare: sf. sec. I a. Chr. - sf. sec. I p. Chr. Descoperit: jud. Cluj, Gherla Material: Piesă din argint realizată prin martelare.	Fibulă realizată din două bucăți de metal; arcul are capul lățit sub forma unei "lingurițe", iar pe restul lungimii este de formă lamelară; port-agrafa este în formă de cadru.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Brățară	Datare: sec. I a. Chr. - I p. Chr. Material: Brățară din argint, realizată prin martelare	Brățară confecționată prin martelare, dintr-o bară de argint, circulară în secțiune. Capetele sunt libere, ușor distanțate unul de celălalt. Piesa este ruptă la extremități, unde a fost probabil decorată.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Torques	Datare: sec. I a. Chr. - I p. Chr. Material: Torques din argint, realizat prin martelare	Toques realizat dintr-o bară de argint, inițial pătrată în secțiune și ulterior incizată adânc cu o daltă și torsionată, dobândind aspectul unei piese alcătuită din mai multe fire răsucite. Extremitățile nu sunt incizate. Unul dintre capete, păstrat întreg, prezintă un cârlig, parte a sistemului de prindere.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Sarcofag	Datare: perioada Ptolemeică Descoperit: Egipt Material: lemn; sculptare; pictare	Capac de sarcofag din lemn, pictat cu roșu, albastru și negru. Capacul prezintă un guler larg (ushek), sub care este reprezentată zeița Maat, cu brațele-aripi întinse. Dedesubt este reprezentată o scenă cu defuncta, sub al cărei catafalc se văd cele patru canope. Pe mijlocul capacului sarcofagului este pictat un text sacru. În partea de jos, sunt reprezentați doi șacali.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Ulcior pictat	Datare: sf. sec. I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Fețele Albe Material: Modelat la roată din pastă foarte fină, săpunoasă; omogenă; puțină mică în compoziție; ardere oxidantă, culoare cărămiziu gălbui; angobă fină, aplicată într-un strat gros, culoare alb-gălbuie; pictură cu culoare închisă (bordo) pe angobă.	Păstrat aproape în întregime; lipsesc părți din toartă; corp globular, gât scurt, foarte subțire, cu profilatură în zona de îmbinare cu corpul și în partea superioară; margine ușor concavă pe exterior, încadrată de două profilaturi; buza fațetată oblic; toartă dintr-o singură bandă, cu secțiune elipsoidală, prinsă pe gât și corp, deasupra diametrului maxim; fund drept; inel fin, fațetat; imită un vas de bronz Boesterd p. 7-78, nr. 227, p. 82-83, nr. 291.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas cu nervuri	Datare: sec. I p. Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, COSTEȘTI, Lazuri Material: modelat cu mâna; pastă grosieră, poroasă cu nisip și pietricele în compoziție; ardere reducătoare; brun-roșcat; slip gros, brun-cafeniu;	Vas cu nervuri cu buza îngroșată, ușor înălțată și trasă spre exterior; margine concavă pe exterior; corp evazat, cu nervuri pe exterior; fund tăiat; forma imită piese de sticlă de sec. I p. Chr.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Brățară	Datare: 1400-1000 î.Ch. Descoperit: jud. Sibiu, com. Boarta, Boarta Material: aur; batere	Brățară cu capetele în semilună.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Faleră	Datare: 1600 - 1300 î.Ch. Descoperit: jud. Sibiu, Somogy/Șmig Material: aur; ciocănire	Phaleră de aur, realizată prin ciocănire.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Faleră	Datare: 1600 - 1300 î.Ch. Descoperit: jud. Sibiu, Somogy/Șmig Material: aur; ciocănire	Phaleră cu bulb central.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Brățară	Datare: 1600-1300 î.Ch. Material: aur; batere, răsucire	Brățară torsionată.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Brățară	Datare: 1600-1300 î.Ch. Descoperit: jud. Hunedoara Material: aur; batere	Brățară închisă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Diademă	Datare: 1600-1300 î.Ch. Descoperit: jud. Sălaj, com. Sărmășag, Sărmășag Material: Aur; batere la rece	Diademă cu patru frunze de laur, realizată prin batere la rece.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Diademă	Datare: 1600-1300 î.Ch. Descoperit: jud. Sălaj, com. Sărmășag, Sărmășag Material: aur; batere la rece	Diademă cu patru frunze de laur. Frunzele sunt decorate cu nervuri.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Diademă cu patru frunze de laur	Datare: 1600-1300 î.Ch. Descoperit: jud. Sălaj, com. Sarmasag, Sarmasag Material: aur, batere la rece	Diademă de aur, cu patru frunze de laur decorate cu nervuri au repousee.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Diademă cu patru frunze	Datare: aprox. 1300-1100 î.Ch. Descoperit: jud. Sălaj, com. Șărmășag, ȘĂRMĂȘAG Material: aur, batere la rece	Diademă de aur, cu patru frunze.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Brâu decorat	Descoperit: jud. ALBA, Uioara de Sus Material: cupru; ciocănire; ciocănire "au repoussé"	Brâu realizat din foaie de cupru. Decor este constituit din numeroase motive (roți cu spițe, cercuri concentrice, benzi, ghirlande, topoare duble etc.) gravate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Mărgea sferică	Descoperit: jud. SIBIU, Boarta Material: Mărgea sferică, cu patru ove, confecționată din aur prin turnare.	Mărgea sferică, cu patru ove, confecționată din aur.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Mărgea sferică	Descoperit: jud. SIBIU, Boarta Material: Mărgea sferică, cu patru ove, confecționată din aur prin turnare.	Mărgea sferică, cu patru ove, confecționată din aur.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Mărgea sferică	Descoperit: jud. SIBIU, Boarta Material: Mărgea sferică, cu patru ove, confecționată din aur prin turnare.	Mărgea sferică, cu patru ove, confecționată din aur.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Inel de buclă	Descoperit: jud. ALBA, Băgău Material: Piesă din aur obținută prin turnare, gravare si ștanțare	Inel de buclă format din trei părți sub forma de corabie, lucrate din foiță de aur. Este bogat decorat (cercuri, puncte, linii etc.) prin gravare și ștanțare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Mărgea tubulară	Descoperit: jud. SIBIU, Boarta Material: Mărgea tubulară, cu aripioare, confecționată din aur.	Mărgea tubulară, cu aripioare, confecționată din aur.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Mărgea tubulară	Descoperit: jud. SIBIU, Boarta Material: Mărgea tubulară, cu aripioare, confecționată din aur.	Mărgea tubulară, cu aripioare, confecționată din aur.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Mâna de copil mumificată	Descoperit: Egipt Material: schelet uman; textură in, lemn	Mâna unui copil, cu antebraț din lemn; bandaj din pânză de in cu textură fină.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Sarcofag pentru pisică	Datare: 1070 - 332 a.Chr. Descoperit: Egipt Material: lemn pictat; sculptat	Sarcofag din lemn, pictat cu negru și compus din trei părți distincte: corpul divizat în două și soclul. Interiorul beneficiază de o cavitate specială pentru includerea mumiei pisicii.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Mumie zoomorfă	Datare: 1070 - 332 a.Chr. Descoperit: Egipt Material: schelet animal; mumificare; textură in; impregnare cu rășină	Pui de crocodil mumificat, în poziția specifică mumificării, cu labele întinse pe lângă corp. Abdomenul este incizat, iar viscerele scoase. Cavitatea abdominală nu conține material de umplutură, din care cauză corpul și-a modificat forma. Mumia a fost acoperită cu bandaje, dar acestea au fost scoase, actualmenete rămânând doar două fâșii din in cu textură fină, respectiv grosieră, ambele (de culoare brun deschis) fiind impregante cu rășini naturale.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Mâna dreaptă mumificată	Datare: 332 - 30 a.Chr Descoperit: Egipt Material: schelet uman; țesătură in; îmbălsămare	Mâna dreaptă, mumificată prin deshidratare și impregnată cu diferite rășini naturale; bandajată cu mai multe straturi suprapuse de țesătură de in cu textură foarte fină (se observă 5 straturi), de asemenea, impregnată cu rășini fierbinți pentru închiderea porilor. Mâna a aparținut unei mumii, probabil de femeie, de la care a fost smulsă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Falus mumificat	Datare: 1070 – 332 a.Chr. Descoperit: Egipt Material: schelet uman; țesătură in; îmbălsămare	Phalus uman, secționat de la locul de inserție pe organism înainte de începerea procesului de mumificare a corpului. Mumificarea s-a făcut prin impregnarea cu rășini naturale și acoperite cu bandaje din pânză de in, impregnate și ele cu rășini naturale fierbinți. Aceste bandaje în momentul de față nu se mai păstrează, organul mumificat suferind serioase procese de degradare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Mânuță „magică”	Descoperit: jud. CLUJ, com. Săvădisla, Vlaha Dimensiuni: L: 13,2 cm; Ldeget: 1,9 cm; ldegete: 6,6 cm; lmax: 5 cm; Gr.: 0,9 – 1,2 cm; Gr.arătător: 1,0 cm; Greutate: 115 g Material: lut ars; modelare manuală, ardere oxidantă	realizată din lut. Lungime: 13,2 cm; lungime degetul mare: 19 mm; lățime în zona degetelor: 6,6 cm; lățime mână: 5 cm; grosime: variază între 9 și 12 mm; grosime arătător: 10 mm; greutate totală: 115 g. Culoare, la exterior: maro-roșiatic deschis (5YR: 6/4) + gri-maroniu (2.5Y: 5/2) + maro (7.5YR: 5/3) + maro foarte închis (10YR: 2/2) + pete de culoare gri (N: 7); la interior: maro foarte închis (10YR: 2/2) + negru (10 YR: 2/1) + gri-maroniu (2.5Y: 5/2) + maro-roșiatic (5 YR: 5/4). Ca și în cazul mâinii 1 varietatea de culori este marca unei arderi parțiale, superficiale, precum și dovada unei arderi secundare, atestată de petele de la exterior, prezente pe degetul arătător și pe bază. Mâna este realizată dintr-o pastă frământată ceva mai îngrijit decât în cazul celei precedente. Pasta din care este confecționată este de o cu totul altă consistență, materialul organic nemaifăcând parte din degresanți, ci doar nisipul de granulație mare. Tehnica de realizare pare să difere la rândul ei, degetele fiind, în acest caz, mult mai bine delimitate unele de celelalte. Este vorba, mai degrabă, de o decupare a lor cu ajutorul unui instrument dintr-o formă plată ce cuprindea și mâna, iar nu de tragerea lor din ea, ca în cazul precedent. Acest lucru este confirmat de marginile laterale ale degetelor, mult mai accentuate. Se remarcă aceeași atenție sporită pentru a surprinde unghiile. Degetul mare se prezintă sub aceeași formă ca și în cazul mâinii 1. Toate degetele sunt fragmentate, ceea ce generează o întreagă discuție. Doar unul dintre degete a fost dispus într-o altă parte a gropii, ceea ce ar fi determinat ipoteza cum că acesta a fost rupt în vechime, restul fragmentându-se sub greutatea pământului și a gresiei. S-a putut observa însă că, în cadrul complexului, degetul arătător a fost amplasat în locul celui mic, rupt și dispus mai spre marginea gropii. La restaurare, mâinile au fost refăcute după forma anatomică.	Instiutul de Arheologie și Istoria Artei, Cluj	Cimec
Mânuță „magică”	Descoperit: jud. CLUJ, com. Săvădisla, Vlaha Dimensiuni: L: 13,2 cm; Ldeget: 1,9 cm; ldegete: 6,6 cm; lmax: 5 cm; Gr.: 0,9 – 1,2 cm; L: 13 cm; Ldeget: 1,6 cm; ldegete: 5,8 cm; lmax: 6,5 cm; lbaza: 5,2 cm; Gr.: 0,7 – 1,3 cm; Gr.arătător: 0,8 cm; Greutate: 100 g Material: lut ars; modelare manuală, ardere oxidantă	realizată din lut. Lungime: 13 cm; lungime degetul mare: 16 mm; lățime în zona degetelor: 5,8 cm; lățime maximă: 6,5 cm; lățime bază: 5,2 cm; grosime: variază între 7 și 13 mm; grosime arătător: 8 mm; greutate totală: 100 g. Culoare, la exterior: gri-maroniu (10YR: 5/2) + maro-roșiatic deschis (5YR: 6/4) + gri-verzui (10Y: 5/1) + gri-verzui închis (10Y: 4/1); la interior: maro-măsliniu deschis (2.5Y: 5/3) + maro-roșiatic deschis (5YR:6/4). Acest spectru de culori ne atestă o ardere oxidantă incompletă, superficială, precum și urmele unei arderi secundare, mai vizibilă în cazul mâinii 2. Piesa este realizată dintr-o pastă frământată superficial, ce are la bază o argilă degresată cu nisip de granulație mare și material organic. Aspectul său trădează tragerea degetelor din blocul plat care constituie mâna, cu o atenție sporită pentru detaliile de demarcare a degetelor între ele, precum și pentru a surprinde ceea ce pot fi considerate ca reprezentând unghii, adică mici proeminențe ascuțite, trase spre exterior. Aceste unghii vor constitui principalul argument în deteminarea mâinii stângi, respectiv a celei drepte, situație în care mâna 1 ar fi reprezentarea celei drepte. În locul degetului mare, apare o mică proeminență poziționată într-un unghi de aproape 90˚ față de arătător. Toate celelalte degete sunt rupte de la bază. Cel puțin unul dintre ele, inelarul, putea fi fragmentat intenționat din vechime și plasat într-o altă parte a gropii, față de locul dispunerii mâinilor. Ruperea celorlalte degete putea să fi survenit sub greutatea pământului, și totodată ca urmare a realizării lor dintr-o pastă de slabă calitate, insuficient arsă. Din păcate, nu dispunem de un spectru care să ne arate dacă argila este una locală sau de altă proveniență.	Instiutul de Arheologie și Istoria Artei, Cluj	Cimec
Racloar transversal	Descoperit: Aswan, Egipt Material: silex de culoare maro cu grad accentuat de lustruire. Percuție directă cu percutor dur.	Racloar transversal concav realizat pe o așchie corticală cu talonul spart și concoidul eliminat prin desprinderea ulterioară a unei așchii menită să subțieze parte proximală. În partea transversală, ușor oblic față de axa de percuție a fost realizată o encoche largă, cu retușe directe de tip "en ecaille".	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Nucleu levallois	Descoperit: Aswan, Egipt Material: piesă din silex de culoare cafenie	Planul de lovire este neted, piesa fiind acoperită de cortex în zona "dos". Se observă negativul unei așchii Levallois cu talon neted.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Piesă bifacială cordiformă	Descoperit: Aswan, Egipt Material: jasp de culoare maro, grad de lustruire ridicat	Piesă bifacială cordiformă care prezintă dorso-ventral, în partea proximală, porțiuni acoperite de cortex.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Piesă bifacială amigdaloidă	Descoperit: Aswan, Egipt Material: silex de culoare maro cu grad de lustruire ridicat; cioplire bifacială	Piesă bifacială amigdaloidă. Piesa prezintă în partea proximală, pe latura dreaptă porțiuni acoperite de cortex.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vârf Levallois	Descoperit: Aswan, Egipt Material: silex de culoare maro cu grad ridicat de lustru	Silex de culoare maro, cu grad ridicat de lustru. Retușele, alterne, afectează puțin marginile piesei fiind considereate retușe scurte marginale.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Topor	Descoperit: jud. Cluj, com. Baciu, Gura Baciului Material: topor tip Walzenbeile din amfibolit	Topor vălătuc de mari dimensiuni, piesă tipică pentru așezările Criș, din amfibolit.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Megaloceros gigantaeus	Datare: Pleistocen superior Descoperit: jud. Mureș, com. Păsăreni, Gălățeni, La Darac Material: os și corn	Craniu de Megaloceros gigantaeus cu coarne incomplete, păstrate în proporție de circa 30%, cu dentiția păstrată în alveole (excepție molarul 3 stâng, care este căzut), craniul este rupt proximal la nivelul premaxilarelor, posibil trofeu de vânătoare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Felis leo spelaeus	Datare: Pleistocen terminal Descoperit: jud. Bihor, com. Aștileu, Peștere, Peștera Igrița Material: os	Craniu aproape complet, mandibula lipsă, cu ușoare deteriorări în regiunea orbitală, timpanică, palatină, pterigoidiană și occipitală, dentiția este incompletă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Crocuta spelaea	Datare: Pleistocen terminal Descoperit: jud. Bihor, com. Aștileu, Peștere, Peștera Igrița Material: os	Craniul și mandibula, provenite de la un exemplar adult, sunt aproape întregi, arcadele zigomatice deteriorate, doi incisivi mandibulari sunt absenți, uzura dentiției maxilare este inegală, iar la nivelul premolarilor 4 superiori uzura este deplasată pe fețele interne, ceea ce denotă o masticație incorectă a animalului cauzată, probabil, de o malformație.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Turtă de bronz	Datare: Sec.XII a.Chr. Descoperit: jud. Alba, com. Ocna Mureș, Uioara de Sus, Tăul Mare Material: turtă de bronz obținută prin turnare	Este o turtă de bronz ca formă des întalnită pentru perioada respectivă, dar probabil a fost utilizată și ca nicovală.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Turtă de bronz	Datare: Sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Alba, com. Ocna Mureș, Uioara de Sus, Tăul Mare Material: turtă de bronz obținută prin turnare	Turtă ovală-semisferică cu bucăți de nituri netopite.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Turtă de bronz	Datare: Sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Alba, com. Ocna Mureș, Uioara de Sus, Tăul Mare Material: turtă de bronz obținută prin turnare	Turtă de bronz de formă semisferică-circulară, pe partea plană prezintă picuri de bronz solidificați de mari dimensiuni.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Turtă de bronz	Datare: Sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Alba, com. Ocna Mureș, Uioara de Sus, Tăul Mare Material: turtă de bronz obținută prin turnare	Turtă fragmentară, în formă de sfert de semisferă a fost folosită ca și o mica nicovală cu bucăți de lame netopite în structură, muchia circulară este bătută.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Turtă de bronz	Datare: Sec. XII a. Chr. Descoperit: jud. Alba, com. Ocna Mureș, Uioara de Sus, Tăul Mare Material: turtă de bronz obținută prin turnare	Turtă de formă fusiformă turnată într-un tipar, stare bună de conservare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Turtă de bronz	Datare: Sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Alba, com. Ocna Mureș, Uioara de Sus, Tăul Mare Material: turtă de bronz obținută prin turnare	Turtă de formă circulară-semisferică de mici dimensiuni cu depuneri albe.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Turtă de bronz	Datare: Sec. XII a.Chr. Descoperit: jud. Alba, com. Ocna Mureș, Uioara de Sus, Tăul Mare Material: turtă de bronz obținută prin turnare	Turtă de bronz de formă circulară-semisferică, turnată în mai multe etape, prezintă urme de răciri succesive.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Turtă de bronz	Datare: Sec XII a.Chr Descoperit: jud. Alba, com. Ocna Mureș, Uioara de Sus, Tăul Mare Material: turtă de bronz obținută prin turnare	Turtă de bronz de formă aproximativ prismatică-poligonală neregulată cu depuneri albe-cafenii.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Turtă de bronz	Datare: Sec XII a.Chr Descoperit: jud. Alba, com. Ocna Mureș, Uioara de Sus, Tăul Mare Material: turtă de bronz obținută prin turnare	Turtă de bronz subțire de formă semicirculară.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Turtă de bronz	Datare: Sec XII a.Chr Descoperit: jud. Alba, com. Ocna Mureș, Uioara de Sus, Tăul Mare Material: turtă de bronz obținută prin turnare	Turtă de formă semisferică-circulară având în margine o perforație circulară.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cană	Datare: Aprox. 1500 î.Ch. Descoperit: jud. Cluj, Cluj-Napoca Material: ceramică lucrată la mînă	Cană cu o toartă, canelată.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Strachină decorată	Descoperit: jud. Cluj, Cluj-Napoca Material: ceramică, lucrat la mînă	Strachină decorată cu modele geometrice pe interior și bandă cu împunsături pe exterior.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Strachină decorată	Datare: Aprox 1500 Î.Ch Descoperit: jud. Cluj, Cluj-Napoca Material: ceramică brun deschisă, lucrată cu mâna	Strachină Wietenberg decorată pe interior cu crucea solară în mișcare, înconjurată de o bandă decorată cu împunsături succesive fine, cu incrustații.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Strachină	Descoperit: jud. Cluj Material: argilă, ardere oxidantă	Stachină de culoare brună cu urme de ardere secundară, decorată cu o succesiune de romburi incizate și incrustate cu alb.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas lobat	Datare: Apox. 1500 î.Ch Descoperit: jud. Cluj, Cluj-Napoca Material: ceramică lucrată la mînă	Vas cu patru loburi ușor răsfrânte în interior. Decor pe buză format din împunsături succesive, mărginite de o bandă nedecorată urmată de o friză cu meandru executat prin cruțarea materialului. În dreptul fiecărui lob există un decor spiralat pe verticală.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Sabie cu limbă la mîner	Material: bronz, turnare	Sabie cu limbă la mîner și cupă la prăsele.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Piesă de harnașament	Descoperit: jud. Maramureș, com. Ungureni/Sant Material: bronz, turnare, două piese fixate intre ele in formă de clopoțel	Două piese în formă de clopot, fixate intre ele cu două piciorușe.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Kurd	Descoperit: jud. Mureș, com. Brâncovenești Material: foiță de bronz, incrustată, cu marginea uniform rulată peste o sîrmă de bronz, gît tronconic.	Situlă din bronz, din foiță de bronz obținută prin ciocănire, cu marginea uniform rulată peste o sîrmă de bronz, gâtul tronconic este ornat cu triunghiuri. Torțile sunt ornate prin ciocănire. Corpul este format din două plăci unite prin nituire.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Psalie in formă de paranteză	Datare: Aprox. 1100-1000 î.Ch. Descoperit: jud. Maramureș, com. Rodna Veche, Necunoscut Material: bronz, turnare	Piesă deosebit de bine realizată cu mai multe orificii de fixare a curelelor.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Mâner - leu	Datare: Sfârșitul sec. II - începutul sec. III p.Chr. Descoperit: jud. Alba, Alba Iulia, Apulum Material: bronz; turnare plină	Mânerul reprezintă un leu culcat pe labe, ținând în bot un obiect neidentificat. Partea posterioară a leului este acoperită cu trei frunze stilizate de acant. Pupilele ochilor sunt marcate prin adâncituri.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Pateră	Datare: Sec. I - începutul sec. II p. Chr. Descoperit: Achiziție, fără loc de descoperire Dimensiuni: L păstrată a torții = 25 mm; l păstrată a torții = 45 mm. Material: bronz; patină verzuie; turnare plină	Buza vasului este răsfrântă în exterior și marcată printr-o canelură internă. Pe fața externă are două caneluri incizate la partea superioară și cea inferioară. Imediat sub buză se află o linie incizată, urmată de alte două, paralele. Corpul vasului nu este adânc. Fundul inelar este proeminent. Un umbo și două muluri concentrice în relief se află pe fața externă a acestuia. Mânerul s-a păstrat numai înspre buză și plat, cu laturile ușor arcuite, are cercuri incizate pe toate laturile păstrate. Tipologie: Rádnoti 1938, tip 19, 63-64, pl.4/19, 23/5a.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Ulcior	Datare: Sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. Mureș, com. Cristești, Cristești, Castrul roman Material: bronz cu patină de culoare verde închis; martelare	Buza urciorului are manșon în exterior și este ușor înclinată spre interior. Corpul ovoidal nu a fost separat de gâtul ușor evazat la partea superioară. Fundul inelar este puțin înalt. Probabil că avea toartă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Oenochoe	Datare: Sec I p.Chr. - conform analogiilor, dar și mai târziu - conform autorului publicării M. Bărbulescu Descoperit: jud. Cluj, Turda, Potaissa - castrul roman? Dimensiuni: l deversor: 85 mm Material: bronz, patină verzuie; turnarea plină; realizat din trei părți turnate, care apoi au fost lipite	Vas realizat prin turnare plină, din trei părți, care au fost lipite - corpul și baza pe de o parte, gâtul și buza pe de altă parte, la care s-a adăugat toarta. Buza vasului este prevăzută cu un deversor lung, îngroșat la capăt și puțin arcuit spre baza lui. Gâtul este înalt și îngust. Trecerea către umărul vasului este marcată de două profilaturi. Corpul este ovoidal, cu diametrul maxim la partea superioară. Face parte din serviciile de tip patera-oinochoe, de sorginte sud-italică, utilizate pentru libații.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Diploma militară a pedestrașului Marcus Ulpius Novantico - tabella II	Datare: 110 p.Chr. Descoperit: jud. Sălaj, com. Mirșid, Moigrad-Porolissum, Porolissum - castrul de pe Pomet Material: bronz; batere; tăiere; perforare; incizie	Diploma militară a pedestrașului Marcus Ulpius Novantico - fragment din tabella II. Tabella II este spartă în două bucăți. Text tabella II intus:…le-a dat cetățenia romană înainte de terminarea serviciului militar, cu trei zile înainte de idele lui August, la Darnithithum, în timpul consulatului lui Lucius Minicius Natalis și Quintus Silvanus Granianus. Pedestrașului Marcus Ulpius Novantico, fiul lui Adcobrovatus, din Ratae. Copiat și autentificat după placa de bronz care este fixată la Roma în zidul de după templul divinului Augustus, în dreptul (statuii) Minervei. Tabella II extrinsecus: P(ublii) Corneli(i) Alexandri L(ucii) Pulli(i) Verecundi P(ublii) Atini(i) Amerimni C(ai) Tuticani Saturnini L(ucii) Pulli(i) Trophimi C(ai) Iuli(i) Parati M(arci) Iuni(i) Eutychi Tabella I se păstrează la Muzeul Național de Istorie a României.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Împăratul Caracalla	Datare: Începutul sec. III p.Chr. Descoperit: jud. Sălaj, com. Mirșid, Moigrad-Porolissum, Castrul roman Material: bronz; turnare la cald	Fragment din figura împăratului Caracalla: fruntea, obrazul și ochiul stâng; fața tânără, ovală, cu fizionomie maiestuoasă; ochii mari, cu irisul marcat; mustața și barba scurte, cârlionțate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Împăratul Caracalla - vârful drept al încălțămintei împăratului	Datare: Începutul sec. III p.Chr Descoperit: jud. Sălaj, com. Mirșid, Moigrad-Porolissum, Castrul roman de pe Pomet Material: bronz; turnare goală	Statuia ecvestră a împăratului Caracalla. Fragmentul reprezintă vârful încălțămintei drepte, cu talpă groasă, limbă ovală și două corrigia încrucișate; pe margini este decorată cu palmete și lujeri.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Împăratul Caracalla - mantia imperială	Datare: Începutul sec. III p.Chr. Descoperit: jud. Sălaj, com. Mirșid, Moigrad-Porolissum, Castrul roman de pe Pomet Material: bronz; turnare goală	Fragmentul reprezintă un fald din paludamentum, care atârna probabil peste brațul personajului.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Împăratul Caracalla- ochiul drept al calului	Datare: Începutul sec. III p.Chr Descoperit: jud. Sălaj, com. Mirșid, Moigrad-Porolissum, Castrul roman de pe Pomet Material: bronz; turnare goală	Statuia ecvestră a împăratului Caracalla. Fragmentul reprezintă ochiul drept al calului.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Împăratul Caracalla - piciorul posterior stâng al calului	Datare: Începutul sec. III p.Chr Descoperit: jud. Sălaj, com. Mirșid, Moigrad-Porolissum, Castrul roman de pe Pomet Material: bronz; turnare goală	Statuia ecvestră a împăratului Caracalla. Fragmentul reprezintă o parte a piciorului posterior stâng al calului.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Împăratul Caracalla - partea inferioară a piciorului anterior drept al calului	Datare: Începutul sec. III p.Chr Descoperit: jud. Sălaj, com. Mirșid, Moigrad-Porolissum, Castrul roman de pe Pomet Material: bronz; turnare goală	Fragment din partea inferioară a piciorului anterior drept al calului, în poziția de pășire, înainte cu copita.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Mână	Datare: Sec. II p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Sarmizegetusa, Sarmizegetusa, Ulpia Traiana Sarmizegetusa Material: bronz, patină verde închis, turnare goală	Mâna stângă, a unei probabile statui onorare, în mărime naturală. Se remarcă acuratețea artistică. Mâna este delicată, cu palma în formă de căuș, degetele ușor îndoite, arătătorul și mijlociul întinse. Lipsește porțiunea superioară a mâinii.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Împărătesa Iulia Domna	Datare: Începutul sec. III p.Chr. Descoperit: jud. Sălaj, com. Mirșid, Moigrad-Porolissum, Castrul de pe Pomet Material: bronz, patină verde închis, turnare goală	Piesa reprezintă un mic fragment al feței, dintr-o statuie a împărătesei Iulia Domna. Se conservă ochiul stâng, migdalat și nasul drept.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Minerva	Datare: Primele decenii ale sec. III p.Chr. Descoperit: jud. Sălaj, com. Dragu, Ugruțiu Material: bronz; patină verde, turnare plină; soclul gol în interior	Zeița are trăsături fine, cu ochi mari, inițial încrustați cu pastă de sticlă; păr cu bucle pe tâmplă și împletit la ceafă. Poartă un coif corintic, cu crista înaltă, susținută de un sfinx. Îmbrăcămintea este formată dintr-un peplos doric, cu mâneci largi și egida pe piept, iar deasupra un himation în diagonală peste bust. În mâna dreaptă ridicată, ține lancea, iar cu cealaltă sprijinea scutul. În picioare are sandale cu talpă groasă. Statueta face corp comun cu un soclu paralelipipedic, gol în interior și decorat cu câte o mulură. Fragmentară: lipsesc mâna stângă și atributul din cea dreaptă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Lupta dintre doi gladiatori	Datare: Sec. II p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Turda, Potaissa Material: bronz cu patină brună; turnare goală	Este înfățișată lupta dintre doi gladiatori ghemuiți, un secutor și un retiarius. Secutor-ul este în genunchi, îmbrăcat într-o armură cu un șorț ornamental, legat cu cingulum peste șolduri; încălțat cu caliga; gambele apărate de ocrea. În mâna stângă ține mânerul unui pugio. Pe cap poartă un coif masiv cu vizieră și grilă deasă. Retiarus are bustul gol; poartă un sorț peste talie; păr lung și ondulat; desculț. Brațul stâng este acoperit de o manica; ochii mari și gura larg deschisă indică efortul de a opri atacul partenerului, aflat într-o poziție mai avantajoasă, în genunchi, spre deosebire de retiarius, care stă pe pământ. În mâna dreaptă prinde o armă (nepăstrată), probabil o suliță sau un trident. Cei doi gladiatori sunt așezați pe un suport cilindric cu duble caneluri, decorate cu motive vegetale și geometrice. Nu se păstrează armele gladiatorilor.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Amor înaripat, nud	Datare: Sec. al II-lea p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Vețel, Vețel, Micia Material: bronz, patină verzuie; turnare plină	Amor înaripat, nud, cu fizionomie juvenilă, este înfățișat în mișcare, cu corpul ușor aplecat spre spate. Fața este încadrată de bucle, ce cad simetric pe lângă tâmple. Părul este prins pe creștet într-un moț. În mâna dreaptă ridicată prinde o făclie, iar în cealaltă o mică patera, cu ofrande.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Amor înaripat, nud	Datare: Sfârșitul secolului al II-lea - începutul secolului al III-lea p. Chr. Descoperit: jud. Alba, com. Stremț, Stremț Material: bronz; patină cenușiu închisă; turnare plină	Amor înaripat, nud, cu capul întors spre obiectul pe care îl ținea în mâna dreaptă ridicată. Brațul stâng întins pe lângă corp. Părul buclat, cu moț pe creștet, ajunge la nivelul umerilor. Lipsesc laba piciorului drept și atributele.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Tânăr imberb	Datare: Prima jumătate a sec. II p.Chr. Descoperit: jud. Sălaj, com. Mirșid, Moigrad-Porolissum, Porolissum Material: bronz cu patină cenușie; turnare plină	Tânăr imberb, cu capul ușor întors spre stânga; trăsături fine; iris punctat; părul lung, aranjat în rulou, încadrează fața, acoperind urechile. Antebrațul stâng este ridicat, iar cel drept este lăsat pe lângă corp. Poartă o manta cu un colț pe umărul stâng, căzând de-a lungul corpului și alunecând pe genunchiul stâng. Nu se păstrează antebrațul stâng, mâna dreaptă și partea inferioară a picioarelor.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Zeul Mercurius cu petatus cu aripioare	Datare: Sfârșitul sec. I - începutul sec. II p.Chr. Material: bronz, patină verde; turnare plină	Statuetă a zeului Mercurius cu petatus cu aripioare. Mercurius, cu trăsături de copil are greutatea corpului pe piciorul drept și stângul ușor îndoit din genunchi. Capul spre dreapta, cu ochi mari care au avut incrustații din pastă vitroasă, nas drept și fin, gura frumos conturată; păr buclat în formă de melcișori. Pe cap poartă un petasos cu aripioare. Îmbrăcat într-o hlamidă prinsă pe umărul drept cu o fibulă rotundă, acoperind în falduri corpul, antebrațul și încheietura mâinii stângi. Brațul drept dezgolit, lăsat în jos, ține un marsupium bifid. În mâna stângă, ușor ridicată, avea caduceul. În picioare are botine cu aripioare. Aripioara dreaptă și atributul din mâna stângă dispărute.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Taur dolichenian	Datare: Sec. II p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Cluj-Napoca, Napoca - Piața Unirii Material: bronz cu patină de culoare verde închis; turnare goală	Taur în mișcare, cu capul întors spre dreapta și piciorul drept anterior ridicat. Corp masiv; ochi mari migdalați; cârlionți pe frunte; nări puternice; bot mare, întredeschis; coarne ascuțite, întoarse spre interior, grumaz robust, a cărui piele face cute adânci, paralele; coada lungă este încârligată pe cupă. Vigoarea corpului animalului și cele două benzi, una orizontală deasupra nărilor și cealaltă verticală, separând cârlionții din partea netedă a pielii de pe cap, amintesc, poate, de un căpăstru - indicii care ar putea defini un taur dolichenian.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Diana	Datare: Primele decenii ale sec. III p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Turda, Potaissa Material: bronz, patină verzuie; turnare plină	Diana este reprezentată în mișcare, cu corp suplu și fizionomie tinerească. Părul buclat, cu trei fascicole de onduleuri care acoperă urechile, este pieptănat spre spate și ajunge până la nivelul umerilor. Pe creștet poartă krobylos; frunte îngustă, sprâncene stufoase, ochi migdalați, gura cu buza superioară arcuită. Greutatea corpului se sprijină pe piciorul drept. Pășește cu piciorul stâng, ușor flexat în față. Poartă tunică scurtă, deasupra genunchilor, cu mânecile până la cot. Deasupra are o platoșă cu pteryges ovale la partea inferioară și apărătoare de umăr de aceeași formă. Poartă botine înalte până la mijlocul gambei. Brațul drept este îndoit din cot, iar cu mâna dreaptă scoate o săgeată din tolba de la spate. Pe piept se observă diagonala de care este prinsă tolba de la spate, iar deasupra lambrechinurilor, centurionul. Palma stângă în care ținea un obiect, probabil arcul, este făcută căuș. Corpul este disproporționat, cu umerii înguști, bust alungit, mușchii gambelor pronunțați, tălpi mari. Lipsește atributul din mâna stângă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Genius nud, înaripat, în mișcare	Datare: Secolul al III-lea p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Turda, Potaissa Material: bronz; turnare plină	Tânăr nud, înaripat, în mișcare. Brațul drept este ridicat, stângul, depărtat de corp, atârnă. Piciorul drept este întins, celălalt dus mult în spate și îndoit. Aripile, lungi, sunt strânse. Coafura înaltă, neobișnuită, are forma unei diademe, cu șuvițele de păr radiale. Lipsesc laba piciorului stâng, vârful aripii drepte și atributele. Statueta prezintă o ușoară deformare, personajul fiind mult înclinat spre spate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Călăreț	Datare: Sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. Mureș, com. Sânpetru de Câmpie, Sânpetru de Câmpie Material: bronz cu urme de aurire, patină cenușie; turnare plină	Personaj masculin, imberb, cu trăsături regulate; părul stâns în rulou și prins la ceafă. Poartă o hlamidă, fixată pe umărul stâng, care îi acoperă pieptul pe diagonală, formând un brâu lat în jurul taliei, spre care privește. După poziția picioarelor, îndepărtate și îndoite din genunchi, pare a fi vorba despre un călăreț. Statueta se apropie ca tip de cele elenistice. Mâinile și laba piciorului stâng sunt rupte; genunchiul stâng deteriorat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Venus Anadyomene	Datare: Sfârșitul sec. II - începutul sec. III p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Turda, Potaissa Material: bronz, patină cenușie; turnare plină	Statuetă din bronz, reprezentând-o pe Venus Anadyomene ("ridicându-se din mare"). Cap prea mare în raport cu corpul; trăsături grosolane ale feței; umeri înguști; talie prelungă; șolduri late. Părul lung, cu cărare la mijloc, este strâns la ceafă într-un coc; două șuvițe îi cad pe umeri, cea din stânga fiind prinsă cu mâna. Pe cap poartă o diademă în formă de semilună, cu trei protuberanțe.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Mercurius ca Hermes Thot	Datare: Sec. II - III p. Chr. Descoperit: jud. Mureș, com. Gornești, Gornești Material: bronz; turnare plină	Satueta este fragmentară: lipsesc o parte din antebrațul și mâna dreaptă, laba piciorului stâng, vârful piciorului drept și partea inferioară a caduceului. Mercurius, cu floare de lotus pe creștet, poartă o manta care îi acoperă corpul; trăsături bine conturate: nas proeminent, gura cu buza inferioară cărnoasă, bărbie proeminentă, ochi adânciți. Pe cap poartă petasus cu boruri late și două aripioare laterale, care încadrează frunza de lotus înaltă de pe creștet; capul ușor întors spre dreapta. Veșmântul este prins cu o fibulă rotundă pe umărul drept și are falduri unghiulare pe piept, oblice în față și verticale pe spate. În mâna dreaptă ținea probabil punga, iar în stânga un caduceu cu partea inferioară groasă și torsionată.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas	Datare: Sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. Alba, Zlatna, Ampelum Dimensiuni: 123 mm Material: bronz, cu patină verzuie; recipientul este lucrat prin martelare, iar toarta prin turnare plină	Căldărușă bronz cu profil în formă de S, fund inelar. Fața externă a fundului este concavă, cu două grupuri de cercuri concentrice incizate. Buza vasului este răsfrântă spre exterior și are la fața superioară mici incizii. Atașe de toartă de formă triunghiulară, cu prinzătoare. Toartă mobilă curbată la extremități, care sunt terminate în capete de pasăre. Secțiunea centrală este ritmată de o succesiune de cercuri incizate transversal în șiruri foarte apropiate unele de altele în extremitățile torții și grupate câte trei în partea centrală a acesteia. Piesa a fost restaurată. Tip Boesterd nr. 152, 47, Pl. VI.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Situla tronconică	Datare: După analogii: sfârșitul sec. al II-lea p.Chr. - începutul sec. III p.Chr. Descoperit: jud. Alba, Zlatna, Ampelum Dimensiuni: I toartă: 85 mm Material: bronz, culoare arămie, patină verzuie; Martelare și turnare plină pentru toartă	Vasul are formă tronconică, cu pereții ușo concavi. Buza este răsfrântă în exterior, fundul are un mic inel la bază. Pe corp are trei șiruri de linii paralele incizate, amplasate începând dinspre buză spre mijlocul locului de amplasare a frunzelor decorative în care au fost făcute găurile pentru atașarea torților, apoi alte două pe corp, la distanțe inegale. Toartă mobilă, curbată la extremități, terminate în capete de pasăre. Fața externă a fundului este concavă, cu două grupuri de cercuri concentrice incizate. A fost restaurat 25% din corpul vasului, care era deformat în momentul descoperirii. Tipologie: Eggers 1951, tip 36 = Rádnoti 1951, tip 53.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Oenochoe	Datare: Sec. II p.Chr. - conform analogiilor Descoperit: jud. Alba, Zlatna, Ampelum Dimensiuni: I toartă: 150 mm Material: bronz, culoare maroniu-roșcată; patină verzuie; martelare și turnare plină pentru toartă și deversor	Gura largă este prevăzută cu un deversor, ulterior lipit; gât scurt; corp bombat și larg, sprijinit pe un fund inelar, puțin concav. Gâtul și corpul sunt decorate cu linii fine incizate și paralele. Partea din toartă, care este prinsă pe diametrul maxim al recipientului, are formă de frunză palmată, cu două orificii mari spre margini și cu nervurile marcate prin linii fine. Tipologie: Rádnoti 1938, tip 75, Pl. XIII	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Oenochoe	Datare: Sec. II p.Chr. - conform analogiilor Descoperit: jud. Alba, Zlatna, Ampelum Dimensiuni: I toartă: 140 mm Material: bronz, patină verzuie, culoare maroniu - roșcată; martelare	Gură largă, cu deversor; gât scurt; corp bombat și larg; fund concav pe fața exterioară; patru linii paralele incizate în spațiul dintre gât și trecerea spre diametrul maxim; toarta prinsă pe recipient printr-o frunză palmată, alungită, care are trei orificii: - două laterale și unul pe lobul din față. Tipologie: Rádnoti 1938, tip 75, Pl. XIII	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas	Datare: Sec. II p.Chr. Descoperit: jud. Alba, Zlatna, Ampelum Dimensiuni: I toartă: 150 mm Material: bronz, patină verzuie; turnare plină și martelare	Corp ovoidal cu profil ușor concav; fund concav cu două grupuri de cercuri în relief pe fața externă și cu un inel plat în centru. Înălțimea gâtului este subliniată de muluri fine. Toartă în formă de crosă; în extremitatea superioară este supraînălțată și are o tijă în formă de frunză, cu vârful ridicat în sus; extremitatea inferioară se termină printr-un bust feminin. Bustul are capul puțin întors spre stânga, ochii bine conturați; nas turtit, gură mică cu colțurile marcate; gât scurt și gros. Personajul are o haină modelată în formă de semilună; păr redat în șuvițe. De o parte și de alta a capului sunt redate două decoruri în formă de semilună.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Garnitură ornamentală de jug în formă de cap de mistreț	Datare: Sec. II p.Chr. Descoperit: jud. Sălaj, com. Mirșid, Moigrad-Porolissum Material: bronz cu patină de culoare verde închis; turnare plină; incizie	Garnitură ornamentală de jug. Piesa reprezintă o frumoasă defensă, masivă, a unui mistreț; în partea anterioară capul mistrețului, așezat pe labele anterioare întinse. Extremitatea exterioară a defensei este decorată cu un buton, iar imaginea animalului apare dintr-un mănunchi de trei frunze de acant, cea din mijloc purtând în vârf o protuberanță. Mistrețul este gata de atac, cu ochii măriți, nările dilatate, botul larg deschis și coama zbârlită. Sculptura face parte din categoria pieselor de tipul Joc.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Zeul Mercurius	Datare: Secolul al II-lea p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Turda, Potaissa Material: bronz; patină verde; turnare plină	Mercurius, pe cap cu petasos cu boruri largi și aripioare, are greutatea corpului pe piciorul drept și stângul ușor îndoit din genunchi și tras spre spate. Este înclinat spre stânga. În mâna dreaptă intinsă, ține punga trifidă. Pe umărul stâng, până în dreptul pieptului, se observă un colț al mantalei, care se înfășoară pe braț și al cărui capăt se lipește de corp. În mâna stângă, ținea probabil caduceul. Atributul din mâna stângă nu se păstrează.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Libera sau o manadă	Datare: Sfârșitul sec. II - începutul sec. III p.Chr. Descoperit: jud. Bistrița-Năsăud, com. Uriu, Ilișua, Castrul roman Material: bronz cu patină cenușiu - verzuie; turnare plină	Statuetă din bronz, reprezentând-o pe Libera sau o manadă. Corp atletic, ușor arcuit; greutatea corpului cade pe piciorul drept; șoldul drept proeminent; piciorul stâng adus în față. Fața este aproape pătrată, cu ochii mari încrustați cu pastă sticloasă albă; nas lung și drept; gură senzuală, cu buza superioară arcuită. Păr bogat, pieptănat cu cărare la mijloc, acoperă urechile și este strâns într-un coc la ceafă. Pe creștet are două frunze late și o floare la mijloc, iar în dreptul urechilor ciorchine de strugure. Poartă o draperie cu un capăt pe umărul drept, care acoperă o parte din spate, sânul drept și abdomenul, lăsând nudă partea stângă a corpului până la coapsă. Draperia face falduri ovale, lăsând liber piciorul drept. Brațul drept este ridicat și în mâna dreaptă ținea probabil tirsul. Brațul stâng este lăsat pe lângă corp, iar în mâna stângă ținea cantharos-ul, din care a mai rămas doar toarta. Statueta este fragmentară: lipsesc picioarele de la genunchi în jos și atributele.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Jupiter Dolichenus	Datare: Sfârșitul sec. II p.Chr. - primele decenii ale sec. III p.Chr. Descoperit: jud. Bistrița-Năsăud, com. Uriu, Ilișua, Castrul roman Material: bronz, cu patină de culoare verde închis; turnare goală	Statuetă din bronz, reprezentându-l pe Jupiter Dolichenus. Zeul, cu mustăți și barbă stufoasă, are păr buclat și poartă pe cap o bonetă frigiană. Boneta, cu moț ascuțit, are în față, pe creștet o cunună cu șapte proeminențe folioforme și la mijloc, între două frunze, o sferă. Zeul este îmbrăcat în armură tip thorax. Cu mâna dreaptă ridicată, prindea probabil toporul bipen, iar în cea stângă, întinsă înainte, ținea jerba de fulgere. Statueta este fragmentară: lipsește partea inferioară a statuetei și atributele.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Jupiter	Datare: Epoca antoniniană: sfârșitul sec I - sfârșitul sec. II p.Chr. Descoperit: jud. Mureș (?) Material: bronz cu patină brună; turnare goală	Piesa reprezintă pectoralul lui Jupiter, realizat într-o manieră artistică cu totul remarcabilă. Zeul este înfățișat în postură calmă, maiestuoasă, cu figura expresivă; ochi mari, cu pupile marcate; sprâncene groase; gură mică; mustața, barba și părul cârlionțate, gâtul puternic, pieptul vânjos. Pe cap are o cunună din două rânduri de frunze de stejar. În partea inferioară se observă o ramură de lauri, din care parcă răsare bustul. În porțiunea posterioară a piesei se păstrează mici nituri, care definesc funcționalitatea de ornament pentru mobilier sau aplică de vas.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Tânăr satir	Datare: Sec. II p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Sarmizegetusa, Sarmizegetusa, Ulpia Traiana Sarmizegetusa Material: bronz aurit; turnare goală	Tânăr satir, cu fizionomie juvenilă; ochi mari, nas borcănat, gură cu buze cărnoase; păr lung, buclat, prins pe creștet într-un cirrus. În mâna stângă ține un ciorchine de strugure. Șoldurile sunt acoperite cu un șorțuleț terminat în crestături triunghiulare. Judecând după partea inferioară arcuită a obiectului, se pare că el a servit ca ornament pentru mobilier. Brațul drept și partea inferioară a personajului sunt rupte.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Jupiter Fulminans	Datare: Epoca antoniniană Descoperit: jud. Cluj, Turda, Potaissa, curtea Fabricii de ciment Material: bronz, patina verde - cenușie; capul și corpul turnare goală; membrele - turnare plină	Jupiter în ipostaza de fulminans. Zeul nud, ține în mâna dreaptă mănunchiul de fulgere, iar în cea stângă, ridicată, probabil sceptrul sau lancea. Față ovală, cu privire patetică; corp proporțional, dar puțin flasc, indică un prototip elenistic. Ține capul ușor aplecat spre umărul drept. Părul și barba sunt redate prin două rânduri de bucle. Pe cap poartă o cunună din frunze de stejar, prinsă cu taenia, ale cărei capete atârnă pe umeri și o rozetă centrală. Picioarele de la genunchi în jos au fost întregite. Atributul din mâna stângă dispărut.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Copil	Datare: Secolul al II-lea p.Chr. Descoperit: jud. Mureș, com. Râciu, Sânmartinu de Câmpie Material: bronz; patină brună; turnare plină	Prunc nud, grăsuț, cu obrajii bucălați, păr scurt, cârlionțat. Copilul stă întins, sprijinindu-se pe brațul stâng, cel drept fiind îndoit și adus spre piept; piciorul drept întins pe jumătate, celălalt ușor ridicat și flexat. Lipsește antebrațul drept și mâna stângă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cap de vultur	Datare: Mijlocul sec. II p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Turda, Potaissa Material: bronz, cu patină; turnare goală	Ornamentul, cel mai probabil destinat unei piese de mobilier, reprezintă un cap de vultur, cu cioc puternic și curbat; gât gros; penajul este redat prin incizii fine, semiovale.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Venus pudica	Datare: A doua jumătate a sec. II.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Gilău, Gilău, Castrul roman Material: bronz, patină brună; turnare plină	Venus în ipostaza pudica. Trăsături fizionomice fine; ochi cu irisul punctat, nas drept, gură mică întredeschisă. Întoarce capul spre dreapta, cu privirea înainte. Părul bogat, cu cărare mediană și două rulouri, este prins la ceafă într-un coc. Două bucle, flancând gâtul, cad pe umeri. Abdomenul și fesele sunt rotunjite, sânii mici. Deasupra frunții are o diademă semicirculară.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Aplică de harnașament	Datare: Sfârșitul sec. II - începutul sec. III p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Sarmizegetusa, Sarmizegetusa, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în zona situată la NE de templul dedicat mai multor zeități (convențional denumit templul lui Malagabel) Material: bronz aurit, turnare	Aplica prezintă un cavaler roman, în profil, spre dreapta. Personajul poartă o tunică, armură terminată în lambrachini, o mantie fluturând în vânt, în picioare calcei. În mâna dreaptă prinde un gladius. Calul, cu coada fluturând, este cabrat pe picioarele posterioare. Aplica era montată pe o placă de garnitură laterală de pe pieptarul calului. Ea a aparținut fie unui echipament complet de harnașament, fie unei statui ecvestre. Capul personajului și picioarele anterioare ale calului sunt distruse.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cercel în formă de floare	Datare: Sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Mihai Viteazu, Mihai Viteazu Material: foiță de aur lucrată au repoussée; trei sârmulițe din aur trefilate și răsucite	Cercel din foiță de aur, lucrată în formă de floare. Lucrat în tehnica "au repoussé", din foiță de aur; motiv ornamental în formă de floare; sistem de închidere prin buclă în formă de S; cercelul are agățate de corp trei fire din aur terminate într-o buclă de care probabil erau suspendate perle; tip IV. Nu se păstrează cele trei pandantive; sistem de închidere prin buclă în formă de S.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cercel cu camee din sardonix - bustul unei femei; două pandantive din perle, suspendate de două sârme răsucite, din aur; sistem de închidere în formă de S	Datare: Sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Cluj-Napoca Material: aur, lipire, gravare, șlefuire	Cercel din aur, întreg; sistemul de închidere în formă de S este realizat din sârmă de aur; partea centrală are un șaton oval în care este fixată o camee din sardonix, redând bustul unei femei; cercelul are două perle suspendate de câte un fir răsucit lucrat tot din aur; tip IV.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Suport de vas - Atlas	Datare: Sec. II p.Chr. Material: bronz, cu patină brună; turnare plină	Suport de vas din bronz, reprezentându-l pe Atlas, nud, bărbos, cu părul buclat, prins pe creștet într-un moț; brațele înălțate, aluzie la ridicarea globului terestru; sprijinit pe genunchiul stâng; piciorul drept îndoit din genunchi. Piesa reprezintă un suport, Atlas purtând deasupra capului fie un mic văscior, fie un platou. Lipsesc mâinile personajului, cu obiectul pe care îl ținea și piciorul stâng, de la genunchi în jos.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Zeul Mercurius	Datare: Sec. II p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Gherla, Castrul roman Material: bronz; turnare plină; torques din argint	Statuetă din bronz reprezentându-l pe Mercurius. Statuetei îi lipsește mâna stângă. Zeul este reprezentat în manieră provincială; greutatea corpului se sprijină pe piciorul drept, stângul fiind tras ușor în spate și îndoit din genunchi. Veșmântul este reprezentat printr-o hlamidă, prinsă pe umărul drept cu o fibulă rotundă; hlamida acoperă o parte din spate și se înfășoară în jurul gâtului și pe antebrațul stâng. În mâna dreaptă ține punga, iar în stânga avea probabil caduceul. Părul este strâns în moț pe creștet, cu aripioare de o parte și de alta. La gât are un torques din argint.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cercel cu camee din sardonix - bustul unei femei; două pandantive din perle, suspendate de două sârme răsucite, din aur; sistem de închidere în formă de S	Datare: Sfârșitul sec. II – a doua jumătate a sec. III p.Chr. Descoperit: jud. Bistrița-Năsăud, com. Uriu, Ilișua, Zona castrului roman Material: aur lucrat prin ciocănire; camee din sardonix; gravare; șlefuire	Cercel fragmentar din aur, lucrat prin ciocănire. În mijlocul plăcii centrale este fixată într-o ramă de aur o camee din sardonix stratificat, redând un bust feminin din profil spre dreapta; în partea de jos a plăcuței a fost sudată o altă foiță de aur, de care atârnau inițial câte un pandantiv; nu se păstrează pandantivii.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Mercurius nud	Datare: Sec. II p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Cluj-Napoca, Napoca Material: bronz; patină verde; turnare plină	Zeul nud, cu corp de adolescent, păr buclat și două aripioare ridicate pe creștet. Mâinile excesiv de mari în raport cu restul corpului; lipsesc atributele; brațul a fost restaurat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Maimuță	Datare: Sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. Sibiu, com. Micăsasa, Micăsasa Material: bronz, cu patină de culoare brun închisă; turnare plină	Statuetă zoomorfă din bronz, reprezentând o maimuță. Figurina, deși lucrată în manieră provincială, destul de stângace, prezintă totuși imaginea animalului ca fiind reală. Maimuța stă în poziție verticală; cap masiv, disproporționat față de restul corpului; ochi sugerați prin două orificii adânci; labele anterioare pe piept; picioare lungi, dar destul de subțiri. Piesa este un produs de import.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Nantosuelta - Proserpina	Datare: Sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Gherla, Castrul roman Material: bronz, inițial cu patină nobilă verde-oliv; turnare	Plachetă votivă din bronz, reprezentând-o pe Nantosuelta - Proserpina. Zeița este reprezentată în centrul unei aedicula, cu două coloane, capiteluri compozite și un acoperiș cu fronton triunghiular, împodobit cu palmete - acrotere și o rozetă masivă. Personajul poartă o tunică lungă, o stola, iar peste umărul și antebrațul stâng un palium. În mâna dreaptă ține o patera spre care se ridică șarpele, iar în stânga un obiect neidentificat. În partea stângă a imaginii este redată o cista mistica. Inițial personajul a fost interpretat ca o posibilă sincretizare între Hygia și Ceres. Noile interpretări denotă reprezentarea unei zeități de origine celtică.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Situla cu reprezentări agonistice în relief	Datare: Mijlocul sec. III p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Gilău, Gilău, Castrul roman Material: bronz cu patină nobilă; unele părți sunt poleite cu foiță de argint; lucrat prin turnare, incizare și strunjire	Piesă toreutică de import, provenind din provinciile vestice ale Imperiului roman. Reprezentările agonistice sunt inspirate din tradiția grecească. Situla cu reprezentări agonistice în relief, redând atleți în timpul unei competiții, într-o palestra. Vasul are formă ușor globulară și alungită la partea inferioară, toartă mobilă și fundul slab profilat, sub forma unei borduri inelare. Toartă arcuită, terminată în protome reprezentând capete de lei, este prinsă de vas prin atașuri romboidale. Buza are forma unui cununi alcătuită din patru tipuri de frunze stilizate, delimitate printr-o taenia. Corpul vasului este ornamentat cu figuri antropomorfe reliefate, alcătuind o scenă de gen: atleți în timpul unei competiții, într-o palestra. Decorul este completat cu o herma și încă două obiecte: un altar încadrat de două ramuri de palmier, pe care este așezată cununa stilizată a învingătorului; un vas sferic, în spatele căruia sunt schițate două ramuri de palmier.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Matriță de plachetă votivă reprezentându-l pe Hercules	Datare: Mijlocul sec. II p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, Cluj-Napoca, Napoca Material: bronz; turnare	Hercules reprezentat într-o aedicula cu două coloane, capiteluri corintice și un acoperiș cu fronton triunghiular. Spre partea superioară coloanele sunt decorate în spirală, iar spre partea inferioară cu caneluri verticale. Baza frontonului este decorată cu frunze. Zeul își sprijină greutatea pe piciorul drept, cel stâng fiind ușor adus în față. În mâna dreaptă ține măciuca, iar în stânga pielea de leu.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cataramă de centură	Datare: A II-a jumătate a sec. V p.Chr. Școală: Necunoscut Descoperit: jud. Cluj, Turda, Termele castrului Legiunii V Macedonica Material: argint, aur, almandine; turnare, batere, cloisonne (almandina pe spin), cabochon (almandinele pe placa de aur), aurire	Cataramă de centură cu inel oval și garnitură în formă de rinichi. Garnitura este prevăzută cu o placă de aur pe care sunt încastrate 18 almandine în tehnica "en cabochon". Spinul este parțial aurit, decorat în tehnica "Kerbschnitt" și câte o mască umană pe ambele fețe. La capăt are câte un vultur stilizat, iar în partea superioară se află o almandină ("cloisonné").	Muzeul de Istorie, Turda	Cimec
Cap poliedric	Datare: A II-a jumătate a sec. V p.Chr. Școală: Necunoscut Descoperit: jud. Cluj, Turda, Termele castrului Legiunii V Macedonica Material: Verigă aur, cap poliedric și almandine pe tablă gofrată	Cercel din aur, la un capăt poliedru cu almandine. O sârmă perlată înconjoară orificiul de ieșire-intrare a verigii de aur. Sub almandine se află o tăbliță din aur gofrată pentru a spori luminozitatea acestora.	Muzeul de Istorie, Turda	Cimec
Cap poliedric	Datare: A II-a jumătate a sec. V p.Chr. Școală: Necunoscut Descoperit: jud. Cluj, Turda, Termele castrului Legiunii V Macedonica Material: verigă aur, cap poliedric și almandine pe tablă gofrată	Cercel din aur, la un capăt poliedru cu almandine. O sârmă perlată înconjoară orificiul de ieșire-intrare a verigii de aur. Sub almandine se află o tăbliță din aur gofrată pentru a spori luminozitatea acestora.	Muzeul de Istorie, Turda	Cimec
Fibulă	Datare: A II-a jumătate a sec. V p.Chr. Școală: Necunoscut Descoperit: jud. Cluj, Turda, Termele castrului Legiunii V Macedonica Material: Argint, cupru, fier, capul și piciorul lucrat prin batere, ansa lucrată prin turnare; reparație în antichitate a piciorului rupt	Fibulă cu cap semicircular și picior în formă de frunză alungită, lucrată din mai multe părți. De o parte și alta a capului semicircular sunt două șarniere cu câte trei butoni, decor tip "Kerbschnitt". Al șaptelea buton era montat în mijlocul capului, în prelungirea axului piciorului. Capul se leagă de picior printr-o ansă prevăzută cu două plăcuțe triunghiulare la capete. Plăcuțele triunghiulare ca și șarnierele șibutonii au fost parțial aurite. Acul nu se păstrează, dar se păstrează părți din resorturile de fier de pe spatele capului. Piciorul a fost rupt și reparat în antichitate cu o plăcuță de cupru. Pe resorturi se observă urme de material textil.	Muzeul de Istorie, Turda	Cimec
Fibulă	Datare: A II-a jumătate a sec. V p.Chr. Școală: Necunoscut Descoperit: jud. Cluj, Turda, Termele castrului Legiunii V Macedonica Material: Argint, cupru, fier, capul și piciorul lucrat prin batere, ansa lucrată prin turnare	Fibulă cu cap semicircular și picior în formă de frunză alungită, lucrată din mai multe părți. De o parte și alta a capului semicircular sunt două șarniere cu câte trei butoni, decor tip "Kerbschnitt". Al șaptelea buton era montat în mijlocul capului, în prelungirea axului piciorului. Capul se leagă de picior printr-o ansă prevăzută cu două plăcuțe triunghiulare la capete. Plăcuțele triunghiulare ca și șarnierele și butonii au fost parțial aurite. Acul nu se păstrează, dar se păstrează părți din resorturile de fier de pe spatele capului. Piciorul a fost rupt și reparat în antichitate cu o plăcuță de cupru. Pe resorturi se observă urme de material textil.	Muzeul de Istorie, Turda	Cimec
Spadă	Datare: A doua jumătate a sec. al V-lea Descoperit: jud. Bihor, Valea lui Mihai Material: fier; batere, striere, forjare	Lamă cu două tăișuri, ușor îngustată în direcția vârfului (după descoperire, acesta lipsea pe o lungime de cca. 3 cm, de asemenea, se face precizarea că mânerul era păstrat pe o lungime de 1 cm). Înainte de curățare, lungimea inițială a fost apreciată la cca. 80 cm. Inițial se afla într-o teacă de lemn, în momentul descoperirii fiind vizibile fibrele acesteia în rugina care acoperea lama. Curățarea piesei a evidențiat tehnica confecționării, asemănătoare damaschinării, anume este clar vizibilă existența unei părți centrale a lamei, pe care apar striuri succesive de forma unor linii transversale în zig-zag, căreia i-au fost adăugate prin forjare două fâșii laterale, corespunzătoare celor două tăișuri.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Buterolă	Datare: A doua jumătate a sec. al V-lea Descoperit: jud. Bihor, Valea lui Mihai Material: argint lucrat prin batere, turnare, sudare; incizare; aur suflat	Rama fixată pe părțile laterale ale bazei tecii, de forma literei U și semicirculară în secțiune, ușor îngustată în partea inferioară (6 cm lățime), este lucrată din tablă subțire de argint (groasă de 0,1 cm). Spre capăt, în interior, cele două brațe sunt unite printr-o bucată și mai subțire (sub 0,02 cm) de tablă de argint, de formă semicirculară, alăturată părții exterioare a ramei. La capătul opus al ramei a fost fixat un buton masiv de argint, turnat, cu porțiunea de sub baza tecii dublu profilată. Pe partea din fața tecii, acest buton continuă printr-un romb cu o nervură mediană, proeminentă, fiind delimitat la bază de două, iar la vârf de o montură, de formă circulară. Inițial, în ele au fost încastrate cu pietre semiprețioase, la găsire fiind umplute doar cu oxid verde. Urme de aurire s-au păstrat pe partea exterioară a butonului de la bază și pe capetele ramei laterale.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Placă ornamentală din argint cu almandine, pentru teaca de spadă	Datare: A doua jumătate a sec. al V-lea Descoperit: jud. Bihor, Valea lui Mihai Material: argint turnat, decorat prin incizii; almandine șlefuite	Placă de argint, turnată (grosime medie de 0,2 cm, ușor mai mare spre capetele laterale), de formă dreptunghiulară în partea superioară, adică spre garda spadei, cu laturile scurte îndoite peste marginile tecii. Fiecare dintre colțuri este marcat printr-o montură circulară, în care sunt încrustate almandine. Un chenar reliefat, decorat cu o linie în zig-zag, ușor adâncită, înconjoară un câmp dreptunghiular, adâncit, ornamentat în tehnica „kerbschnitt”. În interiorul acestuia, o nervură axială delimitează două registre pe care, în simetrie, apare același decor: în colțurile de sus câte două șiruri de linii oblice, în zig-zag, continuate prin alte șase linii oblice în zig-zag, acestea prelungite cu linii orizontale drepte, până la nervura mediană. La baza acestui segment dreptunghiular, respectiv marginile sale, în poziție simetrică, sunt redate două capete de pasăre, cu ciocurile orientate în sus și ochii marcați prin câte o montură, ceva mai mare față de cele deja amintite, de asemenea încastrate cu almandine. Același decor „kerbschnitt” sugerează foarte plastic ciocul (la bază cu o linie transversală) și, probabil, penajul gâtului. Cele două capete de pasăre sunt separate printr-o prelungire pe direcția mijlocului segmentului dreptunghiular al piesei, din care s-a păstrat doar o porțiune. De o parte și alta a acestui apendice, cu același decor, este dispusă câte o montură mai mică, în care, de asemenea s-au păstrat pietrele semiprețioase.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Amuletă	Datare: A doua jumătate a sec. al V-lea Descoperit: jud. Bihor, Valea lui Mihai Material: chihlimbar	Are forma unei sfere turtite, cu o perforație centrală; relativ ușor deteriorat în timpul descoperirii. Se precizează că descoperitorii l-au spart și găurit în momentul găsirii, dar în mod cert era perforat încă din vechime.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cataramă	Datare: A doua jumătate a sec. al V-lea Descoperit: jud. Bihor, Valea lui Mihai Material: argint lucrat prin turnare	Verigă de formă oval-alungită, ovală în secțiune, cu fațetări vagi. Limbă de formă semicirculară în secțiune, ușor subțiată spre vârf și lucrată din metal comun. Piesa făcea parte din centura de care atârna spada.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cataramă	Datare: A doua jumătate a sec. al V-lea Descoperit: jud. Cluj, Cluj-Napoca Material: argint aurit; aurul se mai păstrează doar pe limba cataramei; almandină; turnare, suflare, incizare, lipire, șlefuire	Verigă de formă oval-alungită, secțiune de formă ovală, cu fațetări ușoare. Este ornamentată cu mici semicercuri, dispuse simetric, pe două șiruri paralele, care dau impresia unui motiv de forma frânghiei. Limba, parțial placată cu aur, este ușor lățită spre bază, cu capătul fațetat; formă aproape triunghiulară în secțiune. Urme de aur se mai păstrează doar pe limbă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Sabie	Datare: A doua jumătate a sec. al V-lea Descoperit: jud. Cluj, Cluj-Napoca, Cartierul Cordoș Material: fier lucrat prin turnare și batere	Au fost recuperate trei bucăți, lipsind vârful și mânerul, astfel că lungimea sa inițială trebuie să fi fost mai mare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Teacă - garnitură	Datare: A doua jumătate a sec. al V-lea Descoperit: jud. Cluj, Cluj-Napoca, Cartierul Cordoș Material: argint turnat	Bara este foarte ușor curbată, de formă semicirculară în secțiune. Unul dintre capete, străpuns de trei perforații, este teșit, pe o lungime de 2,5 cm. Alt orificiu există spre mijlocul lungimii, străpuns fiind de un cui (tot de argint) cu capul aplatizat. La capătul opus, tocmai în porțiunea în care piesa a fost ruptă, există alt orificiu. Este posibil să fi aparținut garniturii tecii de lemn a sabiei.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Fibulă digitată, cu cap semicircular, cu cinci butoni și picior romboidal	Datare: A doua jumătate a sec. al V-lea Descoperit: jud. Cluj, Cluj-Napoca, Cartierul Cordoș Material: argint turnat și suflat cu aur; incizare	Placa resortului este semicirculară, cu cinci butoni profilați, cel din mijloc fiind mai mare. Arc proeminent, placa piciorului de formă rombică, pe linia sa mediană și la capetele dinspre arc pe marginile sale există câte o montură semicirculară, pietrele semiprețioase încastrate în ele lipsind. Spre capăt, chenarul care delimitează piciorul fibulei este prelungit, generând două capete de pasăre (?), dispuse simetric, ochii fiind sugerați prin câte o montură semicirculară, din care, de asemenea, lipsesc pietrele semiprețioase încastrate. Butonul de la capătul piciorului reprezintă o mască animalieră, la fel ca și butonul axial de pe placa resortului. Aici, ceilalți patru butoni sunt profilați, în formă de lujer, corpul lor fiind decorat cu caneluri verticale, în interiorul cărora apar linii fin punctate. Pe câmpul plăcii resortului, dispus în trei registre, apare un decor cu motive de forma volutelor, realizat în tehnica „kerbschnitt”. Este delimitat de un chenar ușor reliefat, decorat cu șiruri paralele de mici triunghiuri adâncite, dispuse simetric. Pe arcul fibulei este sugerat un cadru dreptunghiular, marcat la colțuri prin linii unghiulare, în interiorul căruia, dispuse simetric, se află semicercuri, cu un capăt lățit și cu câte un punct în mijloc. Placa piciorului, de forma unui romb alungit, este mărginită și ea de un chenar, ornamentat în porțiunea dinspre capătul arcului cu câte o linie în zig-zag, ușor reliefată, generată de două linii de mici triunghiuri simetrice, ușor adâncite. O nervură axială, lățită în direcția piciorului fibulei și decorată cu triunghiuri adâncite, separă decorul de pe placa piciorului în două registre, în care, simetric, în aceeași tehnică „kerbschnitt”, sunt redate vrejuri înlănțuite. Liniile de contur ale celulelor situate spre capătul piciorului fibulei sunt marcate printr-un șir de linii foarte fin punctate. Pe partea din spate a fibulei s-au păstrat doar cele două suporturi în care era fixat axul de fier al resortului, respectiv un capăt al acestuia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Diplomă	Datare: Sec. II Școală: Școala romană Material: bronz	Piesa este din bronz, inscripționat în latină, în care se specifică numele soldatului lăsat la vatră, numele împăratului care a emis-o, precum și existența la acea dată a Daciei Porolisensis. Conține un șnur de bronz, cu care era legată cealaltă parte a diplomei.	Muzeul de Istorie, Gherla	Cimec
Harnașament - garnitură	Datare: Secolul al II-lea p.Chr. Descoperit: Arcalia Dimensiuni: Gr=0,3 Material: bronz aurit	Placă aparținând unei garnituri de harnașament. Placa prezintă în dreapta o figurină plată (aplicată ulterior și fixată cu ajutorul unui mic cui), înfățișând, din profil, un luptător barbar, bărbos, cu bustul gol, pantaloni lungi, răsfrânți peste brâu și cizme cu carâmb înalt. Torsul este mascat de un scut oval, cu umbo central, ținut în mâna stângă, iar cu dreapta, ridicată, lovește cu o sabie. Placa aparține unei garnituri de harnașament, fiind o laterală a pieptarului calului, sau, cu aceeași funcționalitate, poate reprezenta un fragment al unei statui onorifice ecvestre.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Datare: Prima jumătate a sec. al II-lea p.Chr. Descoperit: Gherla Dimensiuni: TL=960 Material: argint	Statueta, executată în stil realist, înfățișează un captiv îngenuncheat, bine proporționat, cu trăsături atletice. Bărbatul, cu capul descoperit și bustul gol, poartă pantaloni lungi, cu pliuri, strânși pe picior. Genunchiul drept se sprijină pe pământ, în timp ce piciorul stâng este îndoit. Mâinile sunt legate la spate. Detaliu tipic în stabilirea apartenenței etnice a personajului, îl constituie coafura: părul este pieptănat și strâns într-un coc pe tâmpla dreaptă, modă specifică triburilor germanice. Statueta a fost descoperită în retentura castrului roman de la Gherla (jud. Cluj).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Aplică decorativă	Datare: Sec. II p.Chr. Descoperit: Ulpia Traiana Sarmizegetusa Material: bronz aurit	Aplică goală în interior, umplută cu plumb. Este înfățișată zeița Victoria, cu părul pieptănat într-un krobylos pe creștet. Este îmbrăcată cu o tunică lungă și o mantie largă, cu două rânduri de falduri răsfrânte deasupra pieptului. În porțiunea inferioară a spatelui, mantia este pliată în genul unui evantai. Descoperire întâmplătoare, în partea sudică a coloniei, în zona extra muros.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Inel din aur cu gemă calcedonie	Datare: sec. II-III p.Chr. Dimensiuni: L gemă: 7,5 mm Material: aur; calcedonie; batere; tăiere; gravare; șlefuire	Veriga, semirotundă în secțiune și cu profil drept, se lărgește la partea superioară, în dreptul șatonului pe care îl încorporează; umeri rotunjiți. În șatonul oval este încorporată o gemă din calcedonie, probabil un opal, redând un corb; tip Isac II.1. = Guiraud 2.a.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Inel din aur cu gemă carneol	Datare: sec. II-III p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, com. FLOREȘTI, FLOREȘTI, În Pădure Dimensiuni: La verigă: 3,5-9 mm Material: aur; carneol; batere; tăiere; gravare	Veriga, cu profil oblic și secțiune circulară are formă ușor elipsoidală și se lărgește treptat spre partea superioară; umeri rotunjiți. Montură ovală, ascunsă, în care este fixată o gemă carneol roșu-brun; imaginea gravată reprezintă o divinitate (tip Isac II.3. = Guiraud 2.c).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cercel din aur cu pandantiv	Datare: sec. II-III p.Chr. Descoperit: jud. MUREȘ, com. MUNICIPIUL TÂRGU MUREȘ, TÂRGU MUREȘ Material: aur; sticlă; trefilare; răsucire; șlefuire	Cercel întreg, cu veriga subțire și simplă, are sistem de închidere cu buclă și cârlig. Pandantivul poligonal, din pastă de sticlă verzuie, este suspendat de cercel printr-o sârmă subțire din aur.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec

Fond modificare

Informații generale	Detalii tehnice	Descriere	Deținător	Legături
Cană cu toartă	Descoperit: jud. ARAD, com. SOCODOR, SOCODOR, punct ”Gavajdia” Material: Pasta conține ca degresanți nisip fin și mâl.	Cana este bine păstrată (aproximativ 90%), fiind reconstruită doar toarta (partea din față a buzei păstrează urme de fisurare și restaurare). Se încadrează în categoria ceramicii de dimensiuni medii, având o calitate fină și culoare cafenie cu pete negre pe suprafața exterioară, cafeniu închis pe cea interioară. Ambele suprafețe sunt bine netezite, păstrând urmele de lustruire. Decorul acoperă toată suprafața piesei și constă din două incizii (pe corp), dispuse în formă de arcadă și încadrate, în partea superioară de două incizii iar în cea inferioară de trei incizii, dispuse orinzontal. Pe mijlocul vasului și sub toartă, acest decor este întrerupt de un șir de impresiuni triunghiulare și de un alt șir de impresiuni unghiulare. Șirul de impresiuni de formă triunghiulară apar redate și pe gâtul vasului, în asociere cu o bandă formată din trei incizii late, dispuse orizontal. Buza canei este prevăzută cu un mic buton, de formă rotundă, aplicat. Toarta este înălțată, de tip ”ansa lunata”.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Căniță	Descoperit: jud. ARAD, com. SOCODOR, SOCODOR, punct ”Gavajdia” Material: Pasta conține ca degresanți nisip fin și mâl. Este modelată cu mâna.	Cănița, în întregime păstrată, prezintă fisuri ușoare în zona superioară (pe buză și pe una din torți). Este prevăzută cu două torți înălțate, de tipul ”ansa lunata” iar pe corp cu patru proeminențe. Se încadrează în categoria ceramicii de dimensiuni mici, având o calitate fină și culoare maronie cu pete negre - cărămizii pe suprafața exterioară și neagră pe cea interioară. Ambele suprafețe sunt bine netezite, păstrând urmele de lustruire. Piesa este decorată pe toată suprafața exterioară. Pe buză, decorul constă în incizii unghiulare asociate cu două incizii paralele, dispuse orinzontal (ambele decoruri sunt întrerupte în zona torților). Pe corp, decor geometric, realizat prin incizii, este încadrat atât în partea superioară cât și în cea inferioară de două rânduri de incizii, dispuse orizontal. Partea inferioară a căniței este decorată cu o bandă formată din trei incizii, dispuse circular. Același tip de decor apare redat și pe piciorul inelar al căniței. Și tortițele sunt decorate cu incizii dispuse vertical. În partea inferioară, aceste incizii sunt mărginite de un șir scurt de impresiuni circulate (la o toartă cinci impresiuni iar la cealaltă șapte impresiuni).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cană cu toartă	Datare: sec. XV a. Chr. Descoperit: jud. MARAMUREȘ, com. SUCIU DE SUS, SUCIU DE JOS Material: Modelată cu mâna din pastă de lut amestecat cu nisip fin.	Cană cu toartă supraînălțată lucrată din ceramică fină, de culoare brun-roșcată, modelată cu mâna și acoperită cu motive complexe realizate prin incizie și excizie. Gâtul este decorat cu fascicule de incizii orinzontale ori verticale dispuse alternativ, iar corpul este acoperit cu un superb decor spiralic excizat. Artefactul s-a păstrat cvasi-intact, starea lui de conservare fiind foarte bună.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Verigi din aur	Datare: sec. XII a. Chr. Descoperit: jud. ALBA, com. MUNICIPIUL ALBA IULIA, ALBA IULIA Material: Piesă din aur obținută prin turnare și batere	Lanț format din trei verigi legate între ele. Verigile au capetele și secțiune rombică. Ele au fost confecționate din bare de aur masiv, care sunt subțiate spre capete. Piesele nu au suferit deteriorări semnificative.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Strachină	Descoperit: jud. ALBA, com. MIHALȚ, ”Canepi/Taul lui Filip” Material: Pasta conține ca degresanți nisip fin și mâl. Este modelată cu mâna.	Strachina, păstrată în întregime, a fost completată ulterior doar în trei locuri, în zona superioară. Este prevăzută cu o singură toartă (în bandă), trasă organic din peretele vasului. Se încadrează în categoria ceramicii de dimensiuni medii, de calitate fină, de culoare neagră pe ambele suprafețe unde prezintă o bună netezire și lustruire. Piesa este decorată pe toată suprafața exterioară. Astfel, pe buză decorul constă din incizii scurte, realizate prin împunsături simultane, dispuse oblic; pe corp sunt redate patru spirale continue, realizate prin fascicole de șapte, respectiv opt incizii cu ajutorul împunsăturilor succesive. Spiralele sunt asociate, în partea superioară cu arcade (alcătuite din 4 incizii realizate tot prin impresiuni succesive) și cu o bandă incizată (prima incizie ce alcătuiește banda este simplă iar cea de-a doua este realizată prin impresiuni succesive), umplută cu impresiuni simultane. Partea inferioară a vasului este decorată cu un fascicol alcătuit din trei incizii dispuse circular, format cu ajutorul împunsăturilor succesive.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cană	Descoperit: jud. ALBA, com. MIHALȚ, OBREJA, ”Canepi/Taul lui Filip” Material: Pasta conține ca degresanți nisip fin și mâl. Este modelată cu mâna.	Cana, păstrată în întregime, prezintă o singură ruptură în zona superioară, pe partea exteroioară a buzei. Este prevăzută cu o singură toartă (în bandă), trasă organic din peretele vasului. Se încadrează în categoria ceramicii de dimensiuni mari, de calitate fină, de culoare maroniu închiscu pete negre pe suprafața exterioară. Pe buză, decorul constă dintr-un șir de impresiuni mici, triunghiulare. Marginea exterioară a ei este decorată cu o bandă umplută cu hașuri dispuse în rețea deasă, în asociere cu triunghiuri dispuse cu vârful în jos, umplut, de asemenea, cu hașuri dese. Ornamentul de pe corpul vasului este alcătuit din meandru realizat din S-uri cu capetele petrecute (umplute fie cu hașuri dese fie cu impresiuni triunchiulare), dispuse ”pozitiv - negativ”, în șiruri etajate. Acest decor este mărginit în partea superioară de o bandă incizată, dispusă orinzontal și umplută cu hașuri dese. Partea inferioară a vasului ornamentul este alcătuit dintr-un fascicul format din patru incizii, dispuse circular și realizate cu ajutorul împunsăturilor succesive. Și toarta este decorată cu două benzi incizate, dispuse vertical și umplute cu impresiuni triunghiulare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Plăcuță votivă de plumb cu reprezentarea Cavalerilor Danubieni	Datare: sec. III p. Chr Material: Plăcuța este realizată din plumb, decorată în basorelief, prin turnare, batere.	Placă rectangulară de plumb cu reprezentarea Cavalerilor Danubieni, tip Ertl B1. Reprezentarea este înscrisă între două coloane cu capiteluri corintice care susțin un arc compus din două listele decorate cu perle, respectiv ove. În colțuri, deasupra bolții, sunt reprezentanți doi șerpi, fiecare cu capul îndreptat spre centrul piesei, cu corpurile torsionate. Sub arc, este reprezentat Sol în quadriga, purtând tunica, mantie și coroană radială pe cap. Zeul salută cu mâna dreaptă iar în stânga ține globul și biciul. În registrul principal este reprezentată în centru zeița acestui cult de mistere, înveșmântată în chiton, himation - pe care îl ține formând un fald ampu din care hrănește caii cavalerilor; coafura este specifică primei jumătăți a secolului al III-lea p. Chr. De o parte și de alta a zeiței sunt reprezentați cei doi cavaleri, purtând tunica și mantie; sub picioarele cailor sunt reprezentați un dușman căzut (stânga) și un pește (dreapta). Deasupra capetelor cailor este reprezentată câte o stea. În spatele cavalerului din stânga este reprezentat un soldat echipat cu coif, scut și lance, iar în spatele celui din dreapta o zeiță care face gestul tăcerii ducând mâna la gură (Nemesis). În al treilea registru, centrul imaginii este ocupat de trei personaje masculine îmberbe care participă la un banchet, în jurul unei mese rotunde pe care se află un pește. În dreapta sunt reprezentate două personaje masculine, juvenile, nude, cel din stânga făcând un gest prin care îl invită pe celălalt la banchet. În stânga este reprezentat un copac de care este atârnat corpul unui berbec, lângă care apar două personaje masculine - un om îmbrăcat în pielea animalului și un altul înveșmântat în tunică dar purtând pe față o mască de berbec. În registrul inferior sunt reprezentate mensa tripens cu un pește pe ea, un kantharos flancat de un șarpe și un leu, un cocoș, iar în spatele șarpelui, respectiv leului, în fundal, două obiecte neidentificate, probabil două capete de berbec.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Ceașcă dacică	Datare: sec. II - I a. Chr. Descoperit: jud. SĂLAJ, com. MIRȘID, MOIGRAD-POROLISSUM, Măgura Moigradului Material: Vasul este modelat cu mâna din pastă grosieră cu nisip și pietricele; ardere semi-reducătoare, culore brun.	Ceașcă cu corp bitronconic, pereți drepți, evazați, buză fațetată, fundul drept și două torți cu secțiune patrulateră, atașate pe corp.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Tipar pentru medalioane ceramice	Datare: sfârșitul sec. II - începutul sec. III p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Str. Korniss (Zola), Cluj, Orașul Vechi Material: lut ars; modelare; imprimare; incizare	Tipar pentru medalioane ceramice cu reprezentarea unei scene dionisiace. Piesa prezintă mici deteriorări pe margini; a fost ruptă, în prezent restaurată. Conturul medalionului este puternic incizat. În centrul imaginii este reprezentată o fântână compusă dintr-un perete rectangular din care curge apa, și un ghizd paralelipipedic. În dreapta este reprezentat un personaj masculin seminud ce poartă un veșmânt sumar, aparent compus dintr-o blană de animal, care îi acoperă talia și sexul, restul corpului fiind gol; detaliile realizării capului sunt șterse, nu se poate observa clar dacă personajul are capul acoperit sau nu. Acesta bea apă dintr-un vas rotund (castron, bol ?) pe care îl ține cu ambele mâini, ridicat deasupra capului, trupul fiind aplecat mult peste fântână, cu sprijin pe piciorul drept. În stânga fântânii apare un personaj feminin în picioare, din profil dreapta, probabil o zeiță. Aceasta poartă un chiton lung, drapat, himation, un colț al veșmântului atârnând pe spate, iar pe cap o pălărie conică. În mâna dreaptă, îndoită, ține un baston cu o terminație ovală, de care este legată o pânză sau o piele de animal. O linie orizontală marchează solul. În plan secund, în dreapta imaginii, este reprezentat Pan, în contrapost pe piciorul stâng, cu mâna dreaptă ridicată și sprijinită de un copac iar cu stânga, îndoită ușor și întinsă în față, sprijinită pe un altar. Lângă Pan este reprezentat un copac (arbust ?) ale cărui crengi ocupă partea superioară a imaginii. S. Cociș și D. Ruscu au publicat piesa ca fiind tipar de crustulae (prăjituri) legând-o de practica oferirii de astfel de ofrande alimentare în cadrul sărbătorii zeilor vinului din 17 martie.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Tipar pentru medalioane ceramice	Datare: sfârșitul sec. II - începutul sec. III p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Str. Korniss (Zola), Cluj, Orașul Vechi Material: lut ars; modelare; imprimare; incizare	Tipar pentru medalioane ceramice cu reprezentarea zeului Mars. Piesa prezintă deteriorări mic și urme de uzură. Imaginea este înscrisă în două cercuri concentrice incizate. Mars este reprezentat în bust, cu capul întors în profil spre stânga. Divinitatea poartă coif cu creastă, calota coifului fiind frumos ornamentată cu motive meandrice și spiralice. Părul și barba sunt redate prin impresiuni punctiforme iar trăsăturile feței sunt frumos marcate - ochii mari, sprâncene drepte, nasul drept și puternic. Zeul poartă lorica squamata marcată prin impresiuni punctiforme în partea superioară a bustului, pe umeri și brațe, pe piept fiind figurate două benzi paralele incizate și decorate prin mici incizii verticale paralele. Între ceafă și umărul stâng al zeului este redat un obiect semicircular, marcat prin incizii radiale, cu o margine realizată asemeni crestei coifului. Poate să fie vorba de un scut rotund purtat pe spate (?). În partea superioară stângă a medalionului este plasată oblic, o creangă vegetală realizată și ea prin impresiuni succesive. S. Cociș și D. Ruscu au legat piesa de sfera cultului imperial.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv reprezentându-l pe Hercules	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. ALBA, ALBA IULIA, Partoș Material: marmură; sculptare în altorelief	Fragment din partea stângă a unui relief votiv. Se mai păstrează o mică parte din chenarul plăcii, compus dintr-un listel. Imaginea îl înfățișează pe Hercules, tipul Farnese, cu greutatea corpului sprijinită pe piciorul drept, sprijinindu-se și în măciuca de sub axila stângă. Peste piept se observă nodul cu care este legată exuvia leonis. Mâna dreaptă o ținea pe șold (antebrațul și palma fiind rupte) iar cu stânga prinde un arc. Musculatura, detaliile anatomice, sunt atent redate. Calitatea artistică a piesei este remarcabilă. Tipul Hercules Farnese sau C2v – Hercules odihnindu-se pe clava, LIMC IV/1, s. v. Herakles, p. 762.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II - III p.Chr. Material: marmură; sculptare în basorelief	Relief votiv dionisiac, păstrat fragmentar. Se conservă o parte din stânga piesei, cu colțul superior. Scena era încadrată de un chenar simplu constituit dintr-un listel; se păstrează imaginea a două personaje: Liber Pater și un Satir (?). Reprezentarea lui Liber se păstrează doar parțial, capul, partea inferioară a picioarelor și mâna stângă lipsind. Zeul era redat frontal, în contrapost pe piciorul drept. Nebrida îi acoperă parțial bustul și șoldurile, restul trupului fiind nud, cu detaliile anatomice atent reprezentate. Pe umeri atârnă șuvițe din părul lung al zeului iar pe cap, acesta purta o coroană de frunze și ciorchini de struguri; în mâna dreaptă, lăsată în jos și ușor depărtată de corp, ține o mică patera (?). În partea stângă a scenei este plasat un butuc de viță-de-vie, vrejurile viței ridicându-se în sus, traversând în diagonală câmpul imaginii, paralel cu liniile trupului zeului, creând un echilibru vizual plăcut. În spațiul rămas liber, în colțul stâng al reliefului, este reprezentat un tânăr Satir (?) pe care artistul a intenționat să îl plaseze într-un plan secund al imaginii, reprezentându-l de dimensiuni mai reduse. Acesta este nud, având doar o mică mantie ce îi cade pe spate, iar părul scurt este redat prin bucle bogate. Personajul este reprezentat din profil dreapta, sprijinit pe piciorul stâng, cu dreptul mult flexat în față, ținând în dreapta un cosor cu care taie un ciorchine de strugure. Relieful este destul de bine realizat din punct de vedere artistic.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă votivă reprezentându-l pe Apollo	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. ALBA, RĂZBOIENI-CETATE, Războieni-Cetate Material: marmură de Naxos; sculptare ronde-bosse	Statuetă fragmentară reprezentându-l pe Apollo Citharoedus căruia îi lipsesc capul, brațele și gambele. Zeul este reprezentat nud, cu centrul de greutate pe piciorul stâng, întins, cu piciorul drept relaxat. Două șuvițe din părul bogat al zeului, se mai pot observa pe umeri. Apollo poartă o hlamidă care atârnă în falduri pe spate, prinsă pe umărul drept cu o fibulă rotundă. Pe piept se observă cureaua tolbei cu săgeți, astăzi dispărută. În mâna stângă se găsea lira din care se mai păstrează parțial partea stângă pe care o sprijinea de un altar profilat. Detaliile anatomice sunt atent realizate. În partea inferioară a altarului se înalță capul și o parte din gâtul unei păsări, probabil un corb.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă votivă	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, TURDA, Turda (Potaissa) Material: marmură; sculptare ronde-bosse	Statuetă reprezentând un personaj feminin, probabil o zeiță. Se păstrează doar capul unei tinere femei, cu părul coafat cu cărare pe mijlocul capului, aranjat în șuvițe ușor ondulate și strâns la ceafă într-un mic coc. Trăsăturile feței sunt atent redate: ochii mari, nasul gros, buzele mai puțin reliefate. Realizarea artistică este una medie. Date fiind dimensiunile piesei, este vorba probabil de o statuetă cu caracter votiv.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă zodiacală cu reprezentarea capricornului	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: carneol roșu; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea unui capricorn. Piesa prezită o ciobitură în partea superioară dreaptă, fiind afectat profilul gemei precum și parțial câmpul imaginii. Toata suprafața lucrată prezintă mici urme de uzură. Reprezentarea constă într-un capricorn orientat spre stânga. Animalul fantastic cu bust de țap și corp de pește, are zona capului distrusă și doar parțial lizibilă. Se mai observă coarnele și barba, iar picioarele anterioare sunt întinse în față și ușor îndoite. Trupul de pește, cu coadă bifurcată și cu mici înotătare laterale este reprezentat într-o poziție oblică, cu coada mult ridicată în sus. Artistul a gravat o serie de mic incizii paralele pe trupul de pește. Imaginea este mărginită în partea inferioară de o incizie orizontală. Realizarea artistică este destul de modestă. Reprezentarea capricornului se leagă de zodia capricornului care corespunde lunii decembrie. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea zeiței Nemesis	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: jasp roșu; gravare	Gemă de jasp cu reprezentarea zeiței Nemesis. Piesa prezintă mici ciobituri pe suprafața lucrată, precum și pe laterale și pe dos. Divinitatea este reprezentată în picioare, frontal, cu capul întors într-un profil dreapta, în contrapost ușor pe piciorul stâng. Zeița poartă coif și este înveșmântată în chiton și himation fin drapate. În mâna stângă ține o făclie îndreptată în sus, iar în dreapta o corona legată cu o taenia care atârnă în jos, pe lângă corpul zeiței. Jos, lângă piciorul drept, este înfățișată roata - atribut definitoriu al zeiței. Solul este reprezentat printr-o incizie orizontală. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea zeului Liber Pater (?)	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. COVASNA, com. BRAD, TĂLIȘOARA, Tălișoara (Olasztelek; Veczervara) Material: carneol roșu; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea zeului Liber Pater (sau a unui Satir). Piesa a suferit mici deteriorări în partea superioară și prezintă urme de uzură. Divinitatea este figurată în ipostaza juvenilă, nud, cu părul scurt, aranjat în bucle și purtând o cunună (?). Personajul pășește spre dreapta, fiind reprezentat din profil, într-o ipostază rigidă, nenaturală. Musculatura este puternic profilată. În mâna stângă, întinsă în față, ține un ciorchine de struguri iar în dreapta, ușor îndoită și depărtată de corp, ține un pedum și un obiect neidentificabil (o flamură?). Solul este reprezentat printr-o incizie orizontală. Realizarea artistică a gemei este destul de modestă. Gema era montată într-un inel de aur; azi se păstrează separat, inelul figurând în evidențe la numărul v 26.918.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea unei scene mitologice	Datare: sec. I p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: carneol roșu; gravare	Gemă rotundă cu reprezentarea scenei mitologice a violării Cassandrei de către Ajax. Prezintă o mică ciobitură pe marginea exterioară precum și urme de uzură pe întreaga suprafață gravată. După căderea Troiei, Cassandra se refugiază în templul Atenei, fiind urmărită de către erou. Scena o înfățișează în stânga pe Cassandra așezată lângă baza statuii zeiței, întoarsă spre aceasta, îmbrățișând baza cu ambele mâini. Poartă părul lung, despletit iar veșmântul drapat îi acoperă trupul până jos (chiton și himation ?). Atena este reprezentată în picioare, din profil dreapta, purtând coif cu creastă, chiton lung, o lance iar pe spate un obiect greu liyibil (scut rotund?). Ajax este plasat în dreapta imaginii fiind reprezentat în picioare, cu trupul orientat ușor spre stânga, într-un constrapost amplu pe piciorul stâng, și cu capul întors înspre dreapta, înspre Cassandra. Eroul poartă coif pe cap, o mantie pe umeri restul trupului fiind gol, cu musculatura puternică. În stânga ține un scut rotund iar în dreapta, întinsă în față, o lance orientată oblic; mâna în care ține lancea este plasată deasupra capului Cassandrei, intenția artistului fiind probabil aceea de a reprezenta gestul violent al eroului care o prinde pe Cassandra de păr. Solul este reprezentat printr-o incizie orizontală. Realizarea artistică este de bună calitate, scena remarcându-se prin dinamismul personajelor umane reprezentate. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia. Gema era montată într-un inel de aur; azi se păstrează separat, inelul figurând în registrul de inventar la numărul v 34580.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea unei scene alegorice	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, GHERLA Material: carneol roșu cu incluziuni negre; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea unei scene alegorice. Piesa prezintă ciobituri pe toate fețele, precum și câteva crăpături profunde. Scena înfățișează două personaje, aparent, un personaj uman care mulge o oaie, ceea ce ar include gema în categoria pieselor cu scene campestre. În realitate, detaliile prezintă un om cu cap de măgar care mulge o oaie (sau capră?) cu cap de femeie. Acest personaj se plasează în stânga imaginii, orientat spre stânga, având capul întors înspre dreapta. Capul uman înfățișează o femeie cu părul aranjat în bucle strânse în jurul capului. Celălalt personaj, plasat în dreapta imaginii, văzut din profil stânga, este așezat pe o stâncă (?) și aplecat ușor în față pentru a mulge animalul din fața sa. Capul de măgar, cu botul deschis, cu urechi lungi, coamă, este plasat pe un trup uman masculin. Veșmântul se compune dintr-o tunică drapată, lungă până la genunchi, care lasă să se vadă gambele goale, și, probabil, o manta. Solul este sugerat printr-o incizie orizontală. Realizarea artistică este de bună calitate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea zeilor Iupiter, Minerva și Victoria	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: carneol portocaliu; gravare	Gemă ovală de carneol portocaliu cu reprezentarea unui grup de divinități. În centru, așezat pe tron, este reprezentat zeul Iupiter, din profil dreapta, având la picioare vulturul. Pasărea are capul ridicat și îndreptat înspre zeu. Iupiter este reprezentat seminud, partea inferioară a corpului fiind acoperită de himation, un colț al acestuia căzând pe umărul drept. Portretul este tipic: zeul poartă barbă și coroană pe cap. În mâna dreaptă, depărtată lateral de corp și îndoită, ține lancea în poziție verticală, sprijinită pe sol. În mâna stângă, lăsată în jos, ține patera din care pare să hrănească vulturul. În fața zeului este reprezentată zeița Victoria, în picioare, ridicată ușor pe vârfuri, cu mâna stângă întinzând o coroană spre Iupiter. Zeița este înaripată și poartă chiton lung și himation. În spatele zeului, în picioare, este reprezentată zeița Minerva purtând chiton și himation drapate iar pe cap coiful cu hrista. Zeița ține în mâna dreaptă, depărtată de corp și îndoită, lancea în poziție verticală, de aceasta fiind sprijint și scutul. În mâna stângă, întinsă în față, ține o pateră (?).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea unui călăreț	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, TURDA, Turda (Potaissa) Material: opal de foc cu o incluziune neagră; gravare	Gemă rotundă cu reprezentarea unui călăreț orientat spre stânga. Calul este reprezentat în poziție cambrată, cu picioarele anterioare mult ridicate în față. Animalul este redat realist, cu detaliile anatomice marcate: copitele, coama, coada. Hățurile sunt și ele reprezentate. Călărețul, ține hățurile calului în mâini, iar trunchiul este mult aplecat în față, spre gâtul animalului. Personajul este reprezentat cu părul lung, purtând pe umeri o mantie, iar pe spate un obiect rotund care poate fi un scut. Piciorul dinspre privitor, introdus în scăriță, este reprezentat. Linia solului este în acest caz figurată sub forma schematizată a unei ramuri vegetale. Realizarea artistică a piesei este destul de modestă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Camee cu reprezentarea Medusei (?)	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: carneol roșu cu incluziuni albe; sculptare	Camee rotundă de mici dimensiuni. Piesa a suferit mai multe ciobituri pe margini (probabil cu ocazia scoaterii ei din montură). Întreaga suprafață a piesei constituie un portret feminin. Este înfățișată o femeie cu o coafură specială, părul fiind aranjat în trei meșe - una centrală, de-o parte și de alta a acesteia fiind aranjat restul capilaturii în două meșe ample ce pornesc dinspre creștet înspre tâmple; alte două șuvițe mai subțiri se zăresc în dreptul tâmplelor. După M. Gramatopol, (M. Gramatopol, Les pierres gravées du Cabinet numismatique de l'Académie Roumaine, Bruxelles, 1974, p. 66) acest tip de coafură sugerează părul Meduzei compus din șerpi. Personajul are ochii mari, rotunzi, obrajii foarte plini, la fel buzele. După L. Țeposu-David piesa ilustrează un portret de copil. Realizarea artistică este rudimentară. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă zodiacală cu reprezentarea capricornului	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, TURDA, Turda (Potaissa) Material: pastă de sticlă portocaliu-maronie; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea unui capricorn. Câmpul imaginii, partea negravată, a fost tratată cu vopsea mată albicioasă, contrastând puternic cu corpul reprezentării. Se observă mici urme de uzură. Reprezentarea constă într-un capricorn orientat spre stânga. Animalul fantastic cu bust de țap și corp de pește ține picioarele anterioare întinse în față; copitele sunt schematic reprezentate. Trupul de pește are coada bifurcată și mici înotătare laterale. Pe pieptul și corpul animalului sunt redate o serie de incizii liniare dispuse paralele și în formă de X. Realizarea artistică este de bună calitate. Reprezentarea capricornului se leagă de zodia capricornului care corespunde lunii decembrie. Solul este subtil marcat printr-o incizie orizontală fină. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea lui Mercurius (?)	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: sodalit; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea unei divinități masculine, probabil Mercurius. Gema prezită urme de uzură pe toată suprafața gravată, aceasta căpătând o nuanță mai deschisă. Divinitatea este înfățișată în picioare, dintr-un ușor profil dreapta, în contrapost pe piciorul stâng. Zeul este nud, poartă pe cap o pălărie sau un petasos (?). În mâna dreaptă, lăsată în jos și ușor depărtată de corp, ține marsupium-ul (?), iar în stânga, întinsă în față, un obiect neidentificat. Realizarea artistică a piesei este de bună calitate. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea zeiței Libera (?)	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, DEVA Material: carneol roșu; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea zeiței Libera. Zeița este reprezentată în picioare, din profil dreapta purtând pe cap o cunună (de vrejuri de viță de vie?) iar ca veșminte chiton și himation, drapate. În mâna dreaptă, ridicată și îndoită din cot, ține thyrsos-ul, iar în dreapta, îndoită și întinsă în față, un obiect neidentificabil. Solul este sugerat printr-o incizie orizontală. Execuția artistică este modestă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea unei divinități masculine	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: carneol maro; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea unei divinități masculine. Piesa prezintă o ciobitură adâncă pe marginea laterală, în jumătatea inferioară, aceasta fiind vizibilă și pe partea superioară. Imaginea reprezintă un zeu nud, redat în picioare, cu capul întors înspre dreapta, în contrapost pe piciorul stâng. Pe cap poartă un coif, sau o pălărioară (petasos?). În mâna dreaptă, lăsată în jos pe lângă corp și ușor îndoită, ține un obiect neidentificabil, iar stânga, întinsă în față, nu poartă nici un atribut. Solul a fost reprezentat printr-o incizie orizontală. Realizarea artistică este modestă. Ipostaza în care este reprezentat personajul este specifică zeului Mercurius. Lucia Țeposu-Davis a interpretat atributele persdonajului ca fiind două spice de grâu și l-a identificat, cu rezerve, cu Bonus Eventus. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia. În vechiul registru de inventar se menționează că ar fi fost montată într-un inel de fier.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea zeului Mars (?)	Datare: sec. II - III p.Chr. Material: opal alb cu incluziuni roșii; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea unei divinități masculine. Piesa a suferit deteriorări fiind ciobită pe marginea inferioară și pe spate. Imaginea reprezintă un personaj masculin, redat în picioare, frontal, cu capul întors înspre dreapta, în contrapost pe piciorul stâng. Zeul poartă coif, hlamidă pe umeri și pare a fi nud. Dimensiunile reduse ale imaginii și maniera de realizare a detaliilor nu permit o distingere clară a elementelor anatomice. În mâna dreaptă, îndoită și ridicată, ține o lance care se sprijină pe sol în poziție verticală; în stânga, întinsă în față, ține un obiect neidentificat. Solul este sugerat printr-o incizie orizontală. Realizarea artistică este destul de bună.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea zeului Mercurius	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: carneol portocaliu cu incluziuni cenușii; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea zeului Mercur. Divinitatea este reprezentată în picioare, în contrapost pe piciorul stâng, corpul fiind redat frontal iar capul din profil dreapta, lăsat în jos. Zeul este nud, cu musculatura frumos profilată. Pe cap poarta o taenia legată la ceafă iar pe spate, cu un colț petrecut peste antebrațul mâinii drepte, o mantie. În aceeași mână, îndoită din cot, ține caduceul, iar în stânga, îndoită și întinsă ușor în fașă, ține punga cu bani. Solul este figurat printr-o incizie. Realizarea artistică a piesei este de bună calitare. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea zeițelor Fortuna și Victoria	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: carneol roșu cu incluziuni de culoare neagră; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea zeițelor Fortuna și Victoria, afrontate. În stânga este gravată Fortuna, în picioare, în contrapost pe piciorul drept, întoarsă într-un ușor semiprofil dreapta. Zeița poartă chiton lung, drapat, peste care are un himation strâns sub sâni. Coafura este redată schematic prin linii paralele plasate orizontal pe creștet iar pe frunte pare să poarte o diademă. Zeița ține în dreapta, ușor depărtată de corp, cornul abundenței iar în stânga, întinsă în față și lăsată în jos, timona. Victoria este reprezentată înaripată, în picioare, din profil stânga, ușor ridicată pe vârfurile picioarelor. Poartă același tip de veșmânt ca și Fortuna, aceeași coafură iar pe funte o diademă sau o corona. În mâna stângă, ridicată, ține o corona legată cu taenia iar în dreapta, lăsată în jos și întinsă în față, un obiect lung, neidentificabil. Solul este marcat cu o linie orizontală. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea zeiței Ceres	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: jasp roșu; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea zeiței Ceres. Piesa a suferit mici deteriorări pe suprafața lucrată. Zeița Ceres este reprezentată în picioare, văzută din profil dreapta. Poartă chiton lung drapat și himation strâns sub sâni; părul lung îi cade pe umeri iar pe creștet poartă o coroană (?). Zeița ține în mâna dreaptă, îndepărtată de corp și îndoită din cot, o lance în poziție verticală, sprijinită pe pământ iar în stânga, îndoită din cot și întinsă în față, un spic de grâu. Realizarea artistică este destul de rudimentară. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea zeului Silvanus	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: carneol portocaliu; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea zeului Silvanus. Divinitatea este figurată în picioare în contrapost pe piciorul stâng, frontal, cu capul întors într-un semiprofil dreapta. Poartă un veșmânt drapat lung până deasupra genunchilor, redat schematic, o mantie al cărui capăt trece peste antebrațul stâng, iar pe cap un fel de pălărie. În dreapta, lăsată în jos și ușor depărtată de corp, ține o ramură de pin. În stânga, îndoită și întinsă în față, cosorul de tuns via, atribut consacrat al zeului. Solul este sugerat printr-o incizie orizontală iar în fața piciorului stâng este figurat un mic element vegetal (?). A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea zeului Mercurius	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: carneol portocaliu; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea zeului Mercur. Divinitatea este reprezentată în picioare, în contrapost pe piciorul stâng, corpul fiind redat frontal iar capul din profil dreapta. Zeul este nud, cu musculatura frumos profilată. Pe cap poarta petasos-ul tipic iar pe spate, cu un colt petrecut peste antebrațul mâinii drepte, o mantie. În aceeași mână, îndoită din cot, ține caduceul, iar în stânga, îndoită și întinsă ușor în fașă, ține punga cu bani. Solul este figurat printr-o incizie. Realizarea artistică a piesei este de bună calitare. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea zeului Liber Pater	Datare: sec. I p.Chr. Descoperit: jud. SĂLAJ, com. MIRȘID, MOIGRAD-POROLISSUM Material: carneol portocaliu; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea lui Liber Pater. Zeul este reprezentat în ipostaza matură, ca un bărbat în vârstă. Este figurat în picioare, din profil stânga, înveșmântat în himation lung, drapat, cu un colț petrecut peste umărul drept, atârnând pe spate. Brațul stâng, rămas gol, este lăsat în jos și întins în față, ținând un kantharos. La încheietura mâinii este plasată o brățară. În mâna dreaptă, îndoită probabil pe lângă tors, ține thyrsos-ul, orientat oarecum oblic față de axul vertical al imaginii. Zeul poartă barbă, are părul aranjat în bucle bogate iar pe cap poartă o corona de frunze de laur. Solul este sugerat printr-o incizie orizontală. Realizarea artistică este de o calitate remarcabilă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea Minervei (?)	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: jasp roșu; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea zeiței Minerva în bust. Divinitatea este redată din profil stânga, în costum militar. Portretul este corect realizat: ochii mari, nasul drept, buze pline. Părul zeiței este coafat în bucle, aranjate pe ceafă. Minerva poartă coif cu hrista înaltă, și o platoșă (?). Sunt figurați umerii și sânii zeiței. Este posibil ca imaginea să o reprezinte pe Roma. Realizarea artistică este destul de bună. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea zeului Mercurius	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: jasp roșu; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea zeului Mercurius. Prezintă câteva ciobituri pe margine și pe partea care se monta în bijuterie. Divinitatea este reprezentată în picioare, în contrapost pe piciorul stâng, cu capul întors într-un profil stânga. Părul buclat încadrează fața iar pe cap poartă ptasos-ul tipic. Zeul este seminud, purtând doar o chlamis aruncată pe umeri, al cărui colț este răsucit peste antebrațul drept, căzând oblic în jos până aproape de pământ. În mâna stângă, ușor depărtată de corp, ține caduceul - atributul specific, iar în stânga, îndoită și întinsă în față, ține punga cu bani. Solul este sugerat printr-o incizie orizontală. Realizarea artistică este de bună calitate, musculatura corpului fiind frumos sugerată. Personajul este plasat oblic față de axul longitudinal al piesei. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea zeului Mercurius	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. BISTRIȚA-NĂSĂUD, com. URIU, ILIȘUA, Ilișua (așezare), jud. Bistrița-Năsăud Material: jasp roșu; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea zeului Mercurius; a suferit o ciobitură în partea inferioară a imaginii; prezintă mici depuneri pe suprafața gravată. Mercurius este reprezentat în picioare, în contrapost pe piciorul stâng, cu capul întors într-un profil dreapta. Părul este redat prin incizii paralele care sugerează șiruri de bucle; pe frunte pare să poarte o tenia. Zeul este seminud, purtând doar o clamys lungă pe umeri, cu unul din colțuri răsucit peste antebrațul drept, atârnând aproape până jos. În mâna dreaptă îndoită și ușor depărtată de corp ține caduceul, iar în stânga punga cu bani. Realizarea artistică a piesei este de bună calitate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea unui vultur	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: jasp roșu; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea unui vultur. Pasărea este plasată pe un postament rectangular. Este reprezentată dintr-un ușor semiprofil dreapta, cu capul întors spre aripa dreaptă, cu ciocul ridicat în sus. Sunt frumos preprezentate penele, detaliile anatomice precum ciocul, picioarele, coada. Vulturul este simbolul unor divinități panthee precum Iupiter, Iupiter Dolichenus, de unde și simbolistica sa legată de forța armată - vulturul devenind și un simbol al trupelor militare. De asemenea, pasărea este integrată în complexul simbolisticii funerare. Realizarea artistică a piesei este de bună calitate. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea lui Iupiter	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: carneol roșu; gravare	Gemă ovală de carneol roșu, ușor fragmentată în partea superioară. Imaginea îl reprezintă pe zeul Iupiter stând pe tron, din profil dreapta. Detaliile capului nu sunt vizibile din cauza fragmentării piesei. Divinitatea este seminudă, poartă doar himation care îi acoperă partea inferioară a corpului și umărul stâng, veșmântul fiind drapat. În mâna dreaptă, întinsă în fașă, ține vulturul. Pasărea este reprezentată cu aripile ușor desfăcute, și îndreptată spre zeu. În dreapta, lăsată în jos și ușor îndepărtată de corp, ține sceptrul (?). În fața picioarelor zeului este redat un element vegetal (după Lucia Țeposu-David - o ramură de palmier). A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea zeului Silvanus	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: carneol roșu; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea zeului Silvanus; piesa este deteriorată în partea superioară, prezentând o ciobitură pe marginea stângă. Divinitatea este redată mergând, îndreptându-se spre dreapta. Părul este redat prin incizii paralele plasate oarecum transversal pe creștet, iar pe frunte pare să aibă o coroană vegetală. Zeul poartă o tunica scurtă, până deasupra genunchilor, fără mâneci. În stânga, îndoită din cot, ține un baston care se sprjină pe umăr, de el atârnând un animal vânat. În dreapta lăsată în jos și depărtată ușor de corp, ține un spic de grâu. Solul este figurat printr-o linie orizontală. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gryllos	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: sticlă alb-gălbuie; gravare	Gemă ovală cu o reprezentare fantastică tip Grylloi. Un cap de grifon cu gât lung, orientat din profil stânga, are la bază un cap uman grotesc, cu trăsături exagerate, redat din același profil stânga. Din ceafa acestuia pleacă un cap de pasăre cu gât lung (gâscă ?), orientat spre dreapta. Acest grupaj de capete este așezat pe două picioare de pasăre, depărtate, sugerând mersul, deasupra cărora pare să fie schițată o coadă de pene. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea zeului Mars	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: sticlă alb-gălbuie; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea zeului Mars; piesa a suferit deteriorări pe marginea superioară și inferioară. Divinitatea este redată în picioare, dintr-un ușor profil dreapta, în contrapost pe piciorul drept. Zeul poartă barbă iar pe cap are un coif cu hrista, fiind înveșmântat în costum militar. Acesta se compune dintr-o tunica scurtă peste care pare să aibă o lorica; sunt schițate sumar marginile superioare ale încălțărilor. În mâna stângă, ridicată și îndoită din cot, ține lancea în poziție verticală, fixată pe sol într-un călcâi de lance, iar de ea se sprijină un scut oval. În mâna dreaptă, întinsă în față, ține un obiect (patera ?). În fața zeului, jos, este plasat un altar. Solul este sugerat printr-o incizie orizontală. Realizarea artistică a gemei este destul de modestă. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea zeițelor Fortuna și Victoria	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: carneol roșu cu intruziuni gri; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea zeițelor Fortuna și Victoria, afrontate. Prezintă mici deteriorări pe partea din spate care se amplasa în montură și depuneri pe partea gravată. În stânga este gravată Fortuna, în picioare, în contrapost pe piciorul drept, întoarsă într-un ușor semiprofil dreapta. Zeița poartă chiton lung, drapat, peste care are un himation strâns sub sâni. Coafura este redată schematic prin linii paralele plasate orizontal pe creștet iar pe frunte pare să poarte o diademă. Zeița ține în dreapta, ușor depărtată de corp, cornul abundenței iar în stânga, întinsă în față și lăsată în jos, timona. Victoria este reprezentată înaripată, în picioare, din profil stânga, ușor ridicată pe vârfurile picioarelor. Poartă același tip de veșmânt ca și Fortuna, aceeași coafură iar pe funte o diademă sau o corona. În mâna stângă, ridicată, ține o corona legata cu taenia iar în dreapta, lăsată în jos și întinsă în față, un obiect lung, neidentificabil. Solul este marcat cu o linie orizontală. Execuția artistică este destul de modestă. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea zeului Mars	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: jasp roșu; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea zeului Mars. Divinitatea este redată în picioare, dintr-un ușor profil dreapta, în contrapost pe piciorul drept. Zeul poartă pe cap are un coif cu hrista, fiind înveșmântat în costum militar. Acesta se compune dintr-o tunica scurtă peste care pare să aibă o lorica; sunt schițate sumar marginile superioare ale încălțărilor (calcei ?). În mâna stângă, ridicată și îndoită din cot, ține lancea în poziție verticală, fixată pe sol într-un călcâi de lance, iar de ea se sprijină un scut rotund. În mâna dreaptă, întinsă în față, ține o patera. Solul este sugerat printr-o incizie orizontală. Realizarea artistică a gemei este destul de modestă. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea unui portret feminin	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: opal de foc cu intruziuni gri; gravare	Gemă de opal ovală cu reprezentarea unui portret feminin. Piesa prezintă mici urme de uzură pe suprafața gravată. Portretul este redat din profil dreapta. Personajul are trăsăturile feței frumos realizate: frunte înaltă, ochi mari, nasul puternic, buzele pline, bărbia rotundă. Părul este strâns în jurul capului cu ajutorul unei taenia petrecută de patru ori peste creștet și ceafă, câteva bucle ondulate ieșind de sub acest aranjament, acoperind urechile și ceafa. Gâtul este realizat schematic, iar în față, oblic, este gravată o incizie (greșeală a gemarului ?). Lucia Teposu David presupune că ar putea fi portretul unei împărătese. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea zeiței Fortuna	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: pastă de sticlă albastră; gravare	Gemă ovală din pastă de sticlă albastră, mată. Piesa a suferit mici deteriorări pe margine și pe suprafața lucrată. Pe ea este gravată imaginea zeiței Fortuna, reprezentată în picioare, în contrapost pe piciorul drept, cu capul întors într-un ușor profil stânga. Zeița poartă chiton lung drapat, himation și coif pe cap. În mâna stângă, depărtată de corp și îndoită din cot, ține o lance, în poziție verticală, sprijinită pe sol. În mâna stângă, lăsată în jos și întinsă în față, ține timona corabiei, atribut distinctiv al Fortunei. Realizarea artistică este destul de rudimentară. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea unui portret de împărat	Datare: sec. III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: opal de foc; gravare	Gemă cu reprezentarea unui portret de împărat. Piesa prezintă ciobituri pe margini; suprafața negravată a fost acoperită cu o pastă alb-gălbuie. Personajul este reprezentat din profil stânga. Poartă părul aranjat în bucle ce încadrează fruntea și o coroană radială. Trăsăturile feței sunt atent redate: ochii mari, frunte înaltă, nas puternic drept, buze pline. După tipul de coroană, Lucia Țeposu-David a presupus că este vorba de un împărat din secolul al III-lea. Realizarea artistică este destul de bună. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea lui Amor	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: agat alb-roz; gravare	Gemă ovală de agat cu straturi alb-roz. Suprafața rămasă nelucrată de pe fața gravată a fost acoperită cu un strat de vopsea alb-gălbuie, realizându-se astfel un contrast puternic cu imaginea incizată. Pe piesă este figurat zeul Amor, în picioare, cu capul întors într-un profil stânga, în contrapost pe piciorul drept, poziția fiind exagerată, cu șoldul mult prea mult ieșit în afară. Zeul este reprezentat cu aripioare, purtând părul scurt, aranjat în bucle, nud, cu musculatura puternic marcată în special pe piept și abdomen. În stânga, întinsă ușor în față și depărtată de corp, ține torța, iar în dreapta, lăsată în jos pe lângă corp, ține arcul pe care se sprijină. Acesta din urmă este sugerat printr-o incizie orizontală. Realizarea artistică a piesei este modestă. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Camee cu reprezentarea Medusei (?)	Datare: sec. III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: opal de foc; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea unui bust feminin redat frontal. Piesa prezintă mici ciobituri pe margine, în jumătatea inferioară, precum și depuneri. Este înfățișată o femeie cu o coafură specială, părul fiind aranjat în trei meșe - una îngustă, centrală, de-o parte și de alta a acesteia fiind aranjat restul capilaturii, șuvițele pornind dinspre creștet înspre tâmple dar și spre ceafă. După M. Gramatopol, (M. Gramatopol, Les pierres gravées du Cabinet numismatique de l'Académie Roumaine, Bruxelles, 1974, p. 66) acest tip de coafură sugerează părul Meduzei compus din șerpi. Personajul are ochii mari, rotunzi, nasul drept, buzele pline. Gâtul este destul de gros și atitudinea rigidă. În jurul gâtului sunt aranjate pliurile veșmântului. După L. Țeposu-David piesa ilustrează un portret de femeie. Realizarea artistică este rudimentară. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea Venerei	Datare: sec. I p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: carneol roșu; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea zeiței Venus cu armele lui Mars. Piesa prezintă depuneri masive pe câmpul reprezentării, imaginea fiind parțial ilizibilă. Zeița este reprezentată seminudă, în picioare, pășind spre stânga, cu greutatea corpului sprijinită pe piciorul stâng, dreptul fiind mult flexat. Poartă părul strâns în jurul capului, iar veșmântul se compune dintr-o mantie (?) ce cade în jurul șoldurilor; detaliile anatomice sunt frumos reprezentate. Zeița ține în mâna dreaptă, îndoită și sprijinită cu cotul pe o coloană plasată în spatele ei, o lance lungă cu vârful îndreptat în jos. În stânga, probabil îndoită și ușor întinsă în față un obiect care nu poate fi identificat din cauza stării de conservare a piesei, dar probabil, așa cum o ilustrează analogiile, trebuie să fie vorba de un coif. În fața picioarelor zeiței, sub lance, este plasat un scut rotund. Solul este sugerat printr-o incizie orizontală. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea zeiței Victoria	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia), castru Material: pastă de sticlă gălbuie; gravare	Gemă ovală cu reprezentarea zeiței Victoria. Divinitatea este înfățișată în picioare, din profil stânga, ușor ridicată pe vârfuri, având aripi mari. Zeița are părul aranjat în bucle în jurul capului și strâns într-un mic coc pe creștet (?) iar pe frunte poartă o diademă. Trăsăturile feței sunt puternic marcate. Este înveșmântată în chiton și himation, drapajul fiind redat într-o manieră grosolană și nenaturală; aripa dinspre privitor este frumos realizată, penajul fiind atent reprezentat. În mâna stângă, ușor îndoită și întinsă în față, Victoria ține o corona legată cu o taenia ce atârnă în jos iar în mâna dreaptă, lăsată pe lângă corp, ține o sabie cu vârful îndreptat în jos. Solul este reprezentat printr-o incizie orizontală. Realizarea artistică este destul de modestă. A fost descoperită cu ocazia construirii căii ferate Deva - Arad, care a tăiat în jumătate castrul roman de la Micia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea lui Mars (?)	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. SĂLAJ, com. ROMÂNAȘI, ROMÂNAȘI, Românași (fost Ungurași, Agrișu de jos în maghiară Alsoegregy sau Magyar Egregy) Material: jasp maro-gălbui cu incluziuni de opal gri; gravare	Gemă ovală de jasp cu reprezentarea unui zeu (Mars ?). Piesa este ciobită pe marginea superioară și prezintă multe urme de uzură pe toată suprafața. Personajul este figurat în picioare, cu capul întors dintr-un profil stânga, în contrapost pe piciorul stâng. Zeul poartă coif cu creastă înaltă, fiind înfățișat nud, detaliile anatomice nefiind figurate. În mâna dreaptă, îndoită și ridicată, ține o lance în poziție verticală, sprijinită pe sol. În mâna stângă, lăsată în jos pe lângă corp, ține o sabie al cărei vârf atinge pământul. În fața zeului este reprezentat un altar cu capitel pe care este un foc aprins și de care se sprijină un scut rotund (simbolizează un trofeu ?). Realizarea artistică a gemei este modestă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. ALBA, ZLATNA, Zlatna (Ampelum) Material: calcar; sculptare; gravare	Piesa a suferit distrugeri; capitelul și baza sunt martelate (în afară de profilatura simplă care se păstrează) cu ocazia reutilizării piesei ca material de construcție. Câmpul inscripției este adâncit.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. ALBA, ZLATNA, Zlatna (Ampelum) Material: calcar; sculptare; gravare	Piesa este destul de bine păstrată; baza și capitelul au profilatura martelată pe fața centrală (cu ocazia reutilizării în antichitate sau mai târziu, ca material de construcție). În desenul doctorului Reinbold (în a cărui casă se păstra) capitelul are pe fața centrală o ghirlandă în formă de timpan. Pe fețele laterale, bine păstrate, capitelul are un ornament triunghiular în care se încadrează frunze de acant, iar la colțuri acrotere. Câmpul inscripției este încadrat de un chenar simetric.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Bloc paralelipipedic	Datare: sec. II p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Grădiște, dealul Grădiștii Material: calcar; sculptare în basorelief	Bloc paralelipipedic fasonat pe toate cele șase laturi, ușor fragmentat. Pe fața centrală, într-o tabula ansata este încadrată o cunună de frunze de laur.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas antropomorf reprezentând-o pe Clotho	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Grădina Asociației agronomice regnicolare din sec. XIX, adică undeva între străzile Gheorghieni și V. Babeș, în partea de sud a orașului Napoca, în afara zidurilor, zona necropolelor. Material: lut ars galben-cărămiziu; modelare; turnare; incizare	Vas antropomorf reprezentând-o pe Clotho. Partea superioară a vasului (capul personajului) lipsește, precum și toarta și fundul. Vasul a fost realizat prin turnare în tipar, are forma corpului unei femei înveșmântată cu o tunica simplă, cu mâneci până la cot și cu decolteul rotunjit. Drapajul este reprezentat prin incizii schematice doar în partea superioară a veșmântului, partea inferioară a vasului - implicit a personajului, de la talie în jos, fiind lisă. Pliurile sunt dispuse vertical pe mâneci, în formă de "v" pe piept, continuând oblic pe abdomen. Pe talie este plasat un brâu compus din trei benzi paralele, peste care cad vertical doi franjuri lungi terminați într-o decorațiune în formă de frunză de iederă; nu se poate observa clar dacă acest accesoriu vestimentar ține de veșmânt sau de cingătoare. Clotho poartă câte o brățară simplă la fiecare mână, iar la gât un colier. Pe fiecare umăr veșmântul este prins cu câte o fibulă mare, cu piciorul pefect vizibil și în partea din spate a vasului, zonă unde ca detaliu mai este marcat doar brâul. Vasul mai avea o toartă mică fixată între cap și umeri. Clotho ține în mâna stângă un fuior iar în dreapta fusul, între ele putându-se observa dispus în diagonală, firul tors de "Torcătoarea" destinului uman și cosmic. Vasul are o analogie perfectă la Györ, un vas aproape identic fiind descoperit într-un cimitir datat în secolul IV p. Chr.( vezi E. B. Thomas, în Arabona, 3, 1961, p. 26-29).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II p.Chr. Descoperit: jud. ALBA, RĂZBOIENI-CETATE, Războieni (Ad Batavos) Material: marmură; sculptare în basorelief	Relief fragmentar, aplatizat în spate reprezentându-l pe Hercule. Eroul este reprezentat frontal, în picioare, în contrapost pe piciorul stâng. Ca de obicei este nud și apare sprijinindu-se cu dreapta în clava, lăsată în jos în timp ce pe umărul stâng se observă exuvia leonis, ce cade neglijent în jos. În mâna stângă ține un animal, obiect (?) neidentificat iar în fața tibiei stângi se mai observă un cap de om bărbos, reprezentat în aceeași manieră ca și Hercules. Piesa fiind ruptă, nu se poate spune dacă acest cap nu îl reprezintă tot pe erou într-o altă postură ori este vorba de un alt personaj din ciclul isprăvilor lui Hercules. Încadrarea tipologică – probabil tipul Hercules Farnese sau C2v «eroul se odihnește pe clava» (LIMC IV/1, 1988, s. v. Herakles, p. 762). Ca realizare stilistică piesa pare a fi încadrabilă în perioada epocii Antoninilor (138-193 p. Chr.) ca și piesele v 1112, v 19607, v 19608, v 19609, v 19642, v 19649.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă reprezentându-l pe Pan - parte dintr-un grup statuar	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. ALBA, RĂZBOIENI-CETATE, Războieni-Cetate Material: marmură; sculptare în ronde-bosse	Statuie fragmentară reprezentându-l pe zeul Pan din care s-a păstrat doar partea inferioară a corpului, coapsele și pulpele acoperite cu păr des, în șuvițe. Un rest de veșmânt în stânga zeului demonstrează că piesa făcea parte dintr-un grup statuar (cortegiul dionisiac). În spatele statuetei se poate observa un suport iar realizarea piesei pare să fi fost destul de îngrijită.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. ALBA, RĂZBOIENI-CETATE, Războieni-Cetate Material: marmură; sculptare în altorelief	Relief votif păstrat fragmentar din care se conservă doar soclul cu inscripția (incizată stângaci). Pe piesă se mai observă picioarele încălțate ale unui personaj uman plasat în dreapta iar în stânga un fragment foarte deteriorat din corpul unui animal, probabil pantera; în CIL III 7789 s-a menționat pedes viri stantis et bestiae. C. Pop consideră că piesa se încadrează printre exvoto-urile dionisiace. Dacă acceptăm că animalul figurat este într-adevăr o panteră, identificarea trebuie să fie aceasta.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv cu reprezentarea zeiței Diana	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, TURDA, Turda (Potaissa) Material: marmură; sculptare în altorelief	Relief fragmentar (se păstrează jumătatea inferioară a piesei) mărginit de un chenar simplu - pe laturi 1.6 - 1.9 cm, în partea inferioară 3.5 cm). În centrul imaginii este reprezentată zeița Diana, din care se mai păstrează doar partea inferioară a corpului: așezată, într-un ușor profil stânga. Se observă veșmântul zeiței compus din chiton lung drapat, peste care poartă himation, încins sub sâni; deasupra, purta probabil o palla lungă, un colț al acesteia căzându-i de pe umeri, până jos, la călcâie. Diana călărește un cerb sau o ciută, din care s-a mai păstrat doar o parte din spate, restul copitei membrului superior drept, precum și parte din membrul inferior drept. În partea de jos a imaginii, în dreapta zeiței, sunt reprezentate două animale într-o scenă de vânătoare: un câine alergând spre dreapta, care mușcă botul unui mistreț (cervideu ?), acesta din urmă întorcându-se pentru a se apăra. În marginea stângă a imaginii este figurat un arbust subțire, iar în dreapta, un trunchi de copac. Scena se înscrie în iconografia Dianei «la vânătoare»; probabil zeița scotea cu stânga o săgeată din tolba ce îi atârna pe spate, pentru a o pune în arcul ce îl ținea în dreapta. Piesa este lucrată schematic, având o execuție extrem de rudimentară. I. I. Russu a publicat piesa ca reprezentând o scenă cu Cavalerul Trac, iar C. Pop a identificat-o ca fiind răpirea Europei.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. BISTRIȚA-NĂSĂUD, ILIȘUA Material: marmură; sculptare în basorelief	Fragment de relief din seria cortegiului bacchic, reprezentându-l pe Liber Pater. Pieptul și abdomenul zeului sunt dezgolite iar pe brațul stâng atârnă o nebrida. Thyrsos-ul este sprijinit de brațul îndoit și ținut în mână între degetele arătător și mijlociu. Relieful este bine executat iar partea din spate este lustruită.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv reprezentându-l pe Apollo	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. SARMIZEGETUSA, SARMIZEGETUSA, Ulpia Traiana Sarmizegetusa Material: marmură; sculptare în altorelief	Relief cu spatele aplatizat reprezentându-l pe Apollo (ale cărui cap, brațe și picioare lipsesc din cauza fragmentării piesei). Apollo este înfățișat în contrapost pe piciorul stâng; poartă chlamys, ale cărei pliuri se observă aranjate în jur, iar pe piept, dispusă în diagonală, se observă cureaua tolbei cu săgeți (astăzi pierdută) lângă care se vede capul Pythonului delphic. Tipul Apollo Citharoedus, căruia îi aparține această imagine, ne fac să presupunem existența unui altar, în stânga reliefului, și o liră – elemente care lipsesc datorită stării de fragmentare a piesei. Realizarea artistică este destul de bună.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Arhitravă - fragment	Datare: sec. II p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. SARMIZEGETUSA, SARMIZEGETUSA, Ulpia Traiana Sarmizegetusa Material: marmură; sculptare în basorelief	Fragment arhitectonic (?) cu ornamente vegetale. Se păstrează doar un mic fragment dintr-o placă de marmură lucrată în altorelief. Se observă două decorațiuni de tipul acroterelor, ornamentate cu frunze de acant frumos realizate. În timpanul rămas liber între cele două «acrotere» este plasat un alt motiv vegetal compus din trei frunze de acant. În partea superioară se păstrează o cyma, pe care a fost plasat un melc, realist redat, orientat spre stânga. Relieful prezintă numeroase orificii perforate. Realizarea artistică este de bună calitate. După C. Pop, piesa se datează în sec. II p. Chr. luând în considerare calitatea piesei.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv cu reprezentarea Cavalerului Trac	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, TURDA, Turda (Potaissa) Material: marmură; sculptare în basorelief	Relief votiv păstrat fragmentar cu reprezentarea Cavalerului Trac. Se mai conservă doar colțul inferior stâng al plăcuței. Se pot observa doar corpul și picioarele calului și piciorul drept al cavalerului precum și chenarul care încadra imaginea.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă antropomorfă	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, TURDA, Turda (Potaissa) Material: gresie (microconglomerat); sculptare în ronde-bosse	Fragment de statuetă reprezentând capul unui personaj feminin. Într-o manieră grosolană, este reprezentă o față rotundă cu ochi bulbucați, nas borcănat, gura sugerată printr-o crăpătură adâncă. Capul este acoperit cu un velamen sau părul este reprezentat în această manieră - șuvițe lungi căzând pe umeri. Piesa prezintă în spate o scobitură.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Hercules	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, TURDA, Turda (Potaissa) Material: calcar; sculptare în ronde-bosse	Statuie fragmentară de dimensiuni mai mici decât cele naturale, reprezentându-l pe Hercules. Se mai păstrează doar capul, rupt de la baza gâtului iar cea mai mare parte a feței este distrusă. Deși execuția piesei este slabă iar starea de conservare îngreunează identificarea personajului, părul tuns scurt și barba stufoasă apropie acest portret de imagistica lui Hercules. Execuția artistică este artizanală, de un nivel inferior. După dimensiunile capului, se poate estima că statuia avea o înalțime totală de circa 120 cm.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. ALBA, ALBA IULIA, Alba Iulia (Apulum) Material: marmură; sculptare în basorelief	Se păstrează doar un mic fragment, marginea stângă a plăcuței votive cu imaginea încadrată de un chenar. Lângă chenar se poate observa imaginea unui personaj masculin, păstrată până deasupra genunchilor și secționată longitudinal de ruptura piesei. Este vorba de zeul Apollo reprezentat frontal, într-o ipostază juvenilă, imberb, cu părul ondulat, pieptănat cu cărare pe mijloc. Divinitatea apare seminudă, purtând doar hlamida care îi atârnă pe spate și formează falduri și pe piept. Mâna dreaptă este ridicată și îndoită deasupra capului în ipostaza lui Apollo Lykeios. În partea dreaptă jos a monumentului se observă un cap de pasăre cu cioc, probabil un corb sau un grifon. Probabil, în mâna stângă ținea lira pe care o sprijină pe un altar (sau nu), ceea ce ar include reprezentarea în tipul iconografic IIA1, Apollo reprezentat în picioare, varianta c, Apollo Lykeios, Apollon din Cyrene sau alte tipuri de reprezentări asemănătoare (LIMC II/1, 1984, s.v. Apollo, Erika Simon, p. 365).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă votivă - parte dintr-un grup statuar dionisiac (?)	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, TURDA, Turda (Potaissa) Material: marmură; sculptare în ronde-bosse	Fragment de statuetă votivă reprezentând un Silen călare pe un căluț sau măgăruș, orientat spre stânga. Capul Silenului, mai puțin barba precum și picioarele animalului sunt distruse. Personajul e înveșmântat de la brâu în jos cu o palla mulată pe picioare, bustul fiindu-i gol. Cu mâna dreaptă ține botul animalului care întoarce capul spre el. C. Pop dă drept analogie o piesă publicată de J. M. C. Toynbee, Art in Roman Britain, London2, 1963, p. 128sqq., nr. 12, fig. 34. ca și piesa de la Walbrook, silenul de mai sus făcea probabil parte dintr-un monument tridimensional, un grup statuar închinat cultului lui Liber Pater.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuie de cult (?)	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, LUPENI Material: marmură; sculptare în ronde-bosse	Fragment de statuie de dimensiuni mai mari decât cele naturale. Se păstrează doar mâna stângă a unei statui, cu degetele frumos reprezentate, strângând un obiect cilindric, probabil un volumen. C. Pop considera că este vorba de pisălogul unui mortarium.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuie votivă sau funerară	Datare: sf. sec. II - III (dinastia Severilor) Descoperit: jud. CLUJ, com. BACIU, BACIU Material: calcar de Baciu, sculptare în ronde-bosse	Statuie fragmentară reprezentând un cap de bărbat. Urme de daltă se pot observa pe toată suprafața piesei, mai ales pe partea stângă, ceea ce arată că monumentul a rămas nefinisat. Detaliile anatomice sunt destul de schematic realizate. Profilul personajului este foarte alungit, urechile amplasate mult prea în spate, părul tuns scurt, barbă stufoasă și mustăți, pomeții proeminenți, nasul lat, gura bine adâncită. C. Pop a identificat personajul ca fiind Hercules sau un personaj de vază, subliniind atribuirea nesigură. La fel, M. Bărbulescu a sugerat posibilitatea identificării cu Hercules. Al. Diaconescu nu respinge această posibilitate dar arată că ar putea fi vorba de portretul funerar al unui ofițer.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sf. sec. II - III Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. SARMIZEGETUSA, SARMIZEGETUSA, Sarmizegetusa, Ulpia Traiana Sarmizegetusa Material: Relieful este realizat din marmură fiind sculptat în basorelief	Relief fragmentar. Se păstrează imaginea unui personaj masculin loricat (lipsesc capul, bustul, mâinile și părți din picioare). Armura se mai distinge pe abdomen, sub ea fiind prinse lambrachiile redate prin incizi adânci verticale și paralele între ele. Sub acestea se vede o tunică scurtă până la genunchi și în partea stângă un fragment ce poate fi un rest dintr-o manta ce cădea pe spatele personajului. După C. Pop (în Apulum, IX, 1971, p. 568, nr. 23, fig. 8/6), relieful ar putea reprezenta un ofițer. În lucrarea Funerary Monuments, autorii D. Alicu, C. Pop, V. Wollmann, indică posibilitatea ca personajul reprezentat să fie Iupiter Dolichenus.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv reprezentându-l pe Mars	Datare: sec. III Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. SARMIZEGETUSA, SARMIZEGETUSA Material: Relieful este realizat din marmură fiind sculptat în basorelief	Relief votiv fragmentar reprezentându-l pe Mars. Se păstrează doar partea superioară, relieful fiind aplatizat în spate. În chenar simplu și îngust, păstrat pe laturile lungi, este reprezentat zeul ca tânăr războinic, imberb, cu părul lung care îi acoperă urechile. Pe cap poartă un coif înalt al cărui vârf este plasat pe chenar. Mars poartă lorica fără mâneci, mulată pe corp, lăsând să se întrevadă liniile anatomice ale corpului. Antebrațele sunt apărate de lambrachii. În mâna dreaptă, ridicată, ține o lance lungă al cărui capăt superior atinge bordura plăcii. Probabil că imaginea prezenta și un scut. Realizarea artistică este schematică, detaliile fizionomice, detaliile vestimentației fiind redate schematic. Maniera de sculptare a mâinilor este cea tipică atelierului ulpian. Tipul U după LIMC II/1, s. v. Ares/Mars, Erika Simon, G. Bauchness, p. 516.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă reprezentând un miel	Datare: sec. II-III Descoperit: jud. ALBA, ALBA IULIA, Alba Iulia (Apulum) Material: marmură, sculptare în basorelief	Statuetă fragmentară reprezentând un miel orientat spre stânga, în poziție așezată, cu capul întors spre privitor. Membrele animalului lipsesc; urechile lungi, cea din stânga parțial distrusă, sunt reprezentate atârnând. Execuția piesei este destul de superficială. Spatele este lucrat mai sumar decât restul, ceea ce indică faptul că piesa era așezată așa încât să fie văzută din față.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II-III Descoperit: jud. HUNEDOARA, Provine din zona comitatului Hunedoarei. Material: marmură, sculptare în basorelief	Plăcuță votivă (medalion). Se păstrează doar un mic fragment din centrul piesei. Relieful aparține repertoriului Cavalerilor Danubieni. Pe fragment se observă parțial două registre, în cel superior fiind reprezentat un personaj călare orientat spre stânga; se păstrează doar corpul și picioarele calului precum și piciorul călărețului (care venea peste abdomenul animalului). Imaginile care apar în registrul inferior sunt neidentificabile.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II-III Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL, Vețel (Micia) Material: marmură, sculptare în basorelief, incizare	Relief votiv fragmentar - se păstrează doar colțul stâng inferior. Pe fragment se observă un sclav - bărbat imberb, îngenunchiat (pe genunchiul drept) cu mâinile legate la spate. În spatele lui, se vede partea de jos a unui obiect rectangular (altar) pe a cărui bază sunt gravate literele VS (v(otum) s(olvit). În fața lui se afla probabil figura zeiței Nemesis, reprezentată în picioare. Pe chenarul plăcii se poate citi inscripția: Deae Nem(esi)....Ligaturi A + E, N + E.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II Descoperit: jud. ALBA, Războieni - Cetate Material: Relieful este sculptat din marmură	Relief ajurat sau grup statuar (?). Piesa se păstrează fragmentar, având partea superioară ruptă. Imaginea îl reprezintă pe Cavalerul Trac în galop orientat spre dreapta, din reprezentarea personajului păstrându-se doar piciorul drept cu mantaua până deasupra genunchiului. În partea stângă a piesei - parte care este aproape plană și lucrată sumar, se observă piciorul stâng al călărețului, reprezentat incorect, cu o treime mai lung decât dreptul, schițat atârnând vertical, în nepotrivire cu celălalt. Din reprezentarea calului se mai conservă doar trunchiul iar sub el este reprezentat un leu care sfâșie o cornută căzută în genunchi. Ca realizare stilistică piesa pare a fi specifică epocii Antoninilor (138-192 p. Chr.).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II Descoperit: jud. ALBA, Războieni, Războieni - Cetate Material: Relieful este sculptat din marmură	Fragment de relief (ajurat?) în a cărui parte de jos se observă chipul unei femei, cu părul strâns în jurul capului, în dreapta conservându-se un mic fragment ce poate fi o mână ori un element vegetal. Deasupra figurii umane se mai păstrează o mică parte din relief elementele sculptate nefiind însă identificabile.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă votivă	Datare: sec. II-III Material: Statuetă din marmură realizată prin sculptare în ronde-bosse	Statuetă fragmentară aparținând probabil zeiței Fortuna. Se păstrează corpul zeiței de sub gât până deasupra genunchilor. Zeița poartă chiton strâns sub sâni, himationul coboară de pe umărul stâng, se înfășoară în jurul taliei, capătul fiind trecut peste brațul stâng îndoit. Divintatea era reprezentată în poziție frontală, în contrapost pe piciorul stâng.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv cu reprezentarea Cavalerilor Danubieni	Datare: sec. II-III Descoperit: jud. CLUJ, TURDA, Turda (Potaissa) Material: Relieful este sculptat din marmură, sculptat în basorelief	Relief fragmentar din repertoriul Cavalerilor Danubieni, tipul cu trei registre. Se păstrează doar partea superioară a piesei, mai precis registrul superior integral și parte din al doilea registru. În registrul superior, în centru este reprezentat un kantharos spre care se îndreaptă, de o parte și de alta, doi șerpi. Între această reprezentare și marginile piesei se află, de ambele părți, câte un cap uman cu căciulă frigiană și busturile lui Sol (dreapta) și Luna (stânga). În al doilea registru se mai observă parțial zeița, în centru, cu capul acoperit, flancată de cei doi cavaleri reprezentați cu căciulă frigiană, cu hlamida fluturând și suliță; cel din dreapta este urmat de un însoțitor.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II-III Descoperit: jud. ALBA, AIUD Material: Relieful este sculptat din marmură, sculptat în basorelief	Relief votiv din care se păstrează doar partea centrală a unei scene din repertoriul Cavalerilor Danubieni. Plăcuța este decorată în două registre și are marginea superioară ușor rotunjită. Lucrătura este destul de rudimentară, cu unghiuri prea ascuțite și volumele prost redate. În registrul superior se pot observa parțial cei doi cavaleri (se păstrează doar partea din față a trupului atât în cazul cavalerilor cât și al cailor) iar între ei, zeița. Deasupra capului acesteia sunt reprezentate două busturi, greu vizibile și imposibil de diferențiat, dar care sunt cu siguranță Luna și Sol. Reliefurile din registrul inferior sunt greu de descifrat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II-III Material: Relieful este sculptat din marmură roșiatică, sculptare în tehnica "pointillée"	Placă votivă decorată în relief, din care se păstrează doar partea superioară. Scena sculpturală, mărginită în partea superioară de un chenar torsionat, înfățișează busturile a trei personaje reprezentate din profil și orientate spre dreapta, restul câmpului fiind lucrat în tehnica "pointillée". În stânga, în plan secundar, este reprezentat Vulcanus căruia, datorită fragmentării piesei, i se mai păstrează doar fața bărboasă și o mică porțiune din creștetul capului acoperită cu păr des și lung. În dreapta lui, de data aceasta în prim plan este reprezentat Iupiter cu barbă stufoasă și cârlionțată, cu păr bogat, buclat, putând pe cap cunună de frunze de laur. Bustul zeului este acoperit parțial de o mantie în falduri aruncată peste umărul stâng, prinsă cu o fibulă decorată cu rozetă cruciformă. În extremitaea dreaptă a piesei este reprezentată Iuno purtând o diademă semicirculară care îi acoperă cosițele, înveșmântată în chiton drapat. Relieful nu este adânc lucrat dar foarte bine realizat în maniera de lucru a artizanilor epocii elenistice. După C. Pop și C. Găzdac piesa se încadrează în epoca de înflorire artistică din timpul Antoninilor.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief mitriac	Datare: sec. II-III Material: Relieful este sculptat din marmură, sculptat în basorelief	Relief mitriac păstrat fragmentar. Din scena taurochtoniei se mai pot observa bustul și mâinile lui Mithras care cu stânga ține botul taurului iar cu dreapta pumnalul cu care îl înjunghie. În fața taurului (din care se conservă doar capul și gâtul) este plasat unul dintre dadofori - probabil Cautes (lipsesc capul și picioarele de la genunchi în jos). Realizarea artistică este de calitate inferioară, volumele și detaliile schematic redate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă votivă reprezentându-l probabil pe Iupiter	Datare: sec. I p. Chr. Descoperit: Roma, Roma, Villa Borghese, Italia Material: Statuetă realizată din marmură fiind sculptată în ronde-bosse	Statuetă reprezentându-l probabil pe zeul Iupiter. Se păstrează doar capul piesei, acesta fiind refolosit ulterior, "decupată" partea din față și aplatizată în partea superioară unde s-au realizat două orificii. Piesa se încadrează în repertoriul tipologic al lui Iupiter Olimpianul. Portretul este frumos realizat. Părul este aranjat în bucle ușor ondulate, mai bogate în zona tâmplelor, două fiind individualizate deasupra frunții. Fruntea înaltă, arcadele fin marcate, ochii mari, buzele pline, barba și mustața aranjate în bucle. Pupilele nu sunt punctate, portretul reflectă atitudinea senină, maiestuoasă a zeului fiind o copie romană a modelului praxitelian - după C. Pop și C. Găzdac. Mai degrabă, portretul pare să îi aparțină lui Serapis.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II-III Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. SARMIZEGETUSA, SARMIZEGETUSA, Sarmizegetusa, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Italia Material: Relief realizat din marmură fiind sculptat în basorelief, inscripția realizată prin incizare	Relief votiv fragmentar, se păstrează doar colțul inferior drept. Din imagine se mai poate distinde un cap de animal cu coamă (leu ?) iar pe plintă se vede sfârșitul inscripției compusă din două rânduri.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuie - fragment	Datare: sec. I-IV Descoperit: zona Kadiköj, vechiul Chalcedon, din palatul lui Belizarie, Turcia Material: marmură gălbuie, sculptare	Fragment de statuie reprezentând o mână dreaptă. Palma și degetele sunt destul de bine realizate, mâna fiind văzută dinspre exterior; după poziția orizontală, pare să fi fost așezată pe pieptul ori talia unui personaj.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief mitraic	Datare: sec. II-III Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. SARMIZEGETUSA, SARMIZEGETUSA, Sarmizegetusa, Ulpia Traiana Sarmizegetusa Material: Relief realizat din marmură fiind sculptat în basorelief	Relief mitriac din care se mai păstrează doar colțul fragmentar din care se păstrează colțul inferior drept. Din scena taurochtoniei se mai observă taurul îngenunchiat, parțial corpul zeului și cuțitul cu care ucide taurul; sub taur este reprezentat un șarpe cu capul înălțat (pregătindu-se să muște taurul). În scenă mai apare Cautes în costumul și ipostaza specifică, ținând în mână făclia ridicată.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă obelisc	Datare: sec. II-III Descoperit: jud. MUREȘ, com. MIHEȘU DE CÂMPIE, MIHEȘU DE CÂMPIE Material: calcar de Baciu, sculptare, incizare	Obelsic în formă de trunchi de piramidă alungită cu fețele opuse egale. Fețele sale, cu excepția celei decorate sunt netede iar fețele laterale sunt mai înguste, față de cele principale. Fața decorată era probabil expusă pentru a fi văzută. În zona superioară a părții opuse celei decorate, se află un șanț de forma unui L întors. Acesta servea cel mai probabil fixării unui stindard sau fixării monumentului în sine de un zid. Fața decorată a obeliscului se împarte în două registre, demarcate de o linie orizontală, realizată în relief. În partea superioară se află reprezentată în relief o viperă cu corn, specifică faunei nilotice, care în scrierea egipteană era un semn folosit printre altele ca articol posesiv succedând substantivul care îi corespondea. Semnul avea ca transliterație litera „f” a alfabetului latin. El are o lățime de 14 cm, fiind singurul semn pe un rând lat de 33 de cm. Partea superioară a monumentului este ruptă, astfel că nu se mai păstrează substantivul corespunzător acestui articol posesiv, în eventualitatea în care acesta ar fi existat. Pe partea inferioară sunt reprezentate patruzeci de semne care imită scrierea hieroglifică, sculptate incizat, cu dimensiuni variabile, majoritatea în rânduri destul de bine limitate. Această parte a monumentului este puternic corodată, semnele fiind mai greu de descifrat, dar se poate constata că există unele semne, care sunt clar hieroglife. Astfel pe al cincilea rând din partea superioară primele trei semne de la stânga la dreapta pot fi citite: „ib Ra neb”, adică ,,inimă” , Ra (soare, zi) și respectiv „stăpân, fiecare” . În plus, se mai poate citi semnul „t”, fiind ultimul caracter de pe rândul al șaselea. Toate acestea sunt semne folosite aici ca logograme, adică semne ce transpun un cuvânt, cu excepția ultimului care este o fonogramă. Toate semnele ce redau vietăți sunt îndreptate cu privirea spre stânga, ceea ce indică direcția de citire a textului, de la stânga la dreapta. Având în vedere faptul că lapicizii nu aveau cunoștințele necesare în ceea ce privește scrierea hieroglifică, păstrarea unanimă a direcției de privire a personajelor indică faptul că ei nu au figurat semne la întâmplare, ci au beneficiat de un model, pe care nu au fost însă capabili să îl reproducă fidel.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Coloană	Datare: sec. II-III Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Cluj (Napoca), Str. Gh. Doja Material: calcar, sculptare	Coloană simplă, cu fus lis, păstrată fragmentar.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar anepigraf	Datare: sec. II-III Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Cluj (Napoca), Str. Gh. Doja Material: Altarul este sculptat din calcar decorul fiind realizat în basorelief	Altar anepigraf. Baza este distrusă în partea dreaptă. Piesa are pseudofronton; în loc de fronton prezintă un ornament compus din vrejuri și ciorchini de struguri.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. II-III Descoperit: jud. CLUJ, com. BOBÂLNA, VÂLCELELE, punctul "Săliște", la 1 km NV de sat și 180 m de malul stâng al văii Vâlcelelor. Material: calcar, sculptare, incizare	Altar votiv păstrat fragmentar, mai precis a supraviețuit din el doar partea superioară după ce a fost refolosit ca material de construcție, probabil tot în antichitate. Altarul era masiv; sub o profilatură simplă ce desparte de fronton câmpul inscripției îngrijit lucrat, se pot citi trei rânduri din textul votiv.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. II-III Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Cluj (Napoca), str. Gh. Doja. Material: Monumentul este sculptat din calcar, decorul fiind realizat în basorelief, textul inscripției fiind gravat	Altar cu trei laturi lucrate, cea de-a patra, din spate, fiind plană a suferit unele deteriorări; colțul superior stâng este spart. Profilatura dintre bază și capitel, pe laturile lucrate este realizată - în față și pe latura stângă sus, prin trepte ușor alveolate și linii șănțuite; pe latura din dreapta și pe cea stângă jos profilatura este realizată numai printr-o pantă oblică. Pe fronton, pe o fâșie orizontală, deasupra unei benzi înguste, în zona centrală, se află reliefate două spirale ce încadrează un cerc cu umbo la mijloc iar la margini (partea din stânga este distrusă) câte un arc de cerc și o acroteră. Pe laturile adiacente, deasupra acestei fâșii decorate pe o treaptă formată prin îngustarea capitelului, la colțurile din față, se afla câte un vultur cu aripile desfăcute - păstrat fiind doar cel din colțul drept. Câmpul inscripției este cuprins într-un chenar simplu, profilat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Placă onorifică	Datare: sec. II Descoperit: jud. CLUJ, com. GILĂU, GILĂU, Gilău, castru Material: marmură, miniu, sculptare, incizare	Placă onorifică cu inscripție pentru împăratul Hadrian, după Al. Diaconescu placă de la un piedestal de statuie ecvestră a împăratului. Se mai păstrează partea inferioară a textului. Întreagă, inscripția trebuie să fi avut cca 120 x 90 cm. Se mai observă urme de miniu de plumb. După D. Isac piesa se datează începând cu 135 d. Chr. când Hadrian a fost aclamat Imperator pentru a doua oară în urma Războiului Iudaic, mai precis 135 - 138. Aspectul textului indică o inscripție onorifică și nu există motive, după Al. Diaconescu, să considerăm că numele împăratului era la ablativ și să interpretăm textul ca fiind o inscripție de construcție așezând în lacună înaintea numelui imperial o formulă de genul portas cum turribus sau principia cum basilica iar în final fecit. Reconstituirea grafică propusă de Al. Diaconescu nu diferă prea mult de cea a lui D. Isac doar că preferă în primul rând [Da]c P[artici] în loc de [Daci]ci (ici) [Partici] ceea ce ar fi implicat în rândul al doilea o dispoziție neobișnuită de genul Tra/iano Hadriano / Aug. În interpretarea lui Al. Diaconescu, placa devine pătrată, prin urmare se potrivește unei statui ecvestre. Mai multe fundamente prelungi, adevate pentru niște baze de statui ecvestre au fost descoperite în curtea clădirii comandamentului, deși doar o parte a ei a fost săpată. Din păcate nu cunoaștem motivul pentru care a fost dedicată de către Ala siliana această statuie ecvestră a împăratului Hadrian.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară	Datare: sec. III Descoperit: jud. CLUJ, com. GILĂU, GILĂU, Gilău, castru Material: calcar, sculptare în basorelief	Stelă funerară (?); s-au mai păstrat doar două fragmente din piesă. Fragmentul inferior prezintă scena banchetului funebru; în stânga este înfățișată o femeie șezând pe kathedra pe a cărei parte laterală se observă niște incizii sugerând structura lemnoasă. În mâna stângă redată schematic, femeia ține un rython. Are gâtul îngroșat, capul supradimensionat, ochii triunghiulari foarte apropiați, părul coafat în bucle, cercei rotunzi - ori urechile redate deformat. În dreapta, pe kliné se poate distinge salteaua groasă și partea inferioară a corpului unui personaj care ține în mâna stângă redată ca un clește (ca și în cazul celorlalte personaje), un pahar. Tunica este redată prin niște linii neglijente. Cele două figuri păstrate sunt extrem de înghesuite. Foarte probabil, pe kliné se mai găseau și alte personaje (prin analogie cu piesa L 348 - I 6909). Având în vedere grosimea piesei - 18 cm, nu este exclus ca piesa să fi fost un perete posterior de aedicula și nu neapărat o stelă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Bloc rectangular	Datare: începutul sec. II Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. ORĂȘTIOARA DE SUS, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Grădiștea de Munte, cetate Material: Monument sculptat din calcar, decorul fiind sculptat în basorelief	Fragment sculptural a cărui parte superioară reprezintă un vas (probabil un kantharos) cu picior. Monumentul se păstrează fragmentar ceea ce face dificilă identificarea imaginii precum și a funcționalității sale. Probabil, piesa făcea parte dintr-un monument funerar.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv - bază de statuie	Datare: mijlocul sec. III Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. SARMIZEGETUSA, SARMIZEGETUSA, Sarmizegetusa, Ulpia Traiana Sarmizegetusa Material: marmură; sculptare; incizare	Altar votiv (sau bază de statuie) simplu, simplu fără fronton, cu baza frumos profilată. Inscripția este dedicată de Heraclida pentru Apollo și Azizos Bonus Puer, în sănătatea stăpânului său, M. Aurelius Marcus, procurator Augusti agens vice presidis.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Bază de statuie/altar	Datare: mijlocul sec. III Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. SARMIZEGETUSA, SARMIZEGETUSA, Sarmizegetusa, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în incinta orașului Material: marmură, sculptare, gravare	Altar fragmentat în partea superioară, pe frontonul laturii stângi, păstrată fragmentar, fiind reprezentată o rozetă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Placă onorifică	Datare: sfârșitul sec. III Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. SARMIZEGETUSA, SARMIZEGETUSA, Sarmizegetusa, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în incinta orașului Material: marmură, sculptare, gravare	Placă onorifică din care se păstrează doar un fragment din partea inferioară a inscripției. Placa era mărginită de un chenar puternic profilat. Literele sunt frumos incizate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Priapus	Datare: sec. II-III Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Cluj (Napoca), strada Farkas, în curtea casei parohiale a Bisericii greco-catolice (azi Kogălniceanu) nr. 8, sediul actual al Arhivelor Academiei Române Filiala Cluj Material: calcar, sculptare în ronde-bosse	Statuie reprezentându-l pe zeul Priapus. Membrele inferioare sunt rupte, dreptul de la mijlocul gambei, stângul de la mijlocul coapsei; abdomenul și coapsa dreaptă sunt au suprafața parțial corodată iar organul genital este complet corodat. După C. Pop și A. Bodor, acestei statui îi aparține un cap, găsit în același loc. Este greu de verificat daca într-adevar capul se potrivește cu corpul statuii și dacă mantia care acoperă corpul este trasă peste cap, ca la capul aflat în discuție. Capul are nasul rupt și și o parte din frunte este deteriorată. Conform unor relatări din secolul al XIX-lea, la descoperire, piesa era mai completă decât astăzi. Avea cap, mâinile nu erau rupte, în stânga personajul ținea o secure iar în dreapta un vultur. Zeul poartă o mantie amplă, prinsă pe umărul drept cu o fibulă rotundă și care la spatecade până pe la mijlocul gambei. În față ea acoperă integral pieptul iar abdomenul, pelvisul și membrele inferioare sunt nude. După Bodor A., personajul ține în mâini un coș cu fructe. După Al. Diaconescu, este vorba de fapt de un fald amplu al mantiei, care este trecută peste antebrațe. Greutatea este susținută de piciorul drept, stângul fiind ușor flexat și împins în față. Modelajul este de bună calitate, musculatura fiind bine redată. Drapajul este lipsit de materialitate, cu cute adânci, realizate cu trepanul. În partea de jos a mantiei, mai ales în spatele piciorului stâng se disting oficiile lăsate de burghiu. Portretul este de un bun nivel artizanal. Fruntea, arcadele, ochii sunt toate frumos modelate. Ochii au irisul marcat plastic printr-o incizie circulară care nu atinge pleoapa inferioară. Masa capilară este redată schematic. Șuvițele sunt reduse la niște forme primare, nenaturale iar suprafața lor este străbătută de doua – trei șiruri paralele aflate la distanțe egale. După Al. Diaconescu, această piesă, în ansamblul său se plasează la nivelul artizanatului mediu spre superior. În stânga zeului, se găsește suspendat un mănunchi de fulgere de dimensiuni considerabile. În centru se află un mănunchi cilindric din care ies flăcările de ambele capete. Cele două «focuri» se răsucesc în spirală. Mai sunt figurate și patru fulgere, două sus, două jos, redate sub forma unor săgeți în zig-zag. Bodor A., C. Pop, Al. Diaconescu, sunt de acord că statuia în reprezintă pe Priapus Pantheus. Al. Diaconescu crede, luând în calcul dimensiunile statuii, că ne aflăm în fața unei statui de cult care trebuie să provină dintr-un sanctuar.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
PIlastru funerar	Datare: sec. II-III Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, probabil CLUJ-NAPOCA Material: calcar, sculptare în basorelief	Pilastru; a suferit mai multe distrugeri pe întreaga suprafață. Colțul superior drept, ambele registre decorative mai ales cel inferior, baza monumentului au suferit rupturi, spărturi; a fost restaurat. Monumentul este ornamentat cu două registre lucrate în relief, încadrate fiecare într-un chenar. În cel superior este reprezentat Dyonisos adolescent, cu părul buclat căzându-i pe umeri, cu ciorchini de struguri în dreptul urechilor, nud, ținând în stânga un mic vas, dreapta ridicată și îndoită deasupra capului. La picioarele zeului, în stânga este reprezentată pantera, sub labele din față ale animalului putându-se observa un obiect greu de identificat. Fundalul scenei este ornamentat cu vrejuri de viță de vie și ciorchini de struguri. În registrul inferior sunt reprezentați Hercules - în stânga și Mercurius - în dreapta, în ipostaze și cu atributele specifice. Hercules (ipostaza Farnese) nud se sprijină cu stânga pe ghioagă al cărui capăt superior se află sub brațul eroului, iar dreapta o duce la spate. Deasupra umărului drept se poate observa tolba de săgeți, fără a fi însă prinsă pe umăr, iar în spatele eroului, în câmpul imaginii, aparent fără vreo legătură cu cele două pesonaje, este figurat un arc. În opinia lui Mihai Bărbulescu, atributele Dianei nu sunt împrumutate lui Hercules ci o reprezintă chiar pe zeiță printr-un procedeu cunoscut în iconografia religioasă clasică, acela al reprezentării divinității printr-un atribut. Mercurius este înfățișat purtând tunica scurtă și mantie pe umeri, având petasos-ul pe cap, punga în mâna dreaptă și caduceul în stânga.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Medalion funerar	Datare: A doua jumătate sec. II. P. Chr. Descoperit: jud. ALBA, com. ZLATNA, ZLATNA, Zlatna (Ampelum) (?) Material: Monumentul este realizat din calcar, sculptare în basorelief	Medalion funerar. Se păstrează doar partea centrală cu nișa cochiliformă, piesa fiind spartă în două locuri. Medalionul este lucrat aparte, cu interiorul realizat în formă de nișă tip scoică înconjurată de o corona prinsă cu taenia. În interior sunt reprezentate busturile a cinci personaje: un bărbat în stânga, o femeie în dreapta, jos, în fața lor fiind reprezentați trei copii (băieți). Bărbatul are părul tuns scurt, aranjat în șuvițe, și barbă redată într-o manieră asemănătoare părului. El poartă o tunica tăiată în «v» în jurul gâtului, peste care pare să aibă o mantie prinsă cu o fibulă (?) pe umărul drept. Femeia are părul coafat cu cărare pe mijlocul capului, buclele ondulate fiind aranjate în jurul feței și probabil prinse la spate într-un coc. Poartă probabil o tunica peste care se vede o stola. Cei trei băieți au coafuri asemănătoare tatălui lor, părul fiind puțin mai scurt, și sunt îmbrăcați cu tunici drapate. Portretele sunt redate similar – trăsăturile feței puternic marcate, ochi mari, ușor exoftalmici, buze cărnoase.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Hercules	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Cluj, str. Gheorghieni (fostă Oășanu, fostă Cassianu) Material: calcar, sculptare în ronde-bosse	Statuie reprezentându-l pe Hercules, fragmentară, ruptă în trei, (restaurată). Monumentul îl reprezintă pe Hercules nud - tipul Mastaï. Din cauza fragmentării piesei capul, brațul drept de la umăr, piciorul drept de deasupra genunchiului, piciorul stâng cu gamba și laba piciorului lipsesc. Hercules ține mâna stângă întinsă în față, în jurul încheieturii observându-se urmele unui veșmânt iar în căușul palmei ține merele Hesperidelor. Centrul de greutate al statuii se plasa pe piciorul stâng în timp ce sub brațul stâng trebuie să fi avut ghioaga. Se remarcă execuția greoaie, chiar primitivă a piesei.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Bloc paralelipipedic refolosit	Datare: sec. II - III Material: calcar, sculptare în basorelief	Bloc paralelipipedic decorat cu reprezentare în relief. Stare de conservare: partea superioară a piesei a fost retezată în urma refolosirii sale, piesa prezentând în sopate o bordură de 4 cm înălțime și 5 cm lățime. Blocul este decorat doar pe una din fețe. Într-un chenar simplu, lățit în partea inferioară – 4. 5 cm, este reprezentat Ampelos, nud, în picioare, în contrapost pe piciorul stâng. Capul zeului (azi distrus datorită refolosirii piesei) depășea în forma inițială, chenarul superior al blocului. Brațul stâng este întins la nivelul umărului șu ușor îndoit în afară, dreptul fiind lăsat în jos, pe lângă corp. Musculatura este puternic reprezentată. În stânga este reprezentat un vrej de viță de vie și un ciorchine de strugure supradimensionat, iar cu dreapta, zeul apucă un ciorchine de dimensiuni similare. Fragmentarea piesei nu permite identificarea tipului monumentului, a funcționalității sale. Realizarea artistică este mediocră.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuie de cult	Datare: sec. II Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Cluj (Napoca), str. E. Zola, zona Bisericii Franciscane Material: calcar cu granulație fină, ocru-gri deschis, sculptare în ronde-bosse	Bloc paralelipipedic decorat cu reprezentare în relief. Statuie fragmentară: capul unui personaj feminin, rupt de la gât. Starea de conservare este precară, cea mai mare parte a feței fiind distrusă - deteriorări în zona nasului, gurii și părții stângi a obrazului. La ceafă are o porțiune neprelucrată, după Al. Diaconescu, specifică sculpturilor microasiatice. Din ce a mai rămas din statuie se poate deduce modelajul de bună calitate așa cum o dovedește realizarea urechii dreapte. Portretul bine realizat înfățișa o tânără femeie cu fruntea înaltă, obrazul oval, cărnos, ochii ușor alungiți cu pupila marcată plastic, pleoapele, sprâncenele bine marcate, bărbia mică și delicată. Părul lung al personajului este pieptănat într-o mulțime de șuvițe paralele între ele, prinse la ceafă într-un coc oval de sub care părul cade liber într-o coadă despletită. După Al. Diaconescu, coafura este deosebită și contrar părerilor exprimate de C. Pop (după coafură, C. Pop datează piesa la începutul secolului III) și Bodor A., nu este specifică dinastiei Severilor ci este o coafură elenistică foarte răspândită la începutul secolului II î.Chr. În secolul I î.Chr., la începutul șuvițelor răsucite se adaugă niște zulufi – ca de exemplu la portretul Cleopatrei, de aceea coafura în discuție nu poate fi mai târzie de secolul II î. Chr. La ceafă, statuia are un «suport» suplimentar, specific meșterilor microasiatici. Urechile sunt descoperite. În creștetul capului, se distinge un șir de pandantive patrulatere (doar trei din ele se mai păstrează), terminat cu un pandantiv triunghiular deasupra frunții. Acesta prezintă un orificiu unde probabil era montată o piatră prețioasă; restul diademei care se prinde sub conciul de la ceafă nu este ornamentată. Al. Diaconescu consideră că este vorba de imaginea unei divinități – Diana ori una dintre Muze. Analogia adusă este un grup statuar din secolul II p. Chr. de la Lykosura realizat de Damophon din Messene unde Artemis-Diana poartă o asemenea coafură (R. R. R. Smith, The Monument of. C. Iulius Zoilios (Aphrodisias). I. Results of the excavation of Aphrodisias in Caria by New York University, Mainz am Rhain, 1993, p. 191, fig. 189 B). Execuția piesei este de o calitate superioară iar Al. Diaconescu o plasează la nivelul superior al artizanatului provincial. Același autor o pune în legătură cu meșterii microasiatici care au activat la Napoca după mijlocul secolului al II-lea, piesa neputând fi datată mai târziu de epoca Antonină.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă votivă reprezentându-l probabil pe Iupiter	Datare: sec. II Descoperit: jud. ALBA, ALBA IULIA, Alba Iulia (Apulum), Partoș Material: marmură, sculptare în ronde-bosse	Statuetă fragmentară reprezentând capul unui personaj masculin. Este posibil să îl reprezinte pe zeul Iupiter. Portretul este bine realizat: ochii mari, nasul drept, buzele cărnoase, mustăți și barbă stufoasă, părul lung, pieptănat cu cătare pe mijloc. Piesa are o valoare artistică remarcabilă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Coloană votivă	Datare: sec. III Descoperit: jud. ALBA, ALBA IULIA, Alba Iulia (Apulum), Partoș Material: calcar, sculptare, incizare	Coloană votivă fragmentară, partea superioară fiind ruptă; piesa a fost deteriorată și în partea inferioară (azi restaurată). Fusul coloanei este lis și prezintă o inscripție închinată lui Iupiter Optimus Maximus. Textul inscripției, pe lângă închinarea în sine, relatează și motivul acesteia: Aurelius Marinus Bassus și A. Castor (fiul lui) Polydes, au văzut o întâmplare deosebită, un semn al divinității. Un vultur venit din munte s-a năpustit asupra unui șarpe. Acesta din urmă a încolăcit șarpele iar cei doi au intervenit în favoarea vulturului și au ridicat monumentul, în urma acestei experiențe de natură divină. Aurelius Marinus Bassus poate fi unul dintre dedicanții coloanelor votive IDR III/3, 289, 299 de la Ampelum. Probabil cei doi dedicanți sunt orientali. Datare: după I. Piso, sec. III (după numele dedicanților).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cybele	Datare: sec. II Descoperit: jud. CLUJ, GHERLA, Gherla, castru Material: calcar, sculptare în ronde-bosse	Piesa este fragmentară, personajului lipsindu-i capul și brațul stâng. Statuia o înfățișează pe Cybele. Zeița este reprezentată în ipostaza specifică, stând așezată pe un tron, purtând un chiton încins pe sub sâni, himation, ținând o patera în mâna dreaptă iar în picioare, poartă sandale. Pliurile veșmântului sunt schematic redate sub forma unor linii adâncite. De o parte și de alta, o flanchează doi lei culcați, reprezentați cu coamă bogată și capul îndreptat înspre exterior. Realizarea artistică este extrem de rudimentară.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Cluj (Napoca) Material: calcar, sculptare, gravare	Altar sau bază de statuie distrus parțial atât în partea superioară cât și în cea inferioară. Inscripția este înscrisă într-un chenar profilat care se regăsește și pe părțile laterale ale piesei. Monumentul este dedicat lui Iupiter Optimus Maximus Tavianus.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vultur funerar	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, DRAGU Material: calcar, sculptare în ronde-bosse	Vultur funerar; gâtul păsării a fost distrus. Statuie înfățișând un vultur așezat pe un postament rectangular. Acesta prezintă în zona centrală, pe latura inferioară, un orificiu dreptunghiular care servea fixării piesei pe un alt soclu. Pasărea este rudimentar realizată, înfățișată fiind cu aripile ușor desfăcute și cu capul întors spre aripa stângă. Sunt marcate ghearele puternice iar corpul păsării este acoperit de pene redate sub forma unor solzi în timp ce aripile sunt acoperite de niște incizii paralele.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv - bază de statuie	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Cluj (Napoca), găsit în fundația casei Hubay (inițial casa contelui Nemes, anterior Spitalul Carolina) din Piața Carolina Material: calcar; sculptare; incizare	Altar sau bază de statuie, refolosit, fiind spart în partea superioară. Latura stângă este tăiată ulterior, la refolosirea piesei ca material de construcție. Altarul este simplu. Baza și coronamentul sunt frumos profilate. Din cauza deteriorării piesei nu se poate spune dacă avea capitelul decorat sau nu. Inscripția votivă este plasată pe fața centrală, încadrată de un chenar simplu. Dedicantul este un tubicen din trupa Cohors III Campestrorum.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, GHERLA, Gherla, castru Material: calcar, sculptare, incizare	Stelă funerară epigrafică. Se păstrează doar un fragment din partea stângă a piesei, și acesta rupt în două; necesită restaurare. Se mai observă pe marginea dreaptă un mic fragment dint-o coloană cu fusul decorat cu motive vegetale.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief mithriac	Datare: sec. II - III Descoperit: Transilvania Material: Relieful este realizat din marmură fiind sculptat în basorelief	Relief mithriac fragmentar; se conservă doar parțial partea superioară a piesei, cu marginea rotunjită. Din registrul central ocupat de scena taurochtoniei se păstrează partea superioară a corpului zeului, în costumul specific, cu căciulă frigiană și mantia fluturând. În dreapta sa se observă capul unui alt personaj, probabil unul dintre dadofori (Cautopates ?). Din registrul superior se păstrează: bustul lui Sol; scena Mithras sagittarius (Mithras trage cu arcul; în fața sa un personaj în costum oriental, îngenunchiat, ducându-și mâinile la gură, alt personaj în costum oriental în picioare, în spatele zeului, prinzându-l pe acesta de umeri); taurul în templum caelestis iar Mithras în față, aprinde acoperișul casei cu torța iar în spatele său este parțial vizibil un alt personaj, mergând spre stânga; Oceanus bărbos, seminud, culcat pe o parte.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar	Datare: sec. II - III Descoperit: Transilvania (?) Material: Monumentul este realizat din calcar, decorul fiind sculptat în basorelief	Mic fragment provenind probabil din frontonul unui mic altar. Din decor se observă doar o rozetă și un con de pin.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Inscripție funerară	Datare: sec. III (refolosită în sec. IV) Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Cluj (Napoca), str. Plugarilor Material: Monumentul este realizat din calcar, textul inscripției fiind gravat	Fragment inscripție funerară (?) care probabil enumera mai multe nume masculine. Fragmentul provine probabil dintr-o inscripție sepulcrală de mari dimensiuni. Din cauza dimensiunilor reduse a fragmentului prezervat, nu se poate preciza tipul de monument (stelă, altar funerar).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară	Datare: sec. II Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Cluj (Napoca), str. Plugarilor Material: Monumentul este realizat dincalcar, textul inscripției fiind gravat	Stelă funerară (?). Se păstrează doar un fragment din marginea dreaptă a inscripției; piesa a suferit numeroase deteriorări. Scrierea este destul de îngrijită. Textul este un epitaf pentru un soldat din Legiunea a XIII-a Gemina. Nu i se poate preciza vârsta dar cu siguranță avea mai puțin de 40 de ani, ceea ce ilustrează că moartea a survenit cât era încă militar activ. Anonimul defunct deținea funcția de exceptor, scrib în serviciul guvernatorului provinciei. Instituția este cunoscută în lumea romană dar denominația corectă, uzuală, este exceptor consularis (RE 6, 2, 1909, c. 1565 [R. Fiebiger]; A. v. Domaszewski, B. Dobson, Die Rongordnung der römischen Heeres, Köln-Graaz, 1967, p. 37, 48, 73). În Dacia se mai cunoaște o atestare care provine de la Apulum: o inscripție dedicată Minervei de către șase exceptores ai guvernatorului (I. Berciu, Al. Popa, în Latomus 23, 2, 1964, p. 302-310, idem, în Apulum 5, 1965, p. 180-187). Cel care ridică monumentul funerar – M. Valerius Maximus, este cetățean roman și totodată militar: actarius într-o cohortă. Se mai cunosc atestări ale acestui grad în Dacia romană (I. I. Russu, în ActaMN 5, 1968, p. 454-456, nr. 3). Nu se poate reconstitui numele trupei. Ca ipoteză, R. Ardevan propune cohors I Alpinorum, singura care a staționat mai mult la Napoca, spre sfârșitul secolului al II-lea. Se remarcă similitudinea atribuțiilor celor doi: în unitatea sa, actarius este și el un scrib. Se poate ca M. Valerius Maximinus să fie nu ruda, ci colegul celui decedat. Este posibil ca exceptor-ul să fi venit la Napoca în timpul unei misiuni. Prezența unui exceptor legati departe de sediul șefului său este un caz particular care pune în discuție problema posibilității staționării temporare la Napoca a guvernatorului însuși. Este posibil ca inscripția să dateze din timpul războaielor marcomanice când guvernatorul Daciei a fost obligat să petreacă un timp în nordul provinciei, aproape de granițele amenințate. În r. 3, după cuvântul AVG mai este loc pentru un al doilea G. Deci, inscripția ar putea fi plasată în intervalul 165 - 169, ceea ce ar putea corespunde și cu staționarea cohortei menționate la Napoca. Totul rămâne însă doar la nivel de ipoteză.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. III Descoperit: jud. CLUJ, GILĂU, Gilău, centrul localității Material: Altarul este sculptat din gresie fină, nisipoasă, textul inscripției fiind gravat	Altar votiv păstrat fragmentar fiind spart pe toată lungimea părții din dreapta. Câmpul inscripției cuprinde cinci rânduri cu litere elegant incizate. Se remarcă buclele neîncheiate ale literelor P și R și semnele de punctuație elegante de formă triunghiulară. Dedicanta Aurelia Severa poartă un gentiliciu specific pentru sec. III. Era probabil soția sau ruda unui soldat care locuia la Gilău. Dedicația pentru Dii Patrii prin care se subînțeleg Dii Patri ai palmirenilor indică originea orientală, probabil palmireană a Aureliei Severa. Piesa este atent finisată cu dalta cu dinți.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. II-III Descoperit: jud. CLUJ, GILĂU, Gilău, centrul localității Material: Altarul este sculptat din gresie fină, nisipoasă, gălbuie, textul inscripției fiind gravat	Altar votiv închinat lui Hercules. Partea superioară este decorată cu fronton triunghiular și motive vegetale stilizate. Câmpul inscripției a suferit lovituri în timpul descoperirii dar și în antichitate. Literele sunt elegante și destul de atent incizate. Din numele zeului, la dativ, se observă cu greu hasta verticată a literei E și foarte puțin din cele două capete ale literei C. În rândul 2, înainte de cuvântul eques trebuie să fie numele dedicantului din care se distinge jumătatea stângă a literei M, după care se observă un spațiu, apoi partea dreaptă inferioară a literei R. După sugestia Adelei Paki – Maro cu M și A în ligatură. În rândul 3 se disting cu greutate capetele inferioare ale literei A, un spațiu, apoi partea inferioară a literei S. În rândul 4 lipsesc două-trei lietere, apoi PT.... Formula este însă clară sumptibus, sumpti, sumptu – pe cheltuiala sa. Dedicantul este un călăreț din Ala I Siliana. Este un peregrin ce poartă un singur nume, Maro, variantă latină a grecescului Μ􀀀ρ􀀀υ (Forcellini 1920, 216 sq.; RE XIV, 2, 1930, col. 1911 sq.; având și rezonanțe celtice (Holder, col. 432sqq.). Maro ridică inscripția ca veteran îndeplinind honesta missio. Formula missicius are semnificația „eliberat”, „lăsat la vatră” (missus, dimissus).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. II-III Descoperit: jud. SIBIU, com. MICĂSASA, MICĂSASA, MICĂSASA Material: Altarul este sculptat din calcar dur cochilifer, cenușiu-gălbui, textul insripției fiind gravat	Altar votiv din care se păstrează doar partea superioară. Monumentul este dedicat lui Deus Saromandus. În partea superioară prezintă un lăcaș larg, circular, pentru ofrande, flancat în părțile laterale de baluștri decorați cu frunze, având o rozetă centrală. Pe fața centrală a fost amplasată inscripția. Altarul este lucrat într-un stil rudimentar.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Inscripție funerară	Datare: sec. II, refolosită în sec. III - IV p. Chr. Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Cluj, str. Plugarilor mormântul X (inhumație), orientare N – S Material: Monumentul este realizat din calcar, textul inscripției fiind gravat	Inscripție funerară fragmentară, ruptă în trei bucăți, restaurată. Fragmentele prezintă în partea de jos o arcuire sugerând probabil o nișă. Piesa a fost refolosită ca piatră de mormânt. Epitaful e dedicat lui Lucius Aurelius. Se mai observă că inițial, piesa avea o bordură. Aelia Avita(?) a ridicat monumentul pentru soțul ei și pentru ea însăși. Numele militarului defunct nu poate fi reconstituit (Annius?) și nici al trupei. Ar putea fi una din trupele din apropierea Napocei – Cohors II Nervia Brittonum de la Buciumi, Cohors I Britannica equitata sau Cohors II Britannica de la Cășei, Cohors I Hispanorum equitata de la Orheiul Bistriței, ala I Batavorum de la Războieni sau misterioasa ala miliaria de la Sutoru.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Perete lateral drept de aedicula funerară	Datare: sec. II - III, refolosit în sec. IV Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Cluj, str. Plugarilor mormântul 42 (inhumație) Material: Monumentul este realizat din calcar relieful fiind culptat în basorelief	Perete lateral drept de aedicula fracturat în două, refolosit ca perete lateral nordic pentru o cutie de sarcofag. Pe marginea dreaptă se plasează o bordură lată nelucrată, unde peretele lateral se împina cu cel central. În registrul superior este reprezentat un Camillus, capul fiind distrus, având în dreapta o cupă iar în stânga o situla. Poartă o tunica scurtă, până deasupra genunchilor, ale cărei pliuri sunt redate schematic prin linii incizate, iar pe umărul stâng, are un șervet. În registrul inferior este plasată o Camilla, al cărei cap este de asemenea deteriorat, mai mare ca dimensiuni decât reprezentarea din registrul superior femeia tine o cupă în dreapta, un șervet pe umărul stâng și o oenochoe în stânga. Poartă o tunica lungă, redată în aceeași manieră ca și în cazul personajului masculin. Execuția artistică este mediocră, proprorțiile anatomice redate aproximativ, piesa încadrându-se din punct de vedere artistic în categoria artizanatului provincial.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Perete lateral drept de aedicula funerară	Datare: sec. III, refolosită în sec. IV p. Chr. Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Cluj, str. Plugarilor mormântul 42 (inhumație), orientare NV – SE. Material: Monumentul este realizat din calcar, srelieful fiind sculptat în basorelief	Descriere: partea inferioară a unui perete lateral drept de aedicula, refolosit ca perete lateral sudic pentru o cutie de sarcofag. Pe fragment se observă o margine nelucrată în partea stângă, aceasta fiind partea care se îmbina cu peretele central al construcției funerare. Din decor se mai vede partea inferioară a corpului unui personaj feminin (Camilla?) ce poartă veșmânt lung, drapat, așezat fiind pe o plintă simplă. Picioarele femeii sunt desculțe. Realizarea artistică a piesei este extrem de modestă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Perete posterior de aedicula (stelă?)	Datare: sec. III, refolosită în sec. IV p. Chr. Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Cluj, str. Plugarilor mormântul 59 (inhumație), orientare NV – SE. Material: Monumentul este realizat din calcar gălbui, relieful fiind sculptat în basorelief	Partea stângă a unui perete posterior de aedicula (stelă?) refolosit drept capac de sarcofag. Piesa este ruptă în părțile superioară și inferioară precum și pe latura dreaptă. Înfățișează o Camilla cu o oenochoe în mâna dreaptă și un șervet pe umărul stâng al cărui colț îl ține cu stânga. În dreapta ei se observă parțial spătarul torsionat al unui kliné. Piesa este frumos lucrată din punct de vedere artistic. Miniul cu care au fost colorate liniile basoreliefului încă se mai observă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar funerar refolosit	Datare: sec. III, refolosită în sec. III-IV p. Chr. Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Cluj, str. Plugarilor mormântul 59 (inhumație), orientare NV – SE. Material: Altarul este sculptat din calcar, decorul fiind redat în basorelief iar textul insripției gravat	Cippus funerar refolosit. Piesa este păstrată fragmentar, mai precis se conservă din ea doar partea superioară. A fost refolosită drept capac de sarcofag. Textul inscripției este încadrat de un chenar triplu. Acesta se compune din (de la interior spre exterior) o multură torsionată lată de 3 cm, o mulură cilindrică ornată cu caneluri simple, superficiale lată de 5.7 cm, și în extrerior un motiv sinuos vegetal compus din frunze de acant. Decorul este destul de plat. Ne aflăm în fața unui epitaf versificat. Versificația urmează parțial hexametrul dactilic combinat cu structura iambică. Textul vorbește despre defuncți la plural ceea ce imlpică faptul că ne aflăm în fața unui epitaf pentru o familie, depusă probabil în același cavou. Inscripția oarecum filosofică certifică un anume nivel de cultură al notabilităților locale, racordat modei timpului și modului de viață roman. Cu siguranță familia al cărui epitaf îl discutăm, aparținea structurilor superioare ale societății napocense.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Fragment de stelă sau perete de aedicula funerară	Datare: sec. III, refolosită în sec. IV p. Chr. Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Cluj, str. Plugarilor Material: Monumentul este realizat din calcar fiind sculptat în basorelief	Fragment de perete de aedicula sau stelă funerară. Pe piesă se mai observă doar partea superioară a corpului unui personaj masculin orientat spre dreapta, imberb, cu părul scurt, înveșmântat cu togă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea Minervei	Datare: sec. II-III Descoperit: jud. HUNEDOARA (?), com. VEȚEL (?), VEȚEL (?), Vețel (Micia) (?) Material: carneol roșu, gravare, incizare	Gemă ovală de carneol roșu cu reprezentarea zeiței Minerva pe tron. Piesa este ușor fragmentată în partea stângă, jos. Divinitatea poartă un chiton lung fără mâneci, drapat iar pe cap un coif attic cu vizieră și crista înaltă. În mâna stângă, întinsă în față și ușor îndoită, ține bufnița, pasărea consacrată. În dreapta, întinsă lateral, ține un scut oval care se sprijină și pe lancea așezată în poziție verticală, în spatele tronului zeiței. În fața tronului, se află un mic altar pe care arde o flacără.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea lui Mars	Datare: sec. II-III Descoperit: jud. HUNEDOARA (?), com. VEȚEL (?), VEȚEL (?), Vețel (Micia) (?) Material: carneol roșu, gravare, incizare	Gemă ovală de carneol roșu cu reprezentarea zeului Mars. Piesa este ușor fragmentată pe marginea stângă, în zona centrală. Divinitatea poartă o lorica de sub care ies pliurile unei tunici scurte, deasupra genunchilor, iar pe cap un coif cu crista. Zeul este așezat pe tron (?), într-o poziție relaxată. În mâna stângă, întinsă în față și ușor îndoită, ține o Victoria înaripată care ține, în mâinile ridicate și întinse în față spre zeu, o corona. Mâna dreaptă, îndoită, pare a se sprijini pe spătar. În această zonă este plasat și un scut oval și un obiect neidentificabil. Tot de spătarul tronului se sprijină lancea, într-o poziție oblică, capătul inferior apărând și în partea de jos, din față a tronului. Aici mai este plasat un obiect neidentificat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea Victoriei	Datare: sec. II-III Descoperit: jud. HUNEDOARA (?), com. VEȚEL (?), VEȚEL (?), Vețel (Micia) (?) Material: carneol roșu, gravare, incizare	Gemă ovală de carneol roșu cu reprezentarea zeiței Victoria. Piesa este ușor fragmentată în partea inferioară. Divinitatea este reprezentată în picioare, din profil stânga. Zeița are aripi, poartă chiton lung, drapat și are părul prins la spate. În mâna stângă, ridicată și întinsă în fată, ține o corona, iar în dreapta, lăsata în jos, un obiect greu vizibil (o ramură de palmier ?). În fața zeiței, pe un scut, este plasat un trofeu.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea lui Mercurius	Datare: sec. II Descoperit: jud. HUNEDOARA (?), com. VEȚEL (?), VEȚEL (?), Vețel (Micia) (?) Material: jasp roșu, gravare, incizare	Gemă ovală de jasp roșu cu reprezentarea zeului Mercurius. Divinitatea este reprezentată în picioare, din profil stânga, în contrapost pe piciorul drept. Zeul este seminud, purtând ca veșmânt doar o hlamidă care îi cade pe umărul drept, de-a lungul spatelui. Pe cap, divinitatea poartă petasos-ul, pălărioara specifică iar în mâna stângă, lăsată în jos și ușor îndepărtată de corp, caduceul. Un mic detaliu, sub picioarele zeului, pare să sugereze pământul. Imaginea zeului este amplasată ușor eronat astfel încât montată în inel, piatra ar fi prezentat un personaj al cărui corp este puțin aplecat pe spate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă cu reprezentarea lui Mars	Datare: sec. II-III Descoperit: jud. HUNEDOARA (?), com. VEȚEL (?), VEȚEL (?), Vețel (Micia) (?) Material: jasp roșu, gravare, incizare	Gemă ovală de jasp roșu cu reprezentarea zeului Mars. Divinitatea este reprezentată în picioare, într-un ușor profil stânga, în contrapost pe piciorul stâng. Zeul este reprezentat cu barbă, purtând coif pe cap cu vizieră și crista. Este înveșmântat cu lorica de sub care se observă o tunica scurtă până deasupra genunchilor iar în picioare poartă calcei. În mâna dreaptă ține scutul, masiv, oval, iar în stânga lancea.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Gemă	Datare: sec. III p. Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA (?), com. VEȚEL (?), VEȚEL (?), Vețel (Micia) (?) Material: jasp roșu, gravare, incizare	Gemă ovală de jasp roșu cu reprezentarea unui personaj feminin, bust redat din profil stânga. Femeia are părul prins într-un coc pe ceafă, probabil cu o taenia, bucle ondulate fiind redate în jurul feței personajului, încadrând fruntea și acoperind urechile. Restul părului este redat prin suvite fine, paralele. Veșmântul se compune probabli dintr-un chiton, redat prin pliuri, aranjate în formă de "V" în jurul gâtului.Trăsăturiel anatomice sunt frumos realizate: nasul drept, ochii mari, buze pline, gâtul zvelt. Coafura se plasează în iconografia secolului al III-lea.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă votivă reprezentându-l pe Hercules	Datare: sec. II - III p. Chr. Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Cluj-Napoca, Parcul Caragiale Material: Statueta este realizată din marmură fiind sculptată în ronde-bosse	Statuetă reprezentându-l pe Hercules. Piesa este fragmentară, păstrându-se doar bazinul, coapsele și parțial mâna stângă a personajului. Eroul era reprezentat frontal în contrapost pe piciorul drept, stângul fiind flexat, cu brațul stâng sprijinindu-se pe măciuca al cărei capăt era fixat pe pământ. Detaliile anatomice sunt corect reprezentate, mușchii puternici fiind reliefați. Realizarea artistică a piesei este de bună calitate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Attis	Datare: sec. II - III p. Chr. Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Cluj-Napoca, str. Plugarilor Material: Statuie funerară realizată din calcar prin sculptare în ronde-bosse	Statuie funerară reprezentându-l pe Attis. Piesa este fragmentară: lipsesc capul și partea de jos a picioarelor. Attis este înfățișat purtând tunica manicata scurtă și încinsă la brâu, bracae, chlamis care cade pe spate și acoperă umerii, formând un pliu amplu pe piept. Ipostaza este cea specifică: Attis redat frontal, în contrapost pe piciorul drept, stângul flexat și îndoit peste dreptul, mâna dreaptă îndoită peste abdomen și ținând capătul pedum-ului în timp ce dreapta, sprijinită cu cotul pe bastonul de păstor, susținea capul. Realizarea artistică a piesei este modestă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Tipar ceramic	Datare: sec. II - III p. Chr. Descoperit: jud. SIBIU, com. MICĂSASA, MICĂSASA, Micăsasa Material: lut, pastă grosieră gri, modelare	Partea superioară a unui tipar pentru statuete votive. Este păstrat bustul zeiței Isis, piesa prezentând deteriorări în zona nasului. Divinitatea poartă polos pe cap, are părul coafat cu cărare pe mijloc, cu bucle ce îi încadrează fața, prinse la ceafă. Veșmântul este redat prin linii ce sugerează drapajul chitonului.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Tipar ceramic	Datare: sec. II - III p. Chr. Descoperit: jud. SIBIU, com. MICĂSASA, MICĂSASA, Micăsasa, Livadă Material: Medalionul este realizat din lut prin modelare și imprimare	Tipar de medalion cu reprezentarea zeului Serapis. Divinitatea este reprezentată din profil stânga, în bust. Zeul poartă polosul pe cap și cunună de raze, părul fiind aranjat în bucle bogate care încadrează fața. Trăsăturile feței sunt bine reprezentate, ochii mari, sprâncene arcuite, nasul drept, barba bogată. Veșmântul drapat este redat prin pliuri paralele. Marginea medalionuli este ornamentată cu un șir punctiform reliefat. Pe revers este trasată, înainte de ardere, inscripția.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II - III p. Chr. Descoperit: jud. SIBIU, com. MICĂSASA, MICĂSASA, Micăsasa Material: Relieful este realizat din calcar fiind sculptat în basorelief	Fragment de relief votiv, fiind păstrată doar treimea superioară a piesei. Pe placă, în chenar simplu, este reprezentat zeul Pan - înfățișat cu cornițe care suprapun chenarul reliefului și barbă de țap care îi ajunge pe piept. Imaginea sa este una juvenilă. În stânga ține pedum-ul cu capătul încovoiat în timp ce după umărul drept al zeului, în cîmpul reliefului, este reprezentat naiul. Tipul iconografic – III. B1 (LIMC, VII/1, 1994, s.v. Pan, Joan Boardman, p. 927).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II p. Chr. Descoperit: jud. CLUJ, com. CĂȘEIU, CĂȘEIU, Cășei castru, pretoriu Material: Relieful este realizat din marmură fiind sculptat în altorelief	Relief traforat fragmentar reprezentându-l pe Iupiter în varianta Fulminans. Piciorul drept al zeului este rupt în întregime iar stângul e rupt mai jos de genunchi. Palma mâinii drepte lipsește iar stânga este fragmentată în zona cotului. Iupiter este redat frontal, în contrapost pe piciorul drept. Porterul zeului este redat cu oarecare îngrijire: ochii rotunzi, nasul drept și gros, barba buclată, părul pieptănat cu cărare pe mijlocul capului și aranjat în bucle bogate ce încadrează fața. Zeul este reprezentat seminud, purtând doar mantia prinsă cu o fibulă rotundă pe umărul drept, faldurile acoperindu-i umărul stând și căzând lung, pe spate. În mâna stângă, ușor ridicată deasupra umărului, ține mănunchiul de fulgere (păstrat fragmentar) iar pe antebrațul drept, ridicat ușor lateral, acvila. Aceasta este rudimentar realizată, cu picioarele sprijinite pe mâna zeului și ciocul întors spre capul acestuia. Detaliile anatomice sunt reprezentate, fiind reliefați mușchii abdominali. Încadrare tipologică : LIMC tipul III Iupiter singur, reprezentat în picioare, subtipul G Iupiter luptând, LIMC VIII/1, 1997, s. v. Iupiter, Fulvio Calciani, p. 433-434.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă votivă	Datare: Sfârșitul sec. II p. Chr. Descoperit: jud. CLUJ, com. CĂȘEIU, CĂȘEIU, Cășei castru, pretoriu Material: Statueta este sculptată din marmură, în ronde-bosse	Statuetă fragmentară reprezentându-l pe Cavalerul Trac. Lipsesc capul și bustul cavalerului precum și capul, coada și picioarele calului. Latura din spate a piesei este lucrată neîngrijit, putându-se observa doar piciorul călărețului și frâul. Cavalerul este orientat spre stânga. Se mai observă o parte a mâinii stângi, care ținea probabil frâul, precum și piciorul stâng. Se mai observă, deasupra genunchiului, o parte a mantiei, cu faldurile redate prin incizii verticale. Sub cal pe un postament, sunt reprezentați un câine și un mistreț. Detaliile anatomice ale mistrețului sunt destul de aplatizate; animalul fuge spre stânga, fiind urmărit de câine. Imaginea acestuia din urmă este conservată doar parțial, păstrându-se doar jumătatea anterioară a corpului. Animalul este reprezentat cu urechi scurte și ascuțite, cu zgardă la gât. Tipul iconografic LIMC, VI/1, 1992, subtipul B Cavaler la vânătoare, p. 1066.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II - III p. Chr. Descoperit: jud. CLUJ, com. CĂȘEIU, CĂȘEIU, Cășei castru Material: Relieful este realizat din marmură, fiind sculptat în basorelief	Fragment de relief reprezentându-l pe Liber Pater. Se conservă doar bustul divinității, cu nebrida pe umărul drept, lăsându-l gol pe cel stâng; după poziția umărului, probabil că mâna stângă era depărtată de corp, ținând thyrsos-ul.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă votivă	Datare: sec. II - III p. Chr. Descoperit: jud. CLUJ, com. CĂȘEIU, CĂȘEIU, Cășei castru Material: Statueta este realizată din marmură fiind sculptată în ronde-bosse	Statuetă fragmentară. Lipsesc capul, brațele și picioarele mai jos de șolduri din imaginea unui personaj masculin. Divinitatea este reprezentată seminudă, purtând un veșmânt drapat, nebris (?) pe umărul drept, stângul fiind lăsat gol. Pe spate se observă nebrida pe umăr și șuvițele de păr lung. Poate fi vorba de Apollo sau Liber Pater.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Tipar pentru medalioane ceramice	Datare: sec. II - III p. Chr. Descoperit: jud. SIBIU, com. MICĂSASA, MICĂSASA Material: Medalionul este realizat din lut prin modelare, imprimare, incizare	Tipar de lut pentru realizarea medalioanelor ceramice. Piesa este destul de aplatizată în zona reliefului central și prezintă mici ciobituri pe margine. Imaginea îl reprezintă pe zeul Serapis în bust. Divinitatea este înfățișată purtând părul lung, aranjat în bucle bogate, barbă bogată. Portretul este realizat destul de schematic: ochii rotunzi, nasul drept, buzele ușor marcate. Pe creștet poartă polos iar capul este înconjurat de un nimb de raze redate schematic de o parte și de alta a feței. Zeul poartă un chiton răscroit rotund în jurul gâtului, redat prin incizii ce sugerează drapajul, formând cute dispuse în formă de "v" pe piept, și relative verticale pe umeri. Portretul este înscris într-un cerc incizat înconjurat de un șir de palmete imprimate ale căror contururi au fost ulterior întărite prin incizii; urmează un alt cerc compus din incizii punctiforme și apoi alte două cercuri concentrice (dintre care doar cel interior se păstrează complet) realizate prin impresiune. Piesa este modestă din punct de vedere artistic. S-a folosit probabil drept "tipar" al acestui tipar, un medalion ceramic.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Tipar pentru medalioane ceramice	Datare: sec. II - III p. Chr. Descoperit: jud. SIBIU, com. MICĂSASA, MICĂSASA Material: Medalion realizat din lut prin modelare, imprimare, incizare	Tipar pentru realizarea medalioanelor ceramice. Piesa se păstrează fragmentar; marginile sunt rupte iar jumătatea inferioară este ciobită astfel încât imaginea nu mai poate fi reconstituită. Piesa înfățișează un personaj masculin, în picioare, cu capul înotrs spre stânga. Pe cap poartă coif cu creastă înaltă; detaliile anatomice sunt redate rudimentar: ochii rotunzi, nasul drept, gura schițată printr-o simplă incizie. Personajul poartă o tunica (?) scurtă, drapata, iar în mâna dreaptă, îndoită și ridicată, ține o lance în poziție verticală (probabil sprijinită de sol). Ipostaza personajului este aceea a zeului Mars, dar dată fiind realizarea rudimentară a piesei și starea proastă de conservare, nu ne putem pronunța cu siguranță asupra identificării. În spatele și în fața personajului apar o serie de alte incizii fără a se putea preciza semnificația lor. Ioan Mitrofan descria scena de pe madalion ca reprezentând o luptă între doi combatanți. Imaginea era înconjurată de un cerc incizat care se mai observă parțial pe marginile piesei.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Tipar pentru medalioane ceramice	Datare: sec. II - III p. Chr. Descoperit: jud. SIBIU, com. MICĂSASA, MICĂSASA Material: Medalion realizat din lut prin imprimare și incizare	Tipar pentru medalioane ceramice cu reprezentarea zeiței Isis. Piesa a suferit mici deteriorări pe margini. Zeița este reprezentată frontal, în bust. Părul este aranjat în bucle bogate ce îi încadrează fața; ochii sunt mari, rotunzi, nasul drept și gros, buzele pline. Pe cap poartă coroana tip "basileion" iar veșmântul se compune dintr-un chiton (?) drapat; pe piept, se distinge o bandă dispusă în diagonală pornind dinspre umărul drept; pe umeri sunt figurate coarnele, simbol specific pentru ipostaza Isisluna. În stânga zeiței este figurar sistrum-ul, atribut consacrat. De o parte și de alta a zeiței, în jumătatea superioară a piesei sunt reprezentate două ramuri vegetale stilizate, prinse cu câte o taenia. Imaginea este încadrată de două cercuri concentrice incizate, între acestea fiind intercalat un decor punctiform (care în unele zone a fost plasat în mod greșit în interiorul primului cerc incizat). Realizarea arstistică a piesei este modestă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. II p. Chr. Descoperit: jud. ALBA, ALBA IULIA Material: Altarul este sculptat din calcar, textul inscripției fiind gravat	Altar votiv sau bază de statuie. Stare de conservare: coronamentul este complet distrus. Descriere: baza, probabil și coronamentul, sunt frumos profilate. Baza este decorată cu o ghirlandă. Inscipția este plasată pe fața centrală a piesei, fără a fi înscrisă în chenar. IM. Caelius Iulianus este probabil senatorul din inscripția CIL XV, 475. Datarea piesei - după forma literelor, sub Marcus Aurelius (Dressel), ceea ce sugerează că tribunatul laticlav al lui M. Caelius Iulianus poate fi plasat sub Antonini.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară (?)	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, GHERLA, castrul de la Gherla Material: Monumentul este realizat din tuf, cioplire, sculptare	Monumentul a fost distrus, partea superioară a imaginii fiind destul de ștearsă. Descriere: relief decorat în două registre. Pe o mică porțiune din marginea stângă a plăcii se mai observă o profilatură ceea ce, în mod normal, ar indica un perete lateral stâng de aedicula (așa cum a și fost publicată - D. Protase, N. Gudea, R. Ardevan, Din istoria militară a Daciei romane. Castrul roman de interior de la Gherla. Aus der Militärgeschichte des Römischen Dakien. Das Römische Binnenkastell von Gherla, Timișoara, ed. Mirton, 2008, p. 81, III. 3. f. /5, XXVIII/5), dar personajul călare se îndreaptă spre dreapta, nu spre stânga ceea ce implică încadrarea piesei într-o altă categorie de monumente. Se mai păstrează jumătatea superioară din registrul superior, cu reprezentarea călărețului în galop, orientat spre dreapta. Probabil, în fața lui, se afla un personaj pedestru. Capul călărețului a fost complet distrus. Cu mâna stângă, acesta ține hățurile calului, iar cu dreapta, lancea cu vârful îndreptat în jos. Este înveșmântat cu mâneci lungi, scurtă, până deasupra genunchilor. La brâu are agățată teaca gladius-ului, mânerul armei fiind redat circular. Teaca se observă aproape în întregime fiind reprezentată vertical, căzând peste piciorul drept. Calul are hățurile reprezentate realist, precum și detaliile anatomice – botul, ochiul drept, coama fiind redată prin niște incizii simple, paralele. Lucrarea este rudimentară din punct de vedere artistic.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief/perete de pilastru (?)	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, GHERLA, castrul de la Gherla Material: Monumentul este realizat din tuf, relieful fiind sculptat în basorelief	Pilastru dintr-o construcție funerară. Se păstrează doar colțul inferior stâng. Într-un chenar profilat, lat de 12 cm, în câmp, se plasează un decor vegetal – un vrej de viță de vie.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cadran solar vertical	Datare: sec. II - III p. Chr. Descoperit: jud. CLUJ, FLOREȘTI, Florești, săpătura de salvare Polus Center Material: Monumentul este sculptat din calcar, marcajele fiind incizate	Cadran solar vertical. Placă de calcar fragmentară pe care este gravat un cadran solar circular. Foarte probabil era dispus în poziție verticală. Dacă acceptăm această identificare, se pare că avea latitudinea 46°74'N, desenat fiind cu fața către sud, astfel încât să arate toate orele de la 6 a.m. la 6 p. m. iar liniile orelor converg aproape simetric spre ora amiezii. Cadranul prezintă două cercuri concentrice cu linia orizontală de 31.7 cm în interiorul cercului mic. Aici sunt plasate 11 linii orare inegale, nouă dintre ele extinzându-se dincolo de limita cercului interior. Acestea nu pornesc de la linia mediană ci dintr-un mic semicerc gravat deasupra acesteia și care are bisectoarea în mijlocul liniei orizontale. De asemenea aici este plasat orificiul pentru marcarea gnomon-ului, acesta din urmă având dimensiunile de 18 mm x 12 mm, 9 mm adâncimea. Liniile orelor sunt aproape simetrice cu linia amiezii: 18°, urmând 15°, 14°, 14°, 14°, 14°, 14°, 13°, 14°, 16°, 15°, 20°. Ca și în cazul cadranelor grecești și la cele romane liniile marchează cele douăsprezece ore zilnice între răsărit și apus, așa cum menționează Ptolemeu (Almagest 4. 11, 7. 3). În cazul nostru, baza gnomon-ului este plasată central pe linia mediană (care marchează răsăritul și apusul). Cadranele cu umbra verticală îndreptată spre sud, făcute ca un simplu semicerc cu 11 linii radiale pornind din orificiul central al gnomon-ului, se originează în sec. I a. Chr. Originar, gnomon-ul sau stylus-ul era făcut din bronz sau fier, realizat ca o piramidă prelungă, fixat într-un orificiu, dar nici unul nu a fost descoperit asociat cu acest tip de ceas. Stylus-ul era probabil fixat perpendicular pe suprafața cadranului solar. Nu se știe precis ce fel de timp indicau aceste cadrane solare. Capătul a trei dintre linii, a amiezii, a treia și a noua, sunt închise în câte un mic semn rectangular care au ca bază linia primului cerc. Ca majoritatea cadarnelor solare care figurau și drept calendare, probabil că și acesta de față prezintă, în cazul acestor semne, semnificații de acest tip. A treia, a șasea și a noua oră sunt special marcate pe alte cadrane conice. Normal, solstițiile și echinocțiile erau marcate pe cadranele solare cu linii concentrice frânte (arcuri de cerc) care se legau de punctele orelor. Poate că acesta era rolul cercurilor concentrice de pe cadranul de la Florești; oricum, cele două din partea superioară care marchează de regulă solstițiul de vară (semicercul superior) sunt prea apropiate unul de altul. Frecvent, dar nu întotdeauna, liniile zilelor trebuie să fie echidistante una de alta.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Con de pin - nux pinea	Datare: sec. II - III p. Chr. Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA Material: Monumentul sculptat din calcar decorul fiind gravat	Con de pin fără plintă patrulateră; vârful prezintă deteriorări, fiind perforat iar pe suprafața piesei sunt prezente mici ciobituri provocate în timpul descoperirii. Conul de pin, de formă ovală, cu vârf ascuțit, cu gât normal, nu prezintă plintă patrulateră (cel mai probabil datorită deteriorării piesei). Este decorat cu solzi de formă piramidală, superficial reliefați, aranjați în șiruri dispuse spiralic. Realizarea artistică este modestă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Perete central (?) de aedicula funerară	Datare: sec. II p. Chr. Descoperit: jud. CLUJ, com. POIENI, BOLOGA Material: Monumentul este realizat din calcar, decorul fiind sculptat în basorelief	Perete central (?) de aedicula; lipsește în întregime partea inferioară a piesei precum și colțul superior drept. Pe un fundal ușor albiat s-au relizat portrete ale defuncților. În stânga este reprezentată o femeie ce poartă chiton și himation drapate, veșmântul fiind strâns pe sub sâni. La gât poartă un torques, pe umărul drept o fibulă rotundă și brățări la încheietura fiecărei mâini. În mâna dreaptă, îndoită pe piept, ține un mic obiect în timp ce stânga este lăsată de-a lungul corpului. Lângă ea este reprezentată o fetiță în picioare, supraînălțată, purtând un veșmânt similar mamei și care ține în mâna dreaptă îndoită pe piept un mic obiect. Dedesubt, lângă marginea ruptă – urme dintr-un relief: o altă figură umană, eventual a unui copil (?). Lângă fetiță se mai vede parțial corpul unui bărbat purtând tunica și sagum, și ținând mâna în stângă îndoită pe piept un volumen (?) și un obiect neidentificabil în dreapta.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Perete central (?) de aedicula funerară	Datare: A doua jum. a sec. II p. Chr. Descoperit: jud. CLUJ, TURDA, Turda (Potaissa) Material: Monumentul este realizat din calcar, relieful fiind sculptat în basorelief	Perete central de aedicula. Stare de conservare: precară; piesa se păstrează fragmentar, lipsindu-i partea inferioară. Se conservă o scenă din banchetul funebru, încadrată de o bordură îngustă și simplă. În dreapta, un bărbat cu părul tuns scurt, purtând barbă, înveșmântat cu o tunica drapată, lângă el un copil ținând un ciorchine de strugure iar în stânga o femeie purtând un veșmânt drapat și un velum pe cap. Scena este redată extrem de rudimentar: cele trei personaje sunt aliniate iar în spatele bărbatului este sugerat spătarul kliné-ului iar în spatele soției sale spătarul de la kathedra.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. ALBA, com. RĂZBOIENI-CETATE, RĂZBOIENI-CETATE, Războieni, în zona castrului auxiliar. Material: Monumentul este realizat din calcar relieful fiind sculptat în basorelief, textul inscripției fiind gravat	Stelă funerară; din monument se conservă o bucată din partea superioară și acesta foarte deteriorată, ruptă longitudinal în două; a fost restaurat. Stelă profilată cu nișă rectangulară în care este plasată imaginea defuncților. Se observă busturile a doi adulți purtând veșminte drapate, un bărbat și o femeie. În fața lor, busturile a trei copii cu veșminte asemănătoare. Registrul superior este separat printr-o bordură profilată de cel inferior, în care era plasat epitaful.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară refolosită	Datare: sec. III (refolosită în sec. IV) Descoperit: jud. CLUJ, CLUJ-NAPOCA, Cluj (Napoca), str. Plugarilor Material: Monumentul a fost realizat din calcar relieful fiind sculptat în basorelief, textul inscripției fiind gravat	Stelă funerară refolosită la un capac de sarcofag; se păstrează doar un mic fragment din partea superioară a câmpului inscripției și în cea inferioară a reliefului. Din relief se mai observă un fragment din mensa tripes ceea ce ne demonstrează că monumentul era decorat cu scena banchetului funebru. Micul fragment ne permite să afirmăm că monumetul inițial era unul de mari dimensiuni și de o calitate superioară. Literele erau frumos gravate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Aedicula	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, GHERLA, castrul de la Gherla (retentura) Material: Monumentul este realizat din tuf, relieful fiind sculptat în basorelief	Se mai păstrează doar un mic fragment din monument. Perete lateral de aedicula cu reprezentarea călărețului. Se mai vede capul și gâtul calului și hățurile călărețului. Calul era orientat spre dreapta. Comparativ cu reprezentările similare, luându-ne după poziția calului, ar putea fi vorba de un perete lateral drept de aedicula. Spațiul rămas însă nelucrat din spațiul din fața capului calului pare puțin cam mare. Nu este exclusă nici posibilitatea ca animalul să facă parte din alt tip de scenă și să fie orientat spre interiorul aediculei.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Coronament funerar	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, GHERLA, castrul de la Gherla Material: Monumentul este realizat din tuf fiind sculptat în ronde-bosse	Fragment de coronament funerar. Se păstrează o mică parte din dreapta monumentului. Se mai observă doar plinta și laba anterioară dreaptă a leului, cu degetele și ghearele marcate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Aplică	Datare: a doua jumătate a sec. V p.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, com. APAHIDA, APAHIDA Material: aur, batere, nituire	Aplică din aur din placă foarte subțire (sub 0,1 mm), cu un capăt semicircular și celălalt tăiat drept, îndoit și fixat cu două nituri. Marginea piesei este marcată de o ramă ornamentată cu o canelură mediană perforată de 11 găuri mici. Aplica era fixată cu nituri de aur din care se mai păstrează doar trei. Niturile, toate de același tip, sunt prevăzute cu capete semicirculare și au vârfurile tocite sau îndoite. Foarte probabil că piesa era aplicată ca și decor pe un vas din lemn.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Placă votivă	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. ORAȘ ABRUD, ABRUD Material: aur, batere	Plăcuța de formă piriformă este ruptă.	Colecții particulare, Cluj	Cimec
Opaiț de tip Firmalampe	Datare: sec. II - III p.Chr Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț fragmentar păstrat; rezervor circular; umărul decorat cu două protuberanțe; discul spart; ciocul nu se păstrează; baza dreaptă are ștampila meșterului, cu litere reliefate - THALLI, încadrată de trei cercuri concentrice incizate. Lucrat în tipar; pastă fină, angobă cărămizie. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Sălaj, com. CREACA, JAC, POROLISSUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț cu canal deschis. Nu se păstrează discul; bazin circular; umăr decorat cu trei protuberanțe; o bordură marcheză discul și înconjoară canalul închis; ciocul este alungit; baza concavă, poartă ștampila meșterului dispusă pe două rânduri: LVCIV[S] F(ecit) Pastă fină, angobă brun-roșcată; Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț de tip Firmalampe	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. MUNICIPIUL ALBA IULIA, ALBA IULIA, APULUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț din care se păstrează partea inferioară a ciocului, o parte din peretele rezervorului și baza cu ștampila atelierului; baza, ușor concavă, poartă ștampila CDESSI (Caius Dessius), încadrată de două cercuri concentrice. Pastă fină, angobă brun-roșcată. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Bistrița-Năsăud, com. URIU, ILIȘUA - CRISTEȘTII CICEULUI Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț integral păstrat; bazin circular; umăr decorat cu trei protuberanțe; o bordură marcheză discul și înconjoară canalul închis; ciocul este alungit; baza concavă, poartă ștampila meșterului, posibil FORTIS. Pastă fină, angobă cărămizie. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. MUNICIPIUL TURDA, TURDA, POTAISSA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț fragmentar - nu se păstrează discul și o parte din rezervor; bazin circular; umărul decorat cu trei protuberanțe, din care se păstrează două; discul și canalul închis sunt delimitate de o bordură înălțată; baza, ușor concavă, are ștampila cu litere reliefate STROBILI; marca meșterului este încadrată de un cerc canelat; pastă ocru-deschis. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. MUNICIPIUL ALBA IULIA, ALBA IULIA, APULUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț din care nu se păstrează discul; rezervor circular; umăr decorat cu trei protuberanțe; discul și canalul închis sunt delimitate de o bordură înălțată; baza plată are ștampila CAMPILI, încadrată de două caneluri concentrice. Pastă fină, angobă brun-roșcată. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. MUNICIPIUL ALBA IULIA, ALBA IULIA, APULUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț integral păstrat; rezervor circular; cioc alungit; umăr decorat cu trei protuberanțe; discul și ciocul delimitate de o bordură înălțată; bază plată, cu ștampila dispusă pe două rânduri și încadrată de două caneluri concentrice: SEXTVS F (ecit) Pastă fină, angobă cărămizie, urme de firnis. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. MUNICIPIUL ALBA IULIA, ALBA IULIA, APULUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț din care nu se păstrează discul; rezervor circular; umăr decorat cu două protuberanțe; cioc alungit; discul și ciocul sunt delimitate de o bordură înălțată; baza plată, are ștampila cu litere reliefate - ATIMETI, încadrată de trei cercuri concentrice, canelate. Pastă fină, angobă cărămizie. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. MUNICIPIUL ALBA IULIA, ALBA IULIA, APULUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț cu canal deschis, integral păstrat; rezervor circular, cioc alungit; umăr decorat cu două protuberanțe; discul și ciocul delimitate de o bordură înălțată; bază plată; ștampila cu litere în relief este dispusă pe două rânduri: IANVARI cu IAN și VA în ligatură F(ecit) două cercuri concentrice canelate încadrează ștampila. Pastă fină, urme de angobă brun-roșcată. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. MUNICIPIUL TURDA, TURDA, POTAISSA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț fragmentar: nu se păstrează discul, iar baza este perforată; rezervor circular; umăr decorat cu trei protuberanțe; cioc alungit; discul și ciocul sunt delimitate cu o bordură înălțată; baza, concavă, este marcată de un cerc canelat. Pastă fină, angobă maronie. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. APAHIDA, CORPADEA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț fragmentar: ciocul parțial păstrat; rezervor circular; umăr decorat cu două protuberanțe; o bordură înălțată delimitează discul și ciocul; baza plată este marcată de două cercuri concentrice canelate și poartă ștampila cu litere reliefate - CRESCES. Pastă fină, cărămizie, angobă roșu-cărămiziu. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. MUNICIPIUL TURDA, TURDA, POTAISSA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț cu canal deschis; nu se păstrează discul; rezervor circular, cioc alungit; umăr decorat cu trei butoni; bază plată, fără ștampilă. Pastă fină, angobă roșu-cărămiziu. Piesa este foarte rulată. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. MUNICIPIUL TURDA, TURDA, POTAISSA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț cu canal deschis; fragmentar: ciocul parțial păstrat; rezervor circular; umăr decorat cu două protuberanțe; o bordură înălțată delimitează discul și cicul; bază plată, marcată de cercuri concentrice, foarte tocite. Pastă fină, angobă cărămizie. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. ORAȘ ZLATNA, PĂTRÂNGENI, AMPELUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț cu canal deschis fragmentar - nu se păstrează discul; bordura și protuberanțele de pe umăr sunt greu de distins datorită gradului de uzură al piesei; rezervor circular, cioc alungit; pe umăr se mai văd doar două dintre cele trei protuberanțe ornamentale; bază plată. Pastă relativ fină, ocru închis. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA, CLUJ-NAPOCA, NAPOCA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț cu canal deschis. O parte din cioc și din bază sunt sparte; rezervor circular; umăr cu trei protuberanțe ornamentale; bază plată, cu ștampila NERI (NERIVS), încadrată de două cercuri concentrice. Pastă fină cărămizie, angobă cărămizie. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. MUNICIPIUL SEBEȘ, SEBEȘ Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț cu canal deschis; rezervorul, circular, este găurit într-o parte; cioc alungit; umăr decorat cu trei protuberanțe; o bordură înălțată delimitează discul și ciocul; bază plată încadrată de două cercuri concentrice canelate, foarte tocite. Pastă fină, ocru-cărămiziu. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț bilychnis, cu canal deschis, de tip Firmalampe	Datare: sec. II - III p.Chr Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț cu canal deschis, fragmentar - nu se păstrează toarta; rezervor circular; disc concav, cu patru orificii de umplere și decorat cu o rozetă cu șapte petale, despărțite de câte un buton ornamental; umărul decorat cu două protuberanțe; ciocurile sunt alungite și delimitate de o bordură înălțată; bază plată, cu ștampila CASSI, cu litere reliefate și încadrată de trei cercuri canelate. Pastă fină, angobă brun-roșcată. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. ORAȘ BAIA DE ARIEȘ, BAIA DE ARIEȘ Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț cu canal deschis și bazin circular; umăr decorat cu trei protuberanțe; disc plat; cioc alungit; discul și ciocul sunt delimitate printr-o bordură înălțată; bază plată, marcată de două cercuri concentrice. Pastă fină, ocru-cărămizie; urme de angobă cărămizie. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu volute	Datare: sec. II - III p.Chr Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț cu volute; fragmentar - nu se păstrează ciocul și discul; rezervor circular; disc concav, marcat la partea superioară de trei cercuri canelate concentrice; pe partea laterală a bazinului sunt dispuse două volute în formă de semilună; bază inelară. Pastă foarte fină; urme de angobă brună. Tip V Loeschcke (?).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. MUNICIPIUL TURDA, TURDA, POTAISSA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț cu canal deschis și rezervor circular; disc plat, cioc alungit; o bordură înălțată delimitează discul și ciocul; umărul decorat cu două protuberanțe; bază plată, marcată de trei cercuri concentrice canelate. Pastă fină, angobă brun-închis. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. MUNICIPIUL TURDA, TURDA, POTAISSA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț cu canal deschis și rezervor circular; cioc alungit; umărul decorat cu trei protuberanțe foarte tocite; discul plat și ciocul sunt delimitate de o bordură înălțată, la fel de uzată ca și butonii ornamentali; bază plată. Pastă fină, ocru-cărămizie; angobă cărămizie. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț de tip Firmalampe	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. MUNICIPIUL TURDA, TURDA, POTAISSA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț fragmentar - se păstrează o parte din bazin și baza cu marca meșterului; rezervor circular; bază plată, cu ștampila CRESCES (Crescens), încadrată de trei cercuri concentrice canelate. Pastă fină, ocru deschis; urme de angobă carămizie. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Bistrița-Năsăud, com. URIU, ILIȘUA - CRISTEȘTII CICEULUI Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț cu canal deschis; fragmentar - se păstrează partea inferioară a ciocului și parțial baza; rezervor circular, cioc alungit; baza plată are ștampila FAO[R], forma contractată de la FAVOR	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț trilychnis de tip Firmalampe, cu canal deschis și toartă în formă de frunză stilizată	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. MUNICIPIUL TURDA, TURDA, POTAISSA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț trilychnis. Piesa a fost restaurată, inițial lipsindu-i un cioc, o parte din disc și toarta; rezervor circular; disc plat; ciocuri alungite; discul și ciocurile sunt marcate de o bordură înălțată; toarta are forma unei frunze stilizate, cu nervură mediană și apucătoare dorsală axială; baza plată are două cercuri concentrice, tocite, care încadrează ștampila CDESSI (CAIVS DESSIUS), scrisă cu majuscule reliefate. Pastă fină, ocru-carămizie; angobă ocru-cărămizie. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț trilychnis de tip Firmalampe, cu canal deschis și toartă în formă de frunză stilizată	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. ORAȘ ZLATNA, ZLATNA, AMPELUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț trilychnis. Piesa a fost restaurată, inițial lipsindu-i un cioc, o parte din disc și din rezervor; rezervor circular; disc plat; ciocuri alungite; discul și ciocurile sunt marcate de o bordură înălțată; umărul decorat cu două protuberanțe; toarta are forma unei frunze stilizate, cu nervură mediană și apucătoare dorsală axială; bază plată, nu se distinge nicio urmă de ștampilă. Pastă fină, ocru-carămizie; angobă cărămizie. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț monolychnis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Sălaj, com. CREACA, JAC, POROLISSUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț monolychnis; fragmentar - baza spartă și ciocul ușor ciobit. Rezervor circular; disc concav, în formă de rozetă; cioc scurt, semisferic, cu două volute; bază plată. Pastă fină, ocru - cărămizie.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț monolychnis de tip Firmalampe, cu canal deschis și toartă	Datare: sec. II - III p.Chr Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț monolychnis. Inițial, piesa era fragmentară - s-a reîntregit cu ciocul și o parte din umăr; rezervor circular; disc plat; umăr decorat cu două protuberanțe; o bordură înălțată delimitează discul și ciocul; cioc alungit; toartă inlară, mulurată bifid; bază ușor concavă. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț monolychnis	Datare: după formă: sfârșitul sec. III - începutul sec. IV p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. MUNICIPIUL TURDA, TURDA, POTAISSA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț monolychnis. Piesa este lipită; discul spart; rezervor alungit, în formă de pară; discul ușor concav; umărul probabil decorat, ornamentul însă extrem de tocit, nu mai poate fi remarcat; toartă plină, tip pastilă; baza plată. Pastă fină, brun - roșcată, angobă de aceeași culoare. Tip XIII Alicu.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț de tip Firmalampe	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Sălaj, com. MIRȘID, MOIGRAD-POROLISSUM, POROLISSUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț fragmentar - nu se păstrează discul și ciocul; umăr decorat cu trei protuberanțe; discul delimitat de o bordură înălțată; bază plată, încadrată de trei cercuri concentrice englifice; ștampilă cu litere reliefate - FESTI. Pastă fină, ocru-cărămizie, angobă brună. Tip IX sau X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis de tip Firmalampe, cu disc decorat cu imaginea lui Iupiter Ammon	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. MUNICIPIUL GHERLA, GHERLA, castrul roman Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț cu canal deschis fragmentar - lipsă o porțiune din cioc; rezervor circular; disc plat, decorat cu figura lui Iupiter Ammon în relief, încadrată de două orificii de alimentare; umărul are două protuberanțe ornamentale; o bordură înălțată delimitează discul și ciocul; cioc alungit; bază plată; ștampila CASSI cu litere tocite, încadrată de două cercuri concentrice reliefate. Pastă fină, cărămizie, cu angobă cărămizie. Piesa este spartă și lipită. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis, de tip cu disc decorat și toartă inelară	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA, CLUJ-NAPOCA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț cu canal deschis; fragmentar - din toarta inelară, supraînălțată, se păstrează doar baza. Bazin circular; disc plat, cu un motiv ornamental greu de distins, încadrat de două orificii de alimentare; umăr decorat cu două protuberanțe, foarte tocite; cioc alungit; discul și ciocul sunt delimitate de o bordură; bază concavă. Pastă fină, ocru-deschis, angobă brună. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț bilychnis, cu canal deschis, de tip cu volute și disc în formă de scoică	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Bistrița-Năsăud, com. URIU, ILIȘUA - CRISTEȘTII CICEULUI Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț bilychnis, cu canal deschis; fragmentar - se păstrează discul, o parte din umăr și un cioc; disc concav, ornamentat în formă de scoică, cu un orificiu de alimentare; umăr decorat cu protuberanțe ornamentale; cele două ciocuri sunt încadrate de trei volute (doar 2 se păstrează), reliefate, îngrijit redate, pornind de la baza opaițului. O bordură înălțată delimitează discul și ciocurile. Pastă fină, ocru-deschis. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț bilychnis cu canal închis, cioc scurt și toartă supraînălțată	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. ORAȘ BAIA DE ARIEȘ, BAIA DE ARIEȘ Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț bilychnis cu canal închis; rezervor circular; discul, ușor concav, are un decor foarte șters, greu de descifrat și un orificiu de alimentare; o bordură reliefată delimitează discul; umărul este decorat, motivul ornamental fiind foarte șters; ciocuri scurte și cu canal închis; toartă supraînălțată, în formă de frunză stilizată și cu axă mediană; bază plată. Pastă fină, ocru-cărămizie, angobă cărămizie. Tip VIII Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț de tip Firmalampe	Datare: a doua jumătate a sec. al II-lea p.Chr. Descoperit: jud. Alba, com. ORAȘ BAIA DE ARIEȘ, BAIA DE ARIEȘ Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Piesă parțial păstrată - discul spart; rezervor circular; umăr decorat cu butoni ornamentali, dintre care se mai păstrează doi; o bordură înălțată delimitează discul, canalul și ciocul; bază plată, cu ștampila IEGIDI încadrată de două cercuri concentrice reliefate; pastă fină, ocru închis; tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț de tip Firmalampe, cu canal deschis și toartă	Datare: sec. II - III p.Chr Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Piesă integral păstrată; disc ușor concav; umăr decorat cu doi butoni ornamentali; o bordură înălțată delimitează discul, canalul și ciocul; cioc alungit; toartă tip pastilă, mulurată și decorată cu caneluri paralele orizontale; pastă fină, ocru-deschis; tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschisopaiț cu canal deschis de tip Firmalampe, FORTIS	Datare: sec. II - III p.Chr Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț cu canal deschis; integral păstrat, ciocul ușor ciobit; bazin circular; disc plat; umăr decorat cu trei protuberanțe; bordura, supraînălțată, delimitează discul, canalul și ciocul; bază plată, cu ștampila FORTIS încadrată de un cerc relifat; pastă fină, ocru-deschis; angobă brună; tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț de tip Firmalampe, SEXTVS	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. MUNICIPIUL ALBA IULIA, ALBA IULIA, APULUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț fragmentar - se păstrează doar partea inferioară a rezervorului; rezervor circular; bază plată cu ștampila dispusă pe două rânduri SEXTVS F(ecit) și încadrată de trei cercuri reliefate; pastă fină, ocru-deschis, angobă cărămizie.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț trilychnis de tip Firmalampe, cu canal deschis, toartă în formă de frunză stilizată și apucătoare dorsală	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Sibiu, com. ORAȘ MIERCUREA SIBIULUI, MIERCUREA SIBIULUI Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț trilychnis, integral păstrat; mici spărturi în zona torții și a rezervorului; rezervor semicircular; umărul și ciocurile sunt decorate cu linii radiale relifate; disc concav, decorat cu o rozetă și încadrat de o bordură reliefată; în centrul rozetei sunt trei orificii de alimentare; ciocuri scurte. Toarta, în formă de frunză stilizată, are la bază un brâu răsucit și nervura centrală torsionată; are apucătoare dorsală axială. Baza plată, marcată de un cerc englific; marcă anepigrafă. Pastă fină cărămizie, angobă cărămizie. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț trilychnis cu canal deschis, toartă decorată cu acvila, apucătoare dorsală	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. MOLDOVENEȘTI, MOLDOVENEȘTI Dimensiuni: LA toartă: 49,3 mm Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț trilychnis; integral păstrat - un cioc ușor ciobit; rezervor semicircular; disc concav decorat cu o rozetă și delimitat de un cerc reliefat; în centrul rozetei - un orificiu de alimentare; nu se distinge decorul de pe umăr; ciocuri scurte; pe fiecare canal este câte un orificiu; toarta, supraînălțată, este decorată cu o acvilă încadrată de o linie șerpuitoare, relifată. Toarta are apucătoare dorsală axială. Baza este ușor concavă. Pastă fină cărămizie, angobă cărămiziu-roșcat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal închis	Datare: tip datat între sec. I - III p.Chr. Descoperit: TORINO, Italia Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Piesa este păstrată integral; bazin circular; disc concav, decorat cu „bobițe” relefate; cioc semisferic, delimitat de bazin printr-o canelură; bază ușor concavă; toarta inelară, cu două caneluri, este îndoită; pastă fină, cenușie; tip VIII Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț de tip Firmalampe, FESTI	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. MUNICIPIUL ALBA IULIA, ALBA IULIA, APULUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț din care se păstrează partea inferioară a rezervorului și o porțiune din partea inferioară a ciocului; rezervor circular; bază ușor concavă, cu ștampila FESTI încadrată de trei cercuri concentrice reliefate; pastă fină, ocru deschis, angobă cărămizie.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal închis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. MUNICIPIUL ALBA IULIA, ALBA IULIA, APULUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț integral păstrat; bazin circular; discul concav, cu un orificiu de alimentare, este delimitat de bazin și cioc printr-o nervură aplatizată, întreruptă în dreptul ciocului de un orificiu; ciocul rotunjit este în prelungirea rezervorului, dând opaițului aspectul piriform; toartă inelară, cu o canelură axială și apucătoare dorsală; bazin inelar. Pastă fină, ocru-deschis, angobă brună.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal închis de tip Firmalampe, ELAGH, disc decorat cu Pegas, toartă inelară	Descoperit: POMPEI, Italia Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Piesa este integral păstrată; rezervor circular; disc concav, decorat cu Pegasus, spre dreapta și delimitat de umăr printr-un cerc canelat; cioc semisferic, delimitat de disc printr-o nervură relifată și încadrată de două cerculețe; toartă inelară, supraînălțată și cu apucătoare dorsală; baza inelară are incizată marca ELAGH, cu litera L arhaică; sub marcă este incizat un punct încercuit. Pastă fină, angobă brun-roșcată, firnis cărămiziu închis. Tip VIII Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis de tip Firmalampe, RVSTIK	Datare: a doua jumătate a sec. al II-lea p.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA, CLUJ-NAPOCA, NAPOCA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Piesa este integral păstrată; rezervor circular; disc plat; o bordură înălțată delimitează discul și ciocul; umăr cu doi butoni ornamentali, între care apare un decor cu linii relifate, dispuse radial în jurul discului. Pe lateralele ciocului, înspre butonii ornamentali, apare un motiv decorativ format din câte două casete mici rectangulare, în care sunt redate două diagonale reliefate și încrucișate. Baza are ștampila RVSTIK, cu litere majuscule în relief, dispuse retrograd. Pastă fină, ocru-cărămiziu, angobă oranj-cărămiziu. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis de tip Firmalampe, CAIUS DESSIUS	Datare: a doua jumătate a sec. al II-lea - prima jumătate a sec. al III-lea p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. GHELARI, RUDA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Opaiț cu canal deschis; integral păstrat; ciocul are o mică spărtură la partea inferioară; bazin circular; disc plat; umăr decorat cu două protuberanțe; o bordură înălțată delimitează discul și ciocul; bazî plată, cu ștampila CDESSI, încadrată de două cercuri englifice. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț lucrat la roata olarului	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Bistrița-Năsăud, com. URIU, ILIȘUA - CRISTEȘTII CICEULUI Material: lut; roata olarului; ardere în cuptor	Opaiț integral păstrat; rezervor circular, cioc ușor reliefat, disc concav; toarta supraînălțată, are formă de bandă; orificiul de ardere este tăiat în disc și are formă triunghiulară; bază inelară. Pastă semifină, densă, ocru-oranj, angobă de aceeași culoare. Tip I A 1 Roman.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț lucrat la roata olarului	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Bistrița-Năsăud, com. URIU, ILIȘUA - CRISTEȘTII CICEULUI Material: lut; roata olarului; ardere în cuptor	Piesă integral păstrată; rezervor aproape aplatizat; disc plat cu un orificiu foarte mic pentru alimentare; baza plată; cioc ușor relifat, semisferic; pastă fină, cretoasă, ocru-oranj. Tip I A 1 Roman.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Disc-opaiț	Descoperit: Italia Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Disc opaiț fragmentar - se păstrează discul, pe care este redată în relief lupoaica hrănindu-i pe cei doi gemeni, Remus și Romulus; pastă fină, firnis cărămiziu-închis.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț trilychnis cu canal deschis de tip Firmalampe, CAIUS DESSIUS, toartă în formă de frunză stilizată	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. MUNICIPIUL TURDA, TURDA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Piesa este restaurată - discul a fost spart și unul dintre ciocuri ciobit; rezervor circular; disc plat, cu un orificiu de alimentare; pe canale - câte un orificiu; o bordură înălțată delimitează discul și ciocurile; bază plată, cu ștampila CDESSI, cu litere majuscule reliefate. Pastă fină, ocru-brun, angobă oranj-cărămizie. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Zar	Datare: sec. II - III p.Chr. Descoperit: jud. Bistrița-Năsăud, com. URIU, ILIȘUA - CRISTEȘTII CICEULUI Material: fildeș, tăiere, fațetare, gravare, lustruire	Zarul nu a fost perfect tăiat, înălțimea și lățimea fiind mai mici cu 0,5 mm; numerele de pe cele opt fețe sunt gravate prin cercuri concentrice, umplute cu ceară colorată; zarul a fost apoi lustruit; urmele de ceară au fost constatate în laborator, la curățarea piesei.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. ALBA, Alba Iulia, Alba Iulia, Partoș (Apulum) Dimensiuni: câmpul inscripției: 4.2 x 6, h.litere: 0.8 - 1 cm. Material: calcar, sculptare, gravare Dimensiuni: h: 14.5 - 15.3 cm, l: 8.8 cm, câmpul inscripției: 4.2 x 6, h.litere: 0.8 - 1 cm.	Altar de mici dimensiuni închinat zeului Men. Coronamentul și baza sunt decorate cu muluri. În partea superioară a piesei se află focus-ul ornamentat cu o coroană de frunze de laur. Frontonul este împodobit cu acrotere și motive vegetale. Friza, care decorează toate cele patru laturi ale altarului, sub fronton, se compune din astragale duble, suprapuse, mai puțin pe latura cu inscripția care prezintă un brâu de ove. Altarul este decorat pe trei părți: pe una din laturi e reprezentat schematic capul imberb al zeului Men cu părul scurt și cunună de raze, pe latura opusă se află o rozetă iar pe cea din spate un bucraniu. Pe cea de-a patra latură este realizată inscripția.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv cu reprezentarea Cavalerului Trac	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Turda, Turda (Potaissa) Material: marmură, sculptare	Relieful se păstrează fragmentar, având colțurile de jos și cel din dreapta sus, rupte. Piesa îl înfățișează pe Cavalerului Trac în galop, purtând tunica și chlamys, iar în picioare cizme scurte. cavalerul ține în mâna dreaptă ridicată un animal vânat (probabil un iepure) în partea de jos a scenei fiind reprezentat câinele care urmărește un mistreț (pe care îl mușcă de ureche?). Reprezentarea este destul de schematică dar reușește să sugereze mișcarea și dinamismul personajelor.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv mitriac	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. ALBA, Alba Iulia, Alba Iulia, Partoș (Apulum) sau Turda (Potaissa) Dimensiuni: h. litere - 1 cm Material: marmură, sculptare, incizare	Relief votiv mitriac păstrat fragmentar. În centrul imaginii este redat Mithras ucigând taurul. Zeul poartă costumul oriental, peste care, pe piept, poartă o curea de care este legată pe șold, o teacă de pumnal. Se păstrează - jos, lângă taur - șarpele și cea mai mare parte din câine iar pe hlamida fluturândă a zeului, corbul. În spatele lui Mithras este înfățișat Cautopates în costum oriental, ținând două torțe îndreptate în jos. Deasupra lui este redat bustul lui Sol pe care se mai observă urme de culoare roșie. În fața lui Mithras se mai observă parte din torța ridicată în sus a lui Cautes. Pe marginea de jos a reliefului se poate citi inscripția: Aur(elius) Dolens miles leg(ionis) ex [voto].	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. HUNEDOARA, Sarmizegetusa, Sarmizegetusa (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) Dimensiuni: H.litere – 2 – 2.5 cm Material: marmură, sculptare, incizare	Placă votivă fragmentară – se păstrează aproximativ jumătate, mai precis partea stângă. În centru, într-un chenar, este sculptată o ureche umană, căreia cu siguranță îi corespundea o alta în dreapta. Chiar lîngă chenar, deasupra reliefului cât și sub acesta, se află câte un rând dintr-o inscripție, rândul superior fiind scris cu litere latine, cel inferior cu litere grecești: I A T E IM.../ . I. I. Russu citea primul rând al inscripției Iateimos și îl interpreta ca fiind numele dedicantului – un nume semit. A. Lenghel citea I. Atein… iar L. Robert I(ulius) Ateimos. Nu putem însă să ignorăm punctele despărțitoare care apar după literele 1, 2, 3 și 5 ceea ce ne sugerează o cu totul altă lectură.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II - III Descoperit: Necunoscută Material: marmură, sculptare	Relief fragmentar decorat cu imaginea zeului Silvanus reprezentat imberb. Zeul poartă chlamis, mantie, bracae, în dreapta ține cosorul iar cu stânga se sprijină de un copac (sau ține un mănunchi vegetal). Realizarea artistică este rudimentară. Pe spatele piesei se pot observa niște triunghiuri mari circumscrise.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. HUNEDOARA, SARMIZEGETUSA, Sarmizegetusa (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) Material: marmură, sculptare	Relief rectangular fragmentar, piesei lipsindu-i partea inferioară. Probabil acolo era plasată o inscripție. Într-un chenar simplu sunt reprezentate urechile divine.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Turda, Probabil Turda (Potaissa) sau din împrejurimi. Material: calcar, scuptare	Relief votiv extrem de corodat. Placa este decorată în relief cu reprezentarea lui Silvanus. Zeul este înfățișat bărbos, poartă chlamis, mantie și bonetă; în stânga ține o suliță iar în dreapta ține un mănunchi vegetal de mari dimensiuni. În stânga sa, orientat spre stânga, este reprezentat un animal greu de identificat din cauza stării de corodare a suprafeței reliefului. Este vorba probabil de câinele consacrat sau de un mic cervideu. Din punct de vedere artistic, execuția piesei este extrem de rudimentară.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Sfinx funerar	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Turda, Turda (Potaissa) Material: calcar, sculptare	Statuie fragmentară înfățișând un Sfinx. Se mai păstrează capul uman, partea superioară a bustului, iar în spatele cefei sunt amplasate aripile păstrate aproape integral. Portretul masculin, cu barbă, este realizat extrem de rudimentar.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă votivă	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. SĂLAJ, Moigrad, Moigrad (Porolissum) Material: marmură, sculptare	Statuie fragmentară de mici dimensiuni, păstrate fiind capul și bustul personajului; îl reprezintă pe Hercule tânăr, imberb, cu exuvia leonis pe cap și labele leului înnodate pe piept, sub brațul stâng putându-se observa ghioaga eroului.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuie de cult (?)	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Turda, Turda (Potaissa) Dimensiuni: h. feței - 17 cm. Material: gresie, sculptare	Cap de statuie reprezentându-l probabil pe Hercules. Starea de conservare este mediocră: capul este rupt de la gât, suprafața puternic corodată mai ales în zona calotei craniene unde părul a dispărut iar nasul personajului este parțial rupt. Ochii zeului sunt ușor exoftalmici, nasul puternic, barba stufoasă și cârlionțată, părul tuns foarte scurt. Execuția piesei este mediocră, detaliile anatomice fiind lipsite de organicitate. Gâtul este neobișnuit de gros, pavilionul urechii nu este prelucrat iar cârlionții bărbii au aspect de protuberanțe. Capilatura se potrivește unui Hercules matur. După poziția gâtului, se pare că zeul privea în față, astfel încât nu pare să fi fost o copie după Hercule Farnese.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuie votivă (sau de cult)	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. SIBIU, Ocna Sibiului, punctul lacul Fără Fund Material: gresie, sculptare	Cap de statuie înfățișând o divinitate orientală, Mithras sau unul dintre dadofori. Piesa este destul de bine păstrată cu excepția unei ușoare deteriorări în zona nasului. Zeul este reprezentat cu boneta specifică pe cap, cu părul aranjat în bucle. Trăsăturile feței sunt puternic conturate – ochii mari, nasul și buzele pline, obrajii rotunzi. Dimensiunile statuii sunt reduse pentru a o determina ca statuie de cult reprezentându-l pe Mithras. Este posibil să fie un cap de la o statuie reprezentând un dadofor sau, dacă este totuși reprezentarea lui Mithras, ne aflăm în fața unei piese votive.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă votivă	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. ALBA, Alba Iulia, Alba Iulia, Partoș (Apulum) Material: marmură, sculptare	Statuetă fragmentară (lipsesc mâna dreaptă și partea inferioară a ambelor picioare) reprezentând-o pe Venus pudica. Zeița este reprezentată complet nudă, cu capul ușor aplecat pe umărul drept, cu fața ovală, părul lung și ondulat pieptănat cu cărare pe mijloc și strâns în creștet într-un coc, două cosițe atârnând de o parte și de alta a umerilor. Greutatea corpului se sprijină pe piciorul stâng, întins, dreptul fiind ușor relaxat. Cu mâna stângă care atârnă în jos își acoperă sexul iar cu dreapta - din care se păstrează doar palma, sânul stâng. Un fragment asimetric este lipit de coapsa stângă zeiței ceea ce indică faptul că sculptura făcea parte dintr-un grup statuar (C. Pop). Piesa este lucrată stângaci, fața e redată destul de grosolan, corpul neproporționat corect ceea ce îl face pe C. Pop să considere statueta opera unui lapicid care a folosit un model clasic.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă votivă	Datare: sec. II - III. Material: marmură, sculptare	Cap de statuetă reprezentând probabil o Bacantă, piesa prezentând ușoare deteriorări în zona feței. Se observă bine detaliile portretului: figura mică, ochii mari, nasul borcănat, buzele strânse, părul aranjat în bucle bogate. Pe cap, Bacanta poartă o diademă în formă de colac incizată din loc în loc. Deasupra diademei se observă o copită ceea ce ilustrează că piesa făcea parte dintr-un relief ori chiar grup sculptural dionisiac.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă votivă (?)	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. ALBA, Alba Iulia, Alba Iulia, Partoș (Apulum) Material: marmură, sculptare	Statuie fragmentară reprezentând un cap de copil. Ar putea fi un Genius în ipostaza adolescentină. Figura este realizată cu fruntea înaltă, nimbată și bombată, cu ochii mari, pupilele dilatate care erau redate printr-o piatră colorată dintr-un alt material (astăzi pierdute). Nasul este borcănat, obrajii fragezi, buzele pline, bărbia mică și părul coafat în bucle.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă votivă	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Turda, Turda (Potaissa) Dimensiuni: h. feței - 4 cm Material: marmură, sculptare	Statuetă fragmentară reprezentând capul zeului Liber, bine conservată. Portretul este frumos realizat, trăsăturile feței sunt suave, gâtul puternic. Zeul are părul lung ondulat, cu cărare pe mijloc, strâns la ceafă într-un fel de coc. Taenia care îi înconjoară capul este împletită și prinsă pe sub coc în cruce, capetele ei atârnând de-o parte și de alta a acestuia. În plus, zeul vinului are capul - împodobit cu vrejuri de viță de vie, câte un ciorchine de strugure și câte o frunză atârnându-i în dreptul urechilor.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă votivă	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Turda, Turda (Potaissa) Dimensiuni: h. feței - 4 cm Material: marmură, sculptare	Statuetă fragmentară reprezentând capul zeiței Libera, sau al unei Baccante, bine conservat, doar nasul prezentând ușoare deteriorări. Portretul este frumos realizat, capul fiind înclinat ușor spre stânga. Fața zeiței este ovală, cu ochii larg deschiși, nasul de tip elin (ușor deteriorat) gura și bărbia frumos conturate. Zeița are părul lung și ondulat, pieptănat cu cărare pe mijloc și strâns la ceafă în trei cosițe cu o taenia care îi înconjoară capul, împodobit cu corymbus și ciorchini de struguri și câte o frunză de viță de vie în dreptul urechilor. Realizarea artistică este de o calitate superioară. Este posibil să provină din import.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă votivă (?)	Datare: sec. II - III Descoperit: Necunoscută Material: marmură, sculptare	Statuetă fragmentară, cap feminin înclinat ușor spre dreapta, purtând diademă, părul coafat cu cărare pe mijloc, prins la spate. Oiesa este lucrată destul de îngrijit, fără a avea însă calități artistice deosebite. Este probabil vorba despre o reprezentare a Venerei.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. ALBA, Războieni, Războieni Cetate Material: marmură, sculptare, gravare	Piesa este ruptă transversal în două în jumătatea superioară lipsindu-I un mic fragment din partea dreaptă. Are marginea superioară rotunjită. Scena este realizată într-un chenar care este mai lat în partea superioară respectiv cea inferioară pe care este gravată inscripția. Zeul este înfățișat seminud, cu hlamida aruncată pe spate. Poartă cunună de lauri pe cap. În mâna dreaptă, ridicată și îndoită din cot deasupra capului ține.un obiect neidentificat în timp stânga o sprijină pe lira care este așezată pe un altar simplu. În colțul drept al reliefului, jos, sunt așezate tolba și arcul.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief mitraic	Datare: sec. II - III Descoperit: Necunoscută, Necunoscută, probabil Turda (Potaissa) Material: marmură, sculptare, gravare	Relief mitriac bine conservat, cu marginea superioară rotunjită. Scena clasică a taurochtoniei este înscrisă într-un chenar îngust în părțile superioară și laterale, doar marginea de jos fiind lată, pe aceasta fiind realizată inscripția. Mithras este reprezentat ucigând taurul, pe spinarea animalului, cu piciorul drept sprijinindu-se pe sol, stângul îndoit sub el. Cu stânga apucă botul animalului iar cu dreapta îi înfige cuțitul în gât. Costumul zeului este cel tipic: boneta frigiană, tunica scurtă și mantia pe umeri fluturănd, deasupra acesteia fiind plasat un corb. Sub taur apar șarpele și scorpionul care îl mușcă de testicule în timp ce în fața sa este reprezentat un câine care îl mușcă de piept. Coada taurului se termină în spice de grâu. Zeul este flancat de cei doi dadofori în costume și ipostazele specifice, deasupra lor fiind redați doi arbori, după F. Cumont – doi chiparoși. Deasupra întregii scene, de o parte și de alta a capului lui Mithras, în bust, apar Sol și Luna iar între ei, deasupra capului zeului, o protomă de leu. Realizarea artistică este de o calitate deosebită.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Turda, Turda, Potaissa Material: marmură, sculptare	Plăcuță votivă decorată în relief, ușor fragmentată. Imaginea o reprezintă pe Diana la vânătoare, tipul Artemis la vânătoare îmbrăpcată întrâun chiton scurt, subtipul Versailles, (LIMC II/1, 1984, p. 645-646). Blocul de marmură pe care a fost reprezentată imaginea este dreptunghiular și nu a re suprafată finisată. Corpul zeuiței este disproporționat, alungit, capul mai mic decât proporțiile anatomice obișnuite. Zeița poartă chiton scurt, himation strâns sub sâni cu fascia, părul coafat în bucle strâns în jurul capului și diademă sau coafura tip krobylos dă această impresie. Picioarele sunt reprezentate exagerat de lungi și groase, iar încălțările care urcă până deasupra gleznelor nu pot fi identificate. Cutele veșmintelor sunt schematice. În stânga ține arcul iar cu dreapta ridicată scoate săgeata din tolba prinsă pe spate. În colțul inferior stâng este reprezentat un iepure (?) fugind, hăituit probabil de un mistreț (?). Piesa păstrează o bordură în partea inferioară, precum și una mult mai îngustă, pe o mică porțiune din latura stângă. Realizarea artistică este extrem de rudimentară.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. ALBA, Alba Iulia, Alba Iulia, Partoș (Apulum) Material: marmură, sculptare	Relief votiv de formă patrulateră bine conservat. Scena este încadrată într-un chenar care este mai lat în partea de jos, relieful reprezentând-ul pe Castor. Zeul este înfățișat frontal, pedestru, în contrapost seminud, purtând doar chlamys pe umeri și piept și căciula frigiană pe cap. În mâna dreaptă ține cornucopia în timp ce cu stânga, împinsă la spate, apucă dârlogii calului. Proporțiile corpului sunt redate destul de disproporționat, mâinile și picoarele sunt mai mari decât proporțiile restului corpului. Animalul este plasat fiind în spatele său, la pas, orientat înspre stânga. Reprezentarea este în manieră destul de schematică.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. ALBA, Alba Iulia, Alba Iulia, Partoș (Apulum) Material: marmură, sculptare	Relief votiv, fragmentar, lucrat ajurat, din seria scenelor dionisiace. Tipul iconografic – Liber Pater susținut de Satir. În centrul scenei este reprezentat Dionysos-Liber Pater în poziție de contrapost ușor, cu greutatea corpului căzând pe piciorul drept. Capul și brațul drept (care era ridicat în gestul lui Apollo Lykeios) precum și partea inferioară a picioarelor zeului nu se păstrează. Zeul poartă nebrys pielea de căprioară acoperindu-i parțial torsul, fiind reprezentată în detalii fine - franjurată în partea inferioară. Pe umeri se observă două șivițe de păr. Cu mâna stângă se sprijină pe umerii Satirului iar cu degetele prinde thyrsos-ul (?) pe care Satirul îl ține în dreapta. Acesta este reprezentat seminud, ci chlamys pe umeri, prinsă cu o fibulă rotundă pe umărul drept. Mantia îi atârnă pe brațul drept îndoit, iar cu brațul stâng îl cuprinde pe zeu pe după mijloc, susținându-l. Satirul privește în sus, în dreapta, înspre Dionysos. Lângă el este reprezentată o Menadă al cărui corp se conservă doar până la jumătate. Aceasta ține brațele ridicate la nivelul pieptului și ține probabil o cysta mistica. Pare înveșmântată în tunic iar părul este lung și buclat. Privește ușor înspre dreapta. În dreapta zeului, pe o stâncă, este înfățișată Venus Pudica, de dimensiuni mult mai reduse decât celelalte personaje secundare ce formează cortegiul dionisiac, artistul încercând probabil să realizeze astfel un plan secund, de perspectivă, al scenei. Capul zeiței lipsește. Lângă ea, la stânga, se mai văd picioarele unui alt personaj iar jos, un tânăr Satir crifor, întrâo poziție oarecum înclinată, cu capul ridicat spre zeu.. Acesta are bustul gol iar partea inferioară a corpului e acoperită cu un veșmânt scurt înnodat; poartă pe umeri un animal de sacrificiu. Compoziția este echilibrată eși bine executată din punct de vedere artistic. Relieful constituie o bună lucrare de artă provincială cu analogii în întreg Imperiul dar mai apropiate în Britannia și cele două Moesii.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II - III Descoperit: Necunoscut Material: marmură, sculptare	Relief fragmentar (placa este ruptă în partea inferioară) reprezentându-i pe zeii medicinei. Se păstrează corpurile divinităților până deasupra genunchilor. Aesculap este reprezentat în stânga, în ipostaza specifică, matură. Zeul, cu trăsăturile feței bine marcate, poartă barbă, părul cârlionțat. Este seminud, cu bustul gol, veșmântul acoperindu-i doar umărul stâng și partea inferioară a trupului fiind petrecut peste antebrațul stâng. În mâna stângă, ridicată la nivelul pieptului, ține un volumen iar în dreapta, lăsată pe lângă corp, un vas din care hrănește șarpele încolăcit pe un trunchi de copac și ridicat în sus. În dreapta compoziției este plasată Hygia. Zeița, cu trăsăturile fizionomice clare, fine, are părul coafat cu bucle aranjate în jurul feței, prins la spate și poartă diademă. Veșmintele ei sunt chiton lung, acoperit de himation ce cade pe diagonală deasupra genunchiului drept, colțul veșmțntului fiind petrecut peste brațul stâng. Pe piept, veșmântul face pliuri în forma literei « V ». În stânga zeița ține o patera din care hrănește un șarpe pe care îl ține în dreapta. Ambii zei sunt reprezentați în contrapos ușor pe piciorul drept. În plan secund, redat prin realizarea mult mai mică a personajelor, sunt reprezentați Telesphorus lângă Aeculap, și Eros lângă Hygia. Zeul convalescenței, poartă bardocullus și ține la piept un obiect ce pare a fi un volumen. Eros, a cărui imagine nu este foarte clară, probabil se sprijină pe făclie, în dreapta. Piesa este frumos realizată, scena este echilibrată, proporțiile sunt corect redate și volumele sugerate plastic.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Cluj, Cluj (Napoca), Str. Horea, nr. 31, Internatul Catolic Marianum Material: calcar, scuptare	Relief tip naiskos, fragmentar partea inferioară fiind ruptă. Relieful îl înfățișează pe Silvanus pe fundalul unui decor vegetal sugerând peisajul unei păduri. Zeul este reprezentat frontal, în contrapost ușor pe piciorul drept. Trăsăturile feței sunt destul de bine reprezentate, Silvanus fiind înfățișat în ipostaza matură, bărbos, cu bonetă frigiană pe cap. Poartă tunica scurtă până la genunchi prinsă cu o centură la mijloc peste care poartă chlamis prinsă cu o fibulă rotundă pe umărul drept. Ține în dreapta, îndoită, cosorul iar în stânga thyrsos-ul. Jos în dreapta, la picioarele zeului este reprezentat un mic animal greu de identificat (probabil câinele - animalul consacrat al zeului).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief dionisiac	Datare: sec. II - III Descoperit: Necunoscută. Material: marmură, sculptare	Relief dionisiac fragmentar, se păstrează doar jumătatea dreaptă a piesei mai puțin colțul inferior, de asemenea distrus. Relieful o înfățișează pe Libera redată frontal, în poziție de contrapost, piciorul drept (singurul păstrat), fiind puțin flexat. Trăsăturile feței sunt bine conturate, părul lung îi cade pe umeri, fiind coafat cu bucle și corymbus. Poartă chiton lung, drapat, pliurile veșmântului formând pe piept un « V » și nebrys., În mâna dreaptă ține thyrsos-ul iar stânga, ridicată în dreptul umărului, îl ținea probabil pe Liber pe după umeri. În dreapta zeiței sunt reprezentate trei personaje din cortegiul bacchic. În colțul de sus este plasat un mic Satir (dimensiunile reduse par a sugera un plan mai îndepărtat al imaginii), înveșmântat cu nebrys. Acesta ține cu ambele mâini ridicate un cosor de mari. Alături de el, în stânga bazinului, este plasată o mască teatrală, singura reprezentare de acest tip pe reliefurile bacchice dacice. În colțul inferior sut reprezentați un alt satir (se mai vede doar bustul), cu o nebrida pe umeri, sprijinit pe un pedum cu partea inferioară curbată, iar în dreapta lui, Pan, cu barbă și coarne de țap. Decorul este completat, în partea superioară a piesei cu frunze și ciorchini de viță de vie.Execuția artistică este remarcabilă, proporțiile corect redate, detaliile realizate minuțios.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară iconică arhitectonică	Datare: sec. III (refolosită în sec. IV) Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), str. Plugarilor, peste un mormânt de cărămidă (mormântul nr. 11); adâncime 1 m. Material: calcar, sculptare	Se păstrează doar partea superioară a piesei. Aceasta este lucrată sub forma unui fronton triunghiular în care se înscrie central o floare, spațiul dintre aceasta și colțuri fiind ocupat de frunze stilizate. De-o parte și de alata a frontonului se plasează două acrotere. Din registrul superior se mai păstrează doar partea superioară a medalionului funerar între acesta și colțurile piesei fiind de asemenea plasate decorațiuni vegetale. În medalion sunt reprezentați defuncții, un bărbat (dreapta) și o femeie (stânga). Material: calcar.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar funerar refolosit pe post de cutie de sarcofag	Datare: sec. III (refolosit în sec. IV) Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), str. Plugarilor, mormântul nr. 7, orientat NV-SE. Material: calcar, sculptare	Altarul era decorat pe fețele înguste cu chenar. Piesa a fost scobită ulterior (în secolul IV) în partea centrală și transformată în sarcofag. Mai prezintă o cavitate în partea superioară.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Acoperiș de aedicula	Datare: sec. III (refolosit în sec. IV) Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), str. Plugarilor, mormântul nr. 7. Material: calcar, sculptare	Piesa a suferit mai multe distrugeri mai ales datorită refolosirii sale. Acoperișul este ornamentat cu denticuli, cu urme puternice de daltă. A fost scobit (ulterior) în partea centrală fiind folosit ca prelungire a cavității mormântului nr 7 (vezi IN 24.126a).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Perete central de aedicula	Datare: sec. III (refolosit în sec. IV) Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), str. Plugarilor, mormântul nr. 7. Material: calcar, sculptare	Piesa este păstrată fragmentar. În partea centrală se vede, abia schițat, un medalion; placa prezintă pe una din laturile înguste, două orificii; peste tot, se observă urme puternice de daltă. Piesa a fost reutilizată în sec. IV, drept parte de capac pentru sarcofagul mai sus menționat, acoperind prelungirea acestuia (IN 24.126 b).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară aniconică	Datare: a doua jum. a sec. III (refolosită în sec. IV) Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), str. Plugarilor, mormântul nr. 7. Dimensiuni: h.litere - 5 - 6 cm Material: calcar, sculptare, gravare	Piesa este fragmentară, suferind mai multe deteriorări produse în momentul refolosirii ei. Stela a fost refolosită în sec. IV pe post de capac de sarcofag (vezi IN 24.126a). Inscripția este înscrisă într-un chenar rectangular simplu lat de 4 cm. Compoziția textului este defectuoasă: lapicidul a îngrămădit cuvintele în partea superioară iar spre sfârșit le-a spațiat într-o manieră neuniformă. Între ultima linie și marginea cadrului a rămas un spațiu gol de 21 cm. Literele sunt gravate într-o manieră «frustă», nu sunt toate egale, dimensiunile lor variind. În a șaptea linie a epitafului este de semnalat o greșeală de ortografie: s-a scris PATRONE în loc de PATRONAE. În numele Flavia, a doua literă – L, se repetă în ligatură, alături de F. În rândul al treilea, literele ANN, puteau să fie urmate de [IS]. Comentariu: decedata, Flavia Ursula a murit la o vârstă înnaintată – 83 de ani (exemple similare pot fi întâlnite în epigrafia Daciei romane, așa cum este cazul unei persoane decedate de la Porolissum care a atins vârsta de 85 de ani). Persoana care ridică epitaful, este liberta Flavia Caemina. Ea poartă același gentiliciu iar cognomen-ul este foarte rar atestat în onomastica clasică, în dacia fiind singular (câteva atestări ale cognomen-ului – CIL VI 10943, 13919, 38114; I. Kajanto, The Latin Cognomina, Helsinki).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Perete central (?) de aedicula	Datare: sec. III (refolosită în sec. IV) Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), str. Plugarilor, mormânt de piatră, nr. 22, orientare NV – SE. Material: calcar, sculptare	Se păstrează doar partea superioară, deteriorată și aceasta. Descriere: pe perete se mai observă două orificii de prindere. În centru, apar busturile a două personaje, cel din stânga având fața deteriorată și ținând în mână un porumbel; personajele poartă tunica manicata iar cel din dreapta pare să aibă o mantie pe umărul stâng. Piesa a fost refolosită la un mormânt (nr. 22) în sec. IV.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Perete lateral drept de aedicula funerară	Datare: sec. III (refolosită în sec. IV) Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), str. Plugarilor, sarcofag de piatră, nr. 22, orientare NV – SE. Material: calcar, sculptare	Peretele este păstrat fragmentar. Latura stângă este decorată în relief cu o colonetă cu capitel corintic, fusul acesteia împodobit cu vrejuri și frunze de viță de vie; în dreapta părții superioare se observă un orificiu de fixare. Piesa a fost refolosită la un mormânt (nr. 22, ca și piesa IN 24.129a) în sec. IV.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Bază de aedicula	Datare: sec. III (refolosită în sec. IV) Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), str. Plugarilor, sarcofag de piatră, nr. 22, orientare NV – SE. Material: calcar, sculptare	Piesa este păstrată fragmentar. Latura păstrată prezintă o bordură în formă de trepte.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Sarcofag monolitic (?)	Datare: sec. III (refolosit în sec. IV) Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), str. M. Kogălniceanu, nr. 12. Material: calcar, sculptare	Piesa a suferit mai multe deteriorări. Sarcofag cu cutie monolitică acoperit cu un capac plan. Blocul din care a fost tăiată cutia dă impresia că avea inițial altă destinație, așa explicându-se prelucrarea prin teșire a celor două muchii a uneia din laturile lungi. Capacul era constituit dintr-un perete de aedicula decorat cu două registre, tăiat pentru a corespunde dimensiunilor cutiei, a cărei lungime o depășea. În interior s-a descoperit scheletul unui copil iar ca inventar doar câteva cuie mărunte de fier.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Perete lateral stâng de aedicula	Datare: sf. sec. II - înc. sec. III (refolosit în sec. III - IV) Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), str. M. Kogălniceanu, nr. 12. Material: calcar, sculptare	Piesa are partea superioară distrusă. Piesa prezintă urme puternice de rugină; a fost refolosită pe post de capac de sarcofag (pentru sarcofagul IN 24.130a). Decorul este realizat în două registre. În cel superior, încadrat de un chenar lat de 2 cm în partea dreaptă și 23 cm în partea stângă, se mai distinge partea inferioară a corpului unei femei înveșmântată cu o palla plisată de sub care coboară în falduri, o tunica lungă până la glezne. În stânga ei se vede piciorul arcuit al unei mensa tripes. În registrul inferior este reprezentat Attis, în ipostaza specifică - redat din față, cu capul sprijinit în palma mâinii drepte al cărui cot, ca și mâna stângă, se sprijină în toiagul de păstor. Attis poartă pe cap boneta frigiană și este îmbrăcat cu o haină cu mâneci lungi de sub care se vede cămașa în falduri până la genunchi. În Dacia, reprezentări de tipul celei de mai sus, pe pereți de aedicule sau altare funerare, sunt o raritate. Analogii pentru imaginea lui Attis, după Ioana Hica, sunt semnalate la Apulum (V. Moga, în Apulum 13, 1975, p. 125-130, fig. 5-7), în zona Ampelum (Gr. Florescu, în EDR 4, 1926 – 2927, p. 107, fig. 45b), Potaissa (O. Floca, Wanda Wolski, în BMI 3, 1973, p. 206-208, fig. 7).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară aniconică	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. SIBIU, Sighișoara, Sighișoara, jud. Sibiu; punctul "Pârâul Hotarului", necropolă de incinerație. Dimensiuni: h. litere - 5 - 6 cm Material: gresie, sculptare, gravare	Piesa este păstrată fragmentar, colțul din stânga și partea de jos în întregime fiind rupte. Se mai observă, pe marginea dreaptă, un chenar subțire. Textul inscripției, dispus pe patru rânduri, este greu lizibil, literele fiind stângaci incizate pe piatră. Epitaful, compus din patru rânduri, este scrijelit în cadrul unei liniaturi puternic marcate. Litera T din primul rând este redată destul de ciudat, având o mică hastă oblica laterală specifică litrerei L redată ca lambda motiv pentru care I. Mitrofan a citit inscripția D(is) M(anibus) Lica?/ Cusioni, sau în r. 1, Danlica.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară refolosită	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. SIBIU, Sighișoara, Sighișoara, jud. Sibiu; punctul "Pârâul Hotarului", necropolă de incinerație. Dimensiuni: h. litere - 3 - 5 cm Material: gresie, sculptare, gravare	Piesa este ruptă din antichitate, păstrându-se doar partea inferioară. Inscripția: se mai păstrează ultimul rând iar din rândul anterior se mai văd vreo trei, patru haste verticale. Literele sunt realizate stângaci, greu de citit.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Bază de monument funerar refolosită	Datare: sec. III (refolsit în sec. IV) Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), str. Avram Iancu nr. 30 (fostă Petöfi), în curtea Fabricii de sârmă (în necropola orașului roman). Material: calcar; sculptare	Descriere: bază de formă patrulateră, decorată pe trei din fețele laterale, refolosită pe post de capac la cutia sarcofagului v 15772 (IN 1). Suprafața plană din partea superioară are un chenar îngust de-a lungul celor trei fețe ornamentate. Latura îngustă centrală este decorată în relief cu doi hipocampi așezați față în față. Fața laterală dreaptă (în funcție de fața centrală) este decorată cu imaginea unui kantharos din care se răspândesc vrejuri de viță de vie; de o parte și de alta a vasului, orientați simetric înspre acesta, sunt reprezentați doi păuni, din cel din stânga păstrându-se doar partea anterioară a corpului. Latura stângă este de asemenea fragmentară și, spre deosebire de celelalte două laturi nu are o compoziție decorativă simetrică ci o scenă de vânătoare în care trei ogari hăituiesc un iepure.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capitel corintic	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), în substrucția casei nr. 5 de lângă Casa Matei Dimensiuni: h. laturii abacului - 3 cm; D = 49 cm; d = 19 cm. Material: calcar; sculptare	Capitel corintic cu abacul concav. Coșul este decorat cu patru frunze de acant dispuse corespunzător celor patru colțuri ale abacului. Caulicolele formează volute. Pe mijlocul laturilor abacurilor se află niște proeminențe decorate sub forma unor flori sau bulbi.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară aniconică	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. Sarmizegetusa, Probabil Sarmizegetusa (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) Dimensiuni: h. litere 2 - 3 cm Material: marmură; sculptare, gravare	Piesa este ușor fragmentată – lipsindu-i colțul inferior drept. Descriere: inscripția ocupă două treimi din suprafața piesei câmpul acesteia fiind plasat într-un chenar bine profilat. Deasupra acestuia se află o rozetă plasată central, într-o arcadă frumos profilată. De o parte și de alta a acesteia se află câte un altar pe care este așezat un con de pin (sau flacăra jertfei – după autorii IDR) iar ceva mai sus, în spațiile rămase libere între altare și rozetă, sunt reprezentate două cercuri-butoni(?). Inscripția este încadrată de un chenar bine modelat. Discordanța între stilul elementelor sculpturale și scriere demonstrează faptul că piesa a fost realizată de doi meșteri diferiți, cel care a realizat inscripția fiind mult mai neîndemânatic decât sculptorul. Literele inscripției sunt destul de rudimentar realizate și rândurile asimetrice. Epitaful este un text funerar pus pentru două femei și soții lor. Aceștia din urmă sun rude, primul fiind tatăl celui de-al doilea sau, mai probabil, soția acestuia – Aurelia Maximina era fiica lui Aurelius Maximus al cărui cognomen îl poartă ca un derivat în formă feminină.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Perete lateral stâng de aedicula	Datare: a doua jumătate a sec. II p. Chr. Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), str. Muncitorilor nr. 22 Material: calcar, sculptare	Piesa este ruptă, lipsindu-i partea inferioară; relieful este pe alocuri deteriorat. Descriere: peretele este mărginit pe toate laturile de o bordură (dreapta - 11 cm, stânga - 2 cm, sus - 5 cm). Într-un spațiu albiat este reprezentată familia defunctă, bărbatul în stânga, femeia în dreapta. Bărbatul este reprezentat imberb, cu părul scurt cârlionțat, cu fruntea îngustă, ochii, nasul și gura fiind puțin deteriorate. Este înveșmântat cu tunica încinsă la brâu cu o cingătoare lată și mantie prinsă pe umărul drept cu o fibulă. În mâna stângă, îndoită din cot, ține un obiect (pâine împletită sau floare ?) iar dreapta, îndoită din cot și ridicată, o ține cu palma deschisă la nivelul pieptului. Femeia are părul lung, coafat cu cărare pe mijlocul capului și prins la spate, fruntea îngustă, buzele cărnoase, ochii și nasul fiind puțin șterse. Poartă tunica și palla ce cade în falduri bogate. În mâna stângă, îndoită din cot și adusă în față, ține un porumbel iar cu dreapta îi întinde păsării un măr.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar funerar	Datare: II - III Descoperit: jud. SĂLAJ, Sutoru, Probabil Sutoru (Optatiana) Dimensiuni: Campul inscriptiei 85 x 49 cm Material: calcar, sculptare, gravare	Piesa a suferit ușoare deteriorări. Fața centrală este rezervată inscripției. Acasta este încadrată de un chenar dublu, frumos profilat, având pe marginea interioară un șir de perle și piruete. Este un monument funerar al unei familii de traci. Altarul a fost pus pentru Aelia Prisosta, Aurelia Bassina și Aurelia Denzi de către soțul, tatăl, respectiv fiul, Aurelius Bassus, signifer în trupa auxiliară de mauri cantonată la Optatiana - Numerus Maurorum Optatianensium. Prisosta și Denzi sunt nume tracice.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Perete lateral drept de aedicula	Datare: sec. III Descoperit: jud. SĂLAJ, Sutoru, Probabil Sutoru (Optatiana) Material: Calcar, sculptare	Piesa a fost ruptă în două, în jumătatea inferioară. Deasupra, în dreapta, peretele are un orificiu în latura care era prinsă în zid; în orificiu se mai văd urme de plumb, dovadă că monumentul era legat de o parte superioară, o arhitreavă eventual, care continua construcția. În dreapta, peretele se termină într-un decor în formă de coloană cu capitel și bază, de tip corintic, cu fusul lis, fără caneluri. În stânga, piatra a rămas nelucrată pe o porțiune de 13 cm, partea care se îmbina cu peretele central. Peretele este decorat în două registre, separate printr-o bandă simplă. În cel superior este reprezentat un călăreț, mergând la pas, spre dreapta și privind în față. Este îmbrăcat cu o tunica manicata până la genunchi iar pe umeri poartă o manta prinsă cu o fibulă în partea dreaptă. Cu mâna dreaptă ține frâul. Curelele de la șa mai prezintă urme de miniu. În registrul inferior este înfățișată o femeie ce poartă o tunica lungă până la glezne, cu părul strâns în coc la spate, legat cu o taenia. Ea ține în mâna stângă, lăsată în jos, un porumbel iar în dreapta un măr.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Perete lateral stâng de aedicula	Datare: sec. III Descoperit: jud. SĂLAJ, Sutoru, Probabil Sutoru (Optatiana) Material: calcar, sculptare	Relieful este foarte șters. Deasupra, în stânga, peretele are un orificiu în latura care era prinsă în zid; în orificiu se mai văd urme de plumb, dovadă că monumentul era legat de o parte superioară, o arhitravă eventual, care continua construcția. În stânga, peretele se termină într-un decor în formă de coloană (probabil ca și la piesa anterioară cu capitel și bază, de tip corintic, cu fusul lis, fără caneluri). În dreapta, piatra a rămas nelucrată pe o porțiune de 13 cm, partea care se îmbina cu peretele central. Decorul este repartizat în două registre. În cel superior este reprezentat un călăreț, mergând la pas, spre stânga și privind în față. În registrul inferior este înfățișată o femeie. Imaginea nu este clară din cauza deteriorării piesei dar este evident că se repetă în mod identic decorul peretelui drept. Material: calcar.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă feminină	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. Sarmizegetusa, Sarmizegetusa (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) Material: marmură, sculptare	Se păstrează partea inferioară a corpului unui personaj feminin, mai precis - partea de jos a picioarelor. Se mai observă resturi dintr-un veșmânt lung, drapat de sub care ies labele picioarelor, goale.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuie reprezentând un vultur	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. HUNEDOARA, Sarmizegetusa, Sarmizegetusa (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) Material: gresie, sculptare	Statuia unui vultur înfățișat cu aripile desfăcute, așezat pe un postament patrulater. Piesa este fragmentară, lipsindu-i capul. Realizarea este extrem de rudimentară. După D. Alicu, C. Pop, V. Wollmann, este vorba de o piesă dolicheniană.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Miliar cilindric cu bază patrulateră	Datare: a doua jumătate a sec. II Descoperit: jud. CLUJ, com. Mera, Mera, În hotarul comunei Mera, zona vestică, spre Vișta, , în locul numit Paddlö («hotar»), la SV de cota 506 (harta militară austriacă 1:200.000) la litera d din hádas, cam 600 de pași de la C. F. Dimensiuni: D = 43 cm; baza patrulateră - 52 x 43 x 50 cm; h. litere - 6.5 - 7 cm. Material: calcar, sculptare, gravare	Lipsește partea superioară a piesei iar partea de jos a coloanei precum și fusul au suferit deteriorări. Din textul inscripției nu s-a păstrat decât jumătatea stângă, restul fiind distrus de plug. Miliar de formă cilindrică, cu bază patrulateră, cu inscripție. Partea superioară a inscripției este realizată într-un câmp delimitat, suprafața pietrei fiind netezită în acest scop. Alte trei rânduri (r. 8 – 10) se găsesc sub această suprafață și sunt redactate doar pe fața „centrală” a coloanei.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar funerar	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), str. Gheorghieni (fostă Oășanu, fostă Cassianu) în dreptul casei nr. 21 Material: calcar, sculptare, gravare	Latura centrală prezintă în partea superioară un fronton împodobit cu acrotere și un motiv floral care are în centru o rozetă. În câmpul inscripției, în partea superioară apar doar literele D M frumos incizate. Piesa face probabil parte din categoria celor care erau expuse pentru vânzare, ulterior urmând a fi incizat restul epitafului.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuie votivă	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca) Piața Unirii Material: calcar, sculptare	Statuie fragmentară - lipsesc capul și cea mai mare parte a picioarelor. Piesa îl reprezintă pe Hercule, tipul Farnese. Zeul nud, cu musculatura bine profilată, se sprijină cu brațul drept pe ghioagă, din aceasta păstrându-se doar partea superioară. Mâna stângă, îndoită, o duce la spate iar în pumn ține un măr (merele din grădina Hesperidelor).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Măcicașul Lung Dimensiuni: h. litere - 3 cm. Material: gresie, sculptare, gravare	Piesa este deteriorată în mai multe părți, în special în zona superioară. În partea superioară, în relief, este reprezentat Silvanus având alături câinele consacrat. S-au mai păstrat doar partea inferioară a corpului zeului și parțial animalul. Silvanus era reprezentat în picioare, purtând o tunica scurtă care abia îi ajunge până la genunchi; în stânga ține thirsos-ul, pe care se reazemă. La dreapta lui este reprezentat câinele culcat pe labe, privindu-și stăpânul. Cele două rgistre sunt separate printr-o profilatură, lată de 13 cm, registrul superior fiind adâncit față de cel inferior cu 15 cm. Jos este redată inscripția, simplu, fără a fi încadrată de un chenar. Literele sunt gravate destul de neîngrijit. După nume, Theuropius, dedicantul este un greco-oriental. Epitetul zeului, Silvestris, ilustrează caracterul său de divinitate a pădurii, a naturii	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Fragment arhitectonic funerar (?)	Datare: Sfârșitul sec. II - începutul sec. III Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca) Material: calcar, sculptare	Piesa este ruptă, lipsindu-i partea superioară; relieful a suferit și el deteriorări. Descriere: spatele piesei este aplatizat. Pe o bordură care se detașează 15 cm din masa blocului, se observă în dreapta bustul unei femei cu fața parțial distrusă. Se pot observa însă trăsăturile feței - ochii mari, obrajii rotunzi și rădăcina nasului. Ea ține capul ușor aplecat spre stânga. Părul foarte lung, îl are lăsat despletit pe umeri și pe spate, cu mâna dreaptă îndoită pe piept, ea apucând o șuviță din partea stângă. C. Pop consideră că femeia poartă pe cap un văl sau mai bine zis o broboadă foarte groasă, plisată sau decorată cu un fel de dungi și cu marginile tivite dar nu exclude nici posibilitatea ca lapicidul să fi reprezentat astfel părul ei despletit. La gât, femeia poartă un colier gros. Îmbrăcămintea este compusă dintr-o haină până la gât, foarte drapată care - după C. Pop nu se înscrie în costumul roman, părând să indice o localnică (?). În partea inferioară, sub bordură, placa prezintă câteva praguri oblice, motiv pentru care C. Pop crede că fragmentul este un coronament de monument sau un element arhitectonic de tipul unei metope. După Mariana Pîslaru și M. Bărbulescu (Funeraria dacoromana. Arheologia funerară a Daciei romane, coord. M. Bărbulescu, Cluj-Napoca, 2003, p. 31-32) dimensiunile piesei pledeză într-adevăr pentru considerarea ei ca fragment arhitectural iar dacă în imagine este într-adevăr o bocitoare se poate presupune proveniența sa dintr-un ansamblu funerar (mausoleu, incintă).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Monument funerar (?) refolosit	Datare: sec. III (probabil refolosită în sec. IV) Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), str. Avram Iancu (fostă Petöfi), nr. 42. Material: calcar, sculptare	Piesa este deteriorată în special în zona inferioară precum și marginea sa dreaptă. Placa este decorată pe una din fețe cu o scenă de vânătoare. În dreapta este reprezentat un câine bine conturat, cu zgardă la gât. Picioarele din spate sunt întinse, coada curbată este ridicată în sus, capul este îndreptat înainte, cu gura deschisă, lăsând să se vadă dinții și limba scoasă. Mai sus, în mișcare de la stânga la dreapta, este reprezentat un alt câine în poziție similară. În centrul imaginii, orientat în aceeași direcție, este reprezentat animalul urmărit - o vulpe sau un iepure(?) cu urechi lungi și botul scurt, rotunjit. Probabil a servit drept capac de sarcofag pentru piesa IN 48. Lespedea pare să fi făcut parte inițial dintr-o friză decorativă fiind refolosită apoi pentru a acoperi sarcofagul menționat a cărui cutie însă nu o acoperă etanș. Bodor A. consideră că piesa trebuie să fi făcut parte inițial dintr-un monument funerar, eventual o aedicula.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Sarcofag monolitic	Datare: A doua jumătate a sec. III începutul sec. IV Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), str. Avram Iancu (fostă Petöfi), nr. 42 Material: gresie, cioplire, sculptare	Piesa a suferit unele mici distrugeri. Cutie monolitică de sarcofag; în interior, la unul din capte, se observă că fundul a fost cioplit lăsându-se o ridicătură ca o pernă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Leu funerar	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. SĂLAJ, Moigrad, Moigrad (Porolissum) Material: gresie, sculptare	Leu funerar; spart în două, restaurat. Animalul, așezat pe o plintă rectangulară, este orientat spre dreapta, cu capul întors spre privitor, așezat pe labele din spate. Detaliile anatomice sunt destul de bine redate: gura deschisă cu dinți puternici, ochii, coama bogată din care se ridică urechile. Realizarea artistică a piesei este rudimentară.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Titulus honorarius	Datare: sec. III (244) Descoperit: jud. SĂLAJ, Moigrad, Moigrad (Porolissum), în afara castrului, lângă porta decumana Dimensiuni: h. litere - 6 cm Material: gresie, sculptare, gravare	În partea superioară se distinge amprenta statuii de bronz, mai precis conturul rochiei. Câmpul inscripției, deși corodat, permite lectura sigură. Este încadrat de un chenar dublu profilat. Textul este plasat în jumătatea de sus a câmpului.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Titulus honorarius	Datare: sec. III (244 - 249) Descoperit: jud. SĂLAJ, Moigrad, Moigrad (Porolissum), în afara castrului, lângă porta decumana. Dimensiuni: h. litere - 6 cm Material: calcar, sculptare, gravare	Altar onorific sau bază de statuie. Piesa a suferit deteriorări mai ales pe fața centrală. În partea superioară, pe latura stângă, chenarul care încadrează inscripția este distrus. Bloc patrulater avînd trei fețe prelucrate. Pe fața centrală, inscripția este încadrată de un chenar profilat simplu. Fețele laterale sunt și ele prelucrate, cu câte un câmp înscris într-un chenar simplu. Primele patru rânduri ale inscripției au fost martelate, la fel și ultimul rând, 11, unde apărea epitetul cohortei, luat după numele împăratului.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Titulus honorarius	Datare: sec. III (249 - 251) Descoperit: jud. SĂLAJ, Moigrad, Moigrad (Porolissum), în afara castrului, lângă porta decumana Material: calcar, sculptare, gravare	Altar onorific sau bază de statuie. Bloc patrulater avînd trei fețe prelucrate. Pe fața centrală, inscripția este încadrată de un chenar profilat simplu. Fețele laterale sunt și ele prelucrate, cu câte un câmp înscris într-un chenar simplu. Primele patru rânduri ale inscripției au fost martelate, la fel și ultimul rând, 11, unde apărea epitetul cohortei, luat după numele împăratului.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Titulus honorarius	Datare: sec. III (244) Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca) Material: gresie, sculptare, gravare	Altar onorific sau bază de statuie. Piesa ruptă în două pe verticală, s-a păstrat doar jumătatea dreaptă a piesei; textul este bine păstrat. Monument paralelipipedic. Inscripția, plasată pe fața centrală, este încadrată de un chenar profilat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Monument funerar (?)	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CONSTANȚA, Mamaia, Mamaia - pe malul lacului Ghiol, în pietrișul de terasament al căii ferate, adus probabil din împrejurimi. Material: marmură, sculptare	Relief păstrat fragmentar; pare să provină dintr-un perete de sarcofag. Se poate observa bustul unui personaj feminin cu veșmânt drapat, velum pe cap, mîna dreaptă îndoită pe piept, ținând un pliu al veșmântului. În dreapta femeii, mărginind practic scena, este reprezentată o coloană corintică. În stânga femeii, un alt personaj din a cărui imagine s-a păstrat doar o mână cu o cunună, ridicată în dreptul capului personajului feminin.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Medalion funerar	Datare: a doua jum. a sec. II Descoperit: jud. CLUJ, Gilău, Probabil Gilău. Material: calcar, sculptare	Piesa a suferit mai multe deteriorări, conul de pin de deasupra fiind rupt, restaurat. Descriere: medalion lucrat aparte cu nișă cochiliformă în care sunt reprezentate busturile unui cuplu. În stânga bărbatul - înveșmânatat în tunica tăiată rotund la gât și un sagum prins pe umărul drept cu o fibulă rotundă. Părul personajului este foarte schematic redat printr-un șir de striuri paralele. În dreapta lui, o femeie ce poartă o tunica și probabil o palla pe deasupra, cu cutele îngrijit redate dar extrem de stilizate. Ea are o coafură simplă, cu cărare pe mijloc și părul prins la spate. Nișa este foarte aplatizată lipsind nervurile cochiliei. medalionul este decorat pe margini cu o coroană de frunze de laur ornată și cu patru rozete. În partea superioară a piesei se găsește un con de pin fără solzi iar în partea inferioară, lucrat din același bloc, se observă ciotul piciorului de implantare. piesa a fost vopsită în întregime cu miniu roșu - portocaliu.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Perete lateral stâng de aedicula	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Gilău, Probabil Gilău Material: calcar, sculptare	Piesa este fragmentară, peretele a fost restaurat, lipit din două bucăți. În partea dreaptă a monumentului, pe cant, este redată o semicoloană terminată în partea superioară printr-o îngroșare decorată cu câteva neregularități sugerând un capitel compozit ceea ce indică apartenența la un perete lateral stâng de aedicula. Câmpul reliefului (spart în două și prezentând unele lipsuri) este divizat printr-un chenar simplu în două registre rectangulare. Scena este tratată rudimentar, personajul călare fiind parcă lipsit de gât și tors iar tunica și probabil sagum-ul său fiind redate prin câteva incizii paralele. Piciorul călărețului atârnă mult sub crupa calului. În registrul inferior se distinge, în partea stângă a reliefului, bustul unui personaj masculin iar la dreapta, cel al unei femei, ambele realizate rudimentar. Piesa păstrează urmele vopsirii cu miniu.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară iconică	Datare: mijl. sec. II Descoperit: jud. CLUJ, Gilău, Gilău, punctul Veresmart (Râpa Roșie), pe malul pârâului Căpuș. Dimensiuni: h. litere - 6.5 - 7 cm Material: gresie, sculptare, gravare	Piesei îi lipsește partea superioară; întreaga suprafață a stelei a suferit deteriorări. Stelă de formă rectangulară, piesa are în partea inferioară o talpă de fixare. Câmpul stelei este încadrat de un chenar simplu, fără profilatură. În partea superioară era plasată imaginea defuncților în medalion iar sub acesta inscripția funerară. Se mai distinge o porțiune din coronamentul care orna medalionul cu portretele defuncților.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief mitriac	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, com. Hida, Drag, în hotarul satului, punctul Dealul Podurilor, la sud de Drag Material: calcar, sculptare	Relief votiv, rupt în mai multe bucăți, restaurat. Relief mitriac cu scena taurochtoniei figurată în naiskos. Piesa are fronton triunghiular și este mărginită de două coloane laterale. În fronton au fost reprezentate următoarele imagini, de la stânga la dreapta: un leu mergând spre dreapta, bustul lui Sol, zeul fiind redat cu mantie pe umeri și coroană radială, bustul Lunii, cu coarnele pe umeri și corbul. În registrul central este înfățișat Mithras taurochtonul într-o ipostază tipică – în costum oriental, călare pe taur, îl apucă pe acesta de bot și îl înjunghie cu un pumnal. Sub taur apar șarpele și scorpionul – care înțeapă testicolele taurului, iar în fața animalului – câinele care îl mușcă de piept. Cei doi dadofori, în costume orientale și cu picioarele încrucișate, dar fără a purta torțe, îl flanchează pe Mithras. Cel din dreapta ține probabil un topor iar între el și Mithras a mai fost introdus un personaj nud reprezentat în zbor – Phosporus sau Lucifer, ținând torța ridicată în mâna dreaptă. Dadoforul din stânga lui Mithras este reprezentat stând pe un altar. Cu mâna stângă prinde un pliu al veșmântului care este fixat printr-o fibulă iar cu dreapta ține o patera cu două torți mici sau un opaiț cu două ciocuri.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuie de tip Tyche-Fortuna	Datare: sec. III Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), str. Gen. I. Neculcea (E. Zola) nr. 4 Dimensiuni: soclul 10 x 45 x 35 cm Material: calcar, sculptare	Statuie aparținând unui personaj feminin așezat pe un postament. Piesa prezintă urme accentuate de eroziune apărând numeroase cratere circulare, corpul a fost rupt în două, la fel brațul drept (lipită, restaurată). Descriere: statuetă de tip Tyche-Fortuna, cu greutatea susținută de piciorul drept în timp ce stângul este ușor flexat într-un contrapost de tip «attic». Personajul fiind înveșmânatat cu chiton strâns sub piept cu un cordon și himation care îi acoperă partea inferioară a corpului. Mantia coboară oblic la spate de pe umărul stâng pe sub axila dreaptă și este trecută de-a curmezișul în față, pe antebrațul stâng. De sub veșmânt, ies vârfurile încălțărilor. Lipsa atributelor specifice face dificilă atribuirea statuii unei divinități dar în general, după Al. Diaconescu, acest tip statuar este atribuit zeiței Fortuna, existând numeroase analogii în întreaga lume romană (E. Atalay, Weibliche Gewandstatuen des 2 Jahrunderts n. Chr aus ephesischen Westäten, Wien, 1989, p. 91 – 94). Statueta are un pronunțat caracter artizanal, datorită poziției rigide și frontalismului accentuat. Ductul faldurilor este simplificat iar adânciturile prea pronunțate ceea ce face drapajul să își piardă materialitatea. Această adâncire nefirească a cutelor este, după Al. Diaconescu, o caracteristică a atelierului napocens care se va accentua în vremea împăraților soldați după cum o dovedește un fragment de statuie funerară reprezentând un militar, tot de la Napoca.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Coloană dorică grecească	Datare: II - III Descoperit: jud. CLUJ, Cluj, Cluj, Napoca, str. É. Zola (fostă Gen. Neculcea) Dimensiuni: h. bazei – 27, lățimea – 39; h. fus – 96 cm; d. sub astragal – 26 cm, h. capitelului 26 cm, lățimea laturii abacului 32 cm, h. abacului – 9 cm, h. echinei – 8 cm, diametrul 26 cm. Material: gresie, sculptare	Coloană dorică “grecească”, conservată destul de bine. Piesa este realizată cu bază și capitel, lucrate dintr-o singură bucată. Abacul este pătrat, echina neornamentată și separată printr-un listel de gât.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Stolna, Stolna Material: gresie, sculptare	Piesa se păstrează fragmentar fiind ruptă pe aproape toată înălțimea laturii stângi; relieful este extrem de aplatizat lăsând să se distingă doar contururile reliefului. Placa are spatele nelucrat și prezintă orificii laterale care serveau prinderii de un perete. Scena este înscrisă într-un chenar oblic, lat de 6 cm. Relieful reprezintă cinci personaje feminine - celei din extremitatea dreaptă fiindu-i păstrat doar capul. Personajele sunt reprezentate frontal, în picioare, ținându-se toate de mâini într-o poziție de saltatio. Reprezentarea este extrem de rudimentară. Deși înfățișate static, personajele par să execute o mișcare de dans. Sunt îmbrăcate cu veșminte lungi încinse peste mijoc iar părul îl poartă lăsat liber pe umeri. C. Pop identifica cele cinci personaje ca fiind un grup de cinci Nimfe. Nu trebuie exclusă nici posibilitatea - sugerată de Mihai Bărbulescu - ca scena să-l reprezinte pe Silvanus însoțit de patru Silvane mai ales că personajul din dreapta distrus în cea mai mare parte (astfel încât nu se poate spune dacă este femeie sau bărbat) este mai înalt decât celelalte.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Gherla, Gherla, castru. Material: calcar, sculptare, gravare	Piesa a suferit mai multe deteriorări în special la colțuri și muchii, și în partea de jos. Inscripția este și ea mutilată pe unele locuri, ultimele litere fiind șterse aproape cu totul. Soclul și frontonul au profilul simplu; frontonul iese în afară cu 5 cm față de câmpul inscripției și se termină cu o fâșie lată de 7 cm, sculptată cu diverse simboluri. În centru este dispusă o rozetă (fruct cu boabe?) încadrată de două palmete striate. De o parte și de alta a acestora se află câte o rozetă, cea din stânga cu cinci petale, cea din dreapta cu șase. La colțul din stânga sunt plasate trei frunze de palmier, în chip de acrotere, așezate cu vârful în jos, nu în sus cum se obișnuiește. Același motiv se repetă și în colțul din dreapta, deteriorat. Dedicația vizează o divinitate sincretistă de origine batavă, protectoare în special a militarilor. Dedicația de la Gherla este făcută în termeni simpli, ca în patria de origine a zeului. Dedicantul, Aurelius Tato, stator în Ala II Gallorum este pentru prima dată atestat în epigrafia din Dacia. Hercules Magusanus totalizează în Dacia un repertoriu compus din patru piese. Pe lângă altarul în discuție, i-au mai fost dedicate încă trei altare din care unul tot la Gherla, altul la Ciumăfaia și două la Apulum (A. Husar, Celți și germani în Dacia romană, Cluj-Napoca, 1999, p. 235 - 236, nr. 1 – 4).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. II Descoperit: jud. CLUJ, Gherla, Gherla, castru. Dimensiuni: h. litere - 5 - 6 cm Material: tuf, sculptare, gravare	Altarul este distrus în partea dreaptă pe toată înălțimea laturii; a suferit și alte deteriorări la bază. Coronamentul și baza sunt profilate. Capitelul este rudimentar decorat cu un fel de fronton compus din mai multe linii decorate asemeni unor frânghii, în centrul frontonului fiind plasată o rozetă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Perete de aedicula funerară	Datare: sec. II - IIII Descoperit: jud. CLUJ, Gherla, Gherla, castru. Material: tuf, sculptare	Piesa se păstrează fragmentar lipsindu-i partea inferioară și suferind distrugeri în partea superioară. Descreiere: se mai păstrează doar partea de jos din scena banchetului funerar. Două personaje, servitorii, țin în mâini câte un șervet, apucându-l de colțuri. Capetele sunt reprezentate într-un ușor semiprofilSub această imagiune, între cele două personaje precum și pe marginea stângă a piesei, se observă două proeminențe rotunde (rozete ?). În partea superioară a piesei se mai văd urmele de prindere de restul monumentului.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Gherla, Gherla, castru Material: tuf, sculptare	Piesa este fragmentară. Stela este ecorată în relief; se mai observă un bust al unui personaj masculin. Realizarea reliefului este extrem de rudimentară.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Titulus honorarius	Datare: sec. II (puțin înainte de 180) Descoperit: jud. BRAȘOV, Hoghiz, Hoghiz (Târnava Mare); în zona castrului auxiliar, în centrul ruinelor castrului, pe un ogor. Dimensiuni: h.litere - 4 cm. Material: bazalt, sculptare, gravare	Altar onorific imperial, după Al. Diaconescu, bază comună de statuie pentru busturile lui Marcus Aurelius și Commodus. Piesa este fragmentată în partea superioară. Bloc paralelipipedic, cu baza profilată. În partea superioară, se observă resturile unei statui (?) care făcea corp comun cu restul piesei. După Al. Diaconescu, o parte din postament s-a rupt dar înălțimea inițială a piesei trebuie să fi fost apropiată de cea păstrată azi. Dimensiunile sunt prea mici pentru o bază de statuie pedestră a cărei înălțime trebuie să fi fost dublă, la fel și lățimea, mai ales că trebuie să ne imaginăm două statui înghesuite pe același postament. Prin urmare, ipoteza busturilor statuare pare cea mai bună soluție. În r. 4 – 5 din textul inscripției, numele lui Commodus este martelat dar se mai pot recunoaște unele litere prin ductul lor. Este o dedicație făcută de trupa care a staționat la Hoghiz, în cinstea împăratului Marcus Aurelius Antoninus și a prințului moștenitor Lucius Aurelius Commodus, nu mult înainte de 180. Comentariu: inscripția constituie unul din documentele epigrafice invocate pentru apartenența cursului superior al Oltului la provincia Dacia Inferior. Cohors III Gallorum a staționat inițial în Germania Inferior, din 82 până în 114 în Moesia Inferior (CIL XVI 45, 50). Este posibil să fi participat la războaiele dacice dar este atestată în dacia doar în diplomele din 129 și 140. La Ioneștii Govorii se cunoaște o ștampilă Coh III G…(IDR II 555). Aici a staționat inițial în Dacia, probabil până la mijlocul secolului al II-lea când este mutată la Hoghiz (IDR III/4, p. 10). Nu este menționată în diploma militară din 179 pentru Dacia Superior, indiciu că nu aparținea armatei auxiliare a acestei provincii (?).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar funerar	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Gherla, Gherla, castru Material: tuf, sculptare, gravare	Piesa este fragmentară, se mai păstrează colțul drept superior. Într-un chenar profilat, simplu, se mai pot distinge parțial șapte rânduri din textul inscripției. Este singura atestare epigrafică a divinităților destinului în Dacia romană. Ele sunt menționate sub numele de Fata. Expresia plus Fata vetarunt exprimă caracterul implacabil al divinităților destinului care au curmat firul vieții Aeliei Ingenua.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară iconică	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), str. Armata Roșie nr. 32, a doua clădire de lângă direcțiunea CFR; găsită în zidul medieval, la h = 150 cm. Material: calcar, sculptare	Piesa este păstrată fragmentar, partea inferioară care constituia câmpul inscripției fiind rupt. În registrul superior, pe partea păstrată a piesei, într-un chenar lat de 30 cm, sunt reprezentați doi genii funerari în zbor. Aceștia sunt plasați simetric în stânga și dreapta cu fața întoarsă spre privitor (capetele destul de distruse ca de altfel întreaga parte superioară a piesei), îmbrăcați în haine lungi strânse peste mijloc. Ei prind cu mâna stângă - respectiv dreaptă, o corona din frunze de laur, cu o rozetă în mijloc și care este prinsă cu o taenia care în partea de jos a coroanei este petrecută peste ornamentul vegetal de șase ori. În celelalte mâini, cei doi genii țin în sus, spre spate, câte o coroană mică. Jos, în fața lor se află culcați pe burtă, câte un leu funerar (ambii reprezentați cu limba scoasă). În registrul inferior se observă o nișă înconjurată de o coroană de frunze de laur și un chenar rotund. Medalionul funerar prezintă un grup familial. În dreapta este reprezentată o femeie a cărei față este foarte deteriorată, înveșmântată într-o tunica cu tiv în jurul gâtului și multe falduri peste care poartă o palla ale cărei colțuri se împreunează deasupra pieptului. În stânga este un bărbat al cărui cap nu s-a păstrat, îmbrăcat cu un sagum. În fața celor doi părinți, plasat între ei, se poate observa capul unui copil. În partea superioară medalionul este încadrat de câte un delfin plasat cu coada în sus.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capitel corintic	Datare: sec. II - III Descoperit: Necunoscut, Necunoscut, probabil Cluj Dimensiuni: l. laturii abacului 24 cm, h. abacului 3.5 cm, diagonala abacului 32 cm, d. gâtului - 19 cm. Material: marmură, sculptare	Capitel corintic relativ bine conservat. Abacul este concav, coșul decorat cu patru frunze de acant, caulicole și flori pe mijlocul laturilor. În centrul bazei (gâtului) capitelului se află o scobitură rotundă pentru fixarea de fusul coloanei.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), Piața Libertății, în curtea casei nr 22. Dimensiuni: h.litere 3-4 cm Material: gresie, sculptare, gravare	Piesa este fragmentară, ruptă în două, din care se păstrează doar jumătatea din stânga, soclul de asemenea lipsind. În spate, altarul a fost scobit dându-i-se, în antichitate sau mai târziu, altă întrebuințare. În spate, altarul a fost scobit în antichitate sau mai târziu, fiind refolosit. Inițial, era de formă paralelipipedică, cu câmpul neted al inscripției încadrat de între fronton și soclu fără a avea nici un fel de chenar pe laturi. Frontonul are profilaturi simple iar pe timpan un motiv triunghiular alcătuit din frunze de acant și o rozetă la mijloc. În colțul din stânga se vede o palmetă și o acroteră, motiv care cu siguranță se repeta și în colțul drept. Matroanele germanice Gesahenae sunt frecvent atestate în Germania Inferior. Altarul votiv de la napoca ilustrează predilecția lui P. Aelius Maximus pentru divinitățile germanice. Datorită epigrafei napocense cunoaștem cariera dedicantului, perosnaj important la Napoca. El dedică și pentru Hercules Magusanus de la Ciumăfaia. De remarcat faptul că matroanele Gesahenae și Hercules Magusanus erau venerați uneori împreună. P. Aelius Maximinus, originar din Dacia, se păare că și-a îndeplinit milițiile ecvestre undeva pe Rin. Aici trebuie că s-a familiarizat cu divinitățile germanice pe care continuă să le venereze și după întoarcerea în provincia natală. El pare să fie fiul lui Aelius Iulius, veteranus ex centurione, proprietarul vilei de la Ciumăfaia, care închină mai multe altare pentru diverse divinități, nici una germanică (Buday A., în Dolg 1911, p. 261-267).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. II Descoperit: jud. ALBA, Alba Iulia, Alba Iulia (Apulum). Dimensiuni: h.litere - 5 cm Material: calcar, sculptare, gravare	Piesa are coronamentul și baza profilate. Coronamentul, este decorat cu motive vegetale iar în centru, cu un con de pin. Inscripția: I(ovi) o(ptimo) m(aximo) dis / deabusque / paternis/ P(ublius) Ael(ius) Stefan-/5/us v(otum) l(ibens) m(erito) p(osuit). Cuvintele sunt separate prin hederae. În numele dedicantului s-a scris greșit f în loc de ph. Comentariu: dedicantul este un greco-oriental iar divinitățile cărora le dedică, inclusiv Iupiter, pot fi divinități străine panteonului greco-roman. Paternus este sinonim aici cu patrius.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv sau bază de statuie	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. ALBA, Alba Iulia, Alba Iulia (Apulum). Dimensiuni: h.litere - 4 cm Material: calcar, sculptare, gravare	Piesa este fragmentară, având capitelul spart în dreapta. Descriere: coronamentul și baza sunt profilate; coronametul este decorat cu acrotere de lângă care pornesc câte o frunză oblică iar în centru, un con de pin. Dacă lectura este corectă, numele dedicantului ne indică o origine etnică illiră.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Piuă de piatră	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Cluj, Str. 23 August, vizavi de Colegiu Material: calcar, cioplire	Piuă rectangulară de mică înălțime. În blocul paralelipipedic, destul de îngrijit fățuit, s-a realizat un orificiu cu diametrul de 22 cm, spațiul care sevea pisării, zdrobirii alimentelor.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Bază de monument funerar	Datare: sf. sec. II - înc. sec. III Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj, (Napoca) în curtea unui imobil de pe strada M. Kogălniceanu. Material: gresie, sculptare	Piesa a suferit mai multe distrugeri. Se poate observa totuși capul lui Amon între doi lei funerari adosați și soclul de formă rotundă pe care stătea monumentul funerar propriu zis. Iupiter Amon este reprezentat în maniera obișnuită - figură umană cu coarne de berbec. Din partea superioară a capului se disting cu greu ochii și nasul iar din coarne se păstrează doar vârfurile orientate înainte. Partea inferioară a portretului este mai bine conservată, putându-se observa gura zeului și barba deasă, tăiată scurt. Leii funerari sunt și ei foarte deteriorați. Celui din stânga îi lipsește capul și partea inferioară a corpului împreună cu laba dreaptă din față. Se mai vede doar laba stângă anterioară, o parte a pieptului, coama și partea inferioară a corpului. Leului din dreapta, ceva mai bine conservat, îi lipsesc capul și o parte din laba stângă anterioară, restul corpului fiind păstrat. Soclul de formă aproape rotundă se mai păstrează, în partea superioară putându-se vedea orificiul pentru fixarea monumentului funerar. Execuția artistică a monumentului nu depășește media obișnuit a lucrărilor de acest tip din Dacia romană.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CARAȘ-SEVERIN, Mehadia, Mehadia, castru; în spatele bastionului de SV, la 3 m de zid, la h – 30 cm, fiind așezată cu fața în jos, utilizată ca pavaj sau căzută din zid. Dimensiuni: h.litere - 3.5 - 4 cm Material: calcar, sculptare, gravare	Piesa este fragmentară, având rupte colțurile din dreapta sus cât și jos. Descriere: într-un chenar bine profilat este redactată o inscripție, având o ușoară liniatură.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Titulus honorarius	Datare: 241 Descoperit: jud. HUNEDOARA, Sarmizegetusa, Sarmizegetusa (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) Dimensiuni: h. litere 4 - 4.8 cm Material: marmură, sculptare, gravare	Titulus honorarius, după Al. Diaconescu, bază de la o statuie ecvestră a lui Gordianul III. Starea de conservare: destul de bine păstrată. Piesa este o placă încadrată într-un chenar simetric, simplu, frumos profilat, care, în opinia lui Al. Diaconescu, urma să îmbrace un miez de zidărie. Blocul nu are urme de crampoane, deci nu aparține unei baze care să fi fost amorsată din ami multe blocuri. Această bază cu miez de zidărie și placaj de marmură susținea probabil o statuie ecvestră de dimensiuni colosale mai degrabă decât una tronând, deși Al. Diaconescu nu exclude nici această posibilitate. Statuia a fost dedicată în 241 de către Concilium trium Daciarum care își avea sediul la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Ca și la Tarraco sau Lugdunum, era probabil separat de cel al orașului. În cazul de față, Al. Diaconescu crede că era plasat în incinta coloniei, lângă amfiteatru unde se întrunea Conciliul.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca) Material: gresie, sculptare, gravare	Altar de mici dimensiuni, deteriorat în partea superioară, coronamentul fiind spart. Baza este simplă, fără profilatură (probabil la fel era și coronamentul).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Medalion funerar	Datare: sec. II Descoperit: jud. CLUJ, Gilău, Gilău; pe proprietatea lui Gallus Viktor unde a fost descoperită în poziție secundară. Material: calcar, sculptare	Medalionul este spart în partea superioară cât și în cea inferioară. Este lucrat aparte cu fundalul nișei neted (tip norico-pannon). În imagine sunt reprezentați în bust un bărbat în stânga și o femeie în dreapta. Veșmintele lor sunt reprezentate prin câteva incizii. Părul bărbatului este sugerat prin striuri paralele în timp ce urechile ambilor defuncți sunt deformate. Fețele au fost puternic corodate încât abia se disting contururile ochilor ori nasul. În plus, ulterior s-au practicat niște orificii rotunde în dreptul ochilor și gurii personajelor. Medalionul este ornat cu o coroană de lauri legată cu o taenia vizibilă mai ales în partea de jos a piesei. Pe anumite porțiuni ale monumentului se mai păstrează urmele vopsirii cu roșu.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară iconică	Datare: sec. III Descoperit: jud. CLUJ, Gilău, Gilău; pe proprietatea lui Gallus Viktor unde a fost descoperită în poziție secundară Material: calcar, sculptare, gravare	Stelă funerară iconică. Piesa este fragmentară, având partea superioară și colțul inferior drept rupte. Fragmentul aparține unei stele cu nișă rectangulară. Se păstrează piciorul de fixare în pământ. Partea superioară fiind ruptă, etse greu de precizat dacă câmpul reliefului nu fusese cumva divizat în două registre. În câmpul reliefului este figurată scena banchetului funebru. Pe kliné se găsesc patru personaje masculine îmbrăcate cu câte o tunica manicata. Cel din dreapta, mai mare decât celelalte trei, ține în mâna dreaptă o cupă. Restul personajelor, probabil băieți, judecând după dimensiuni, țin câte o cupă în mâna dreaptă. Pe umărul stâng al băiatului din dreapta se vede mâna bărbatului. Simetric, de o parte și de alta a unei mensa tripes, se află două kathedrae, pe care se găses câte două personaje. În stânga este redată o femei care poartă tunica lungă, părul coafat simplu, strâns la spate, iar la gât un colier. Mâna stângă o ține adusă la piept iar cu dreapta ține un rhyton care se termină într-un cap uman. Pe kathedra din dreapta stă un personaj îmbrăcat ca și celelalte prsonaje masculine și care ține în mâna stângă o cupă. Se poate presupune că meșterul a vrut inițial să sculpteze aici un personaj feminin fiinndcă se mai văd contururile membrelor inferioare ale unei femei purtând tunica lungă, precum și un picior al acesteia a rămas intact lângă mensa tripes. În spațiul destinat inițial reprezentării, meșterul s-a decis, probabil la sugestia comanditarului, să introducă un camillus. Dimensiunile sale sunt normale dar neîncăpând, el este redat doar în bust, ținând cu mâna stângă un ulcior. Lapicidul a omis și să redea picioarele de la kliné. Realizarea este rudimnetară. Mâinile personajelor sunt redate extrem de schematic. Relieful, foarte plat este mai adâncit în zona capetelor personajelor. Piesa păstrează pe toată suprafața, culoarea roșie, inițială. Sub imagine, într-un chenar simplu, este redată inscripția.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Leu funerar adosat	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Gilău, Gilău, pe proprietatea lui Gallus Viktor unde a fost descoperit în poziție secundară Material: calcar, sculptare	Leul este păstrat doar fragmentar. Face parte din categoria leilor funerari adosați cu funcție de coronament în asociere cu un simbol funerar. Animalul este redat spre stânga, cu labele din față adunate destul de nefiresc, remarcându-se inciziile lungi care reprezintă ghiarele. Capul felinei are un aspect destul de umanizat: ochii mari și migdalați cu contur dublu, gura din care iese o limbă ascuțită, coama redată în partea superioară prin câteva șanțuri puțin adânci iar în jurul gâtului, câteva șuvițe de păr. Lângă laba dreaptă posterioară se distinge vârful ascuțit al cozii. În spatele leului se vede un simbol adosat acestuia. În dreapta jos se distinge o rozetă iar cele două protuberanțe de deasupra ei sunt mamelele Sfinxului cu care era asociat leul, Sfinx care nu are între labe obișnuita mască ci o rozetă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară	Datare: sec. III Descoperit: jud. ALBA, Pătrânjeni, Pătrânjeni (Ampelum) Dimensiuni: h. litere - 5 cm Material: calcar, sculptare, gravare	Stelă funerară fragmentară, din ea păstrându-se doar partea inferioară. Descriere: câmpul inscripției (pe care se conservă ultimele șase rânduri) este adâncit și încadrat de două semicoloane decorate cu viță de vie și ciorchini de struguri. Marginea de jos și pivotul de fixare sunt lucrate sumar.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Coronament funerar	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. ALBA, Pătrânjeni, Pătrânjeni (Ampelum) Material: calcar, sculptare	Realizarea piesei este extrem de rudimentară. Coronamentul este așezat pe o bază hexagonală, și are forma unui coș pentru ofrande votive (fructe, pâini ?) redate extrem de stilizat. La baza acestuia, separându-l de partea de fixare se află o mulură decorată prin incizii, asemeni unei frânghii. Același element decorativ se repetă și în partea superioară, părând a fi marginea coșului. Corpul acestuia, între cele două muluri, este decorat prin incizarea unor linii verticale dese, spațiile dintre acestea fiind umplute de o rețea fină de linii orizontale, nu foarte simetrice. Piesa provine de la o incintă funerară (?).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Coronament funerar	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. ALBA, Pătrânjeni, Pătrânjeni (Ampelum) Material: calcar, sculptare	Realizarea piesei este extrem de rudimentară. La baza conului, separându-l de partea de fixare se află o mulură decorată prin incizii, asemeni unei frânghii. Același element decorativ se repetă și în partea superioară a conului. Deasupra acestuia, calota pinului este decorată cu un moriv vegetal ce imită detaliile specifice conului de pin. Corpul conului între cele două muluri este decorat prin incizarea unor linii care se întretaie formând un fel de rețea. Piesa provine de la o incintă funerară (?).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Turda, Turda (Potaissa) Dimensiuni: h. litere - 4. 5 cm Material: gresie, sculptare, gravare	Altarul are baza și coronamentul simple. Primul rând al inscripției se plasează pe coronament.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. ALBA, Zlatna, Zlatna (Ampelum), jud. Alba; descoperit la lucrările de nivelare a terenului la sud de oraș, între drumul spre Alba Iulia și Uzina din Zlatna. Dimensiuni: h.litere - 3.5 - 4.5 cm Material: gresie, sculptare, gravare	Suprafața cu inscripția este corodată. Altar votiv lucrat pe trei fețe cu baza simplă. Coronamentul este simplu pe părțile laterale iar pe fața centrală este decorat cu fronton cu rozetă și frunze de acant iar la colțuri cu acrotere.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Bază de statuie votivă	Datare: sec. II Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca) str. Jókai, nr. 8. Dimensiuni: h.litere - 6 - 8 cm Material: calcar, sculptare, gravare	Bază de statuie votivă. Colțul inferior stâng este rupt și lipsește statuia care stătea desupra. A fost restaurată. Descriere: monumentul are baza și coronamentul simple, fără profilatură. Inscripția este plasată pe fața principală, fără a fi înscrisă într-un chenar. Pe partea superioară a altarului sunt incizate câteva litere greu de descifrat, poate o repetare a dedicației IOM sau o adăugire modernă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cippus funerar	Datare: sec. II Descoperit: jud. ALBA, Pătrânjeni, Pătrânjeni (Ampelum) Dimensiuni: h.litere - 7.4 - 9 cm Material: calcar, sculptare, gravare	Cippus funerar, parțial distrus (marginea stângă, partea superioară). Pe fața principală este redată inscripția, înscrisă într-un chenar simetric, bine modelat. Titularul epitafului, P. Ael. Gaius, cu praenomen și nomen după împăratul P. Aelius Hadrianus, poartă cognomen-ul Gaius, care în realitate este praenomen. Fiului său i-a confecționat un cognomen derivat din al său, Gaianus – un nume frecvent în provincii. Pare a fi vorba de o familie de orientali stabiliți la Ampelum.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară	Datare: sec. II Descoperit: jud. ALBA, Pătrânjeni, Pătrânjeni (Ampelum) Dimensiuni: h. litere - 5 - 6 cm Material: calcar, sculptare, gravare	Stelă funerară aniconică. Se păstrează doar partea superioară a piesei. Descriere: se mai vede foarte puțin din registrul superior care era decorat în relief, aici plasându-se probabil două busturi. Textul inscripției este încadrat într-un chenar dublu profilat. Syrillio a trăit 78 de ani. Monumentul este pus de Liberalis, libert și Aelia Victoria, tatălui lor. Syrillio era paznic-responsabil al unui sanctuar, templu sau clădire publică importantă în Ampelum. După nume, este de origine siriană.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară iconică, anarhitectonică	Datare: sf. sec. II - înc. sec. III Descoperit: jud. CLUJ, Cășeiu, Cășeiu (Samum) Material: calcar, sculptare, gravare	Stelă funerară iconică, anarhitectonică. Se păstrează doar un fragment din partea superioară a piesei.Este decorată cu o arhitravă în partea superioară. Se mai distinge parțial medalionul înconjurat de o coroană de lauri, cu nișa cochiliformă, extrem de rudimentar realizată. În interiorul acestuia se mai poate observa capul unui personaj masculin. În spațiul rămas între colțurile superioare ale stelei și medalion, au fost plasate simetric, două rozete.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară iconică anarhitectonică	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. MUREȘ, Sărățeni, Sărățeni, hotarul Szekercés. Material: andezit, sculptare	Stelă iconică, anarhitectonică, cu medalion. Se mai conservă doar partea superioară dreaptă a medalionului. Se observă parțial medalionul, înconjurat de o corona iar în interiorul său, capul unui defunct, cu portretul extrem de aplatizat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Perete lateral stâng de aedicula	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), str. Petöfi. Material: calcar, sculptare	Perete lateral stâng de aedicula. Piesa se păstrează fragmentar, doar partea inferioară a peretelui. În partea stângă se vede bordura care se îmbina cu peretele central, lucrată cu lovituri mari de daltă, lată de 16 cm. Pe perete, pe un fundal ușor albiat, se află reprezentarea unei femei în picioare din a cărei imagine s-a păstrat doar partea inferioară a corpului cu piciorul stâng redat în semiprofil iar dreptul din față. Poartă tunica lungă până la glezne, cu falduri bogate și adânci. În porțiunea stângă de sus se vede un fragment dintr-un obiect, probabil un vas.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Perete lateral stâng de aedicula funerară	Datare: sec. III Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), str.Petöfi. Material: calcar, sculptare	Fragment de perete lateral stânga de aedicula funerară. În stânga are o bordură lată de 17 cm, ușor profilată, cu orificiu de fixare deasupra. Lângă bordură se vede spătarul unei kathedra pe care stă o femeie privind în față. Coafura personajului este realizată cu cărare pe mijlocul capului, părul fiind strâns la spate. Ca podoabe, femeia poartă cercei-pandantiv globulari și este înveșmântată cu o tunica.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară iconică anarhitectonică	Datare: Sfârșitul sec. II - începutul sec.III Descoperit: jud. CLUJ, Gilău, Gilău, punctul Veresmart. Material: calcar, sculptare	Stelă funerară iconică, anarhitectonică cu medalion. Piesa este fragmentară, se mai păstrează doar câmpul imaginii. Decorul este realizat în două regitre. În registrul superior, într-un medalion încadrat într-o corona este plasat bustul defunctei, flancată de genii. Aceștia sunt reprezantați nuzi, în poziție statică, cu un contrapost redat rudimentar. Amândoi țin câte un thyrsos în mâna dinspre marginea scenei, îndoită din cot și ridicată în sus de-a lungul cozii și câte un ciorchine în cealaltă mână lăsată liberă pe lângă corp. În registrul inferior apar doi cavaleri afrontați; caii au câte un picior din față ridicat. Cavalerii poartă tunici scurte, țin cu o mână hățurile cailor iar cu cealaltă câte o lance.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Perete lateral drept de adicula funerară	Datare: sec. III Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), lângă cimitirul Kalandos. Material: calcar, sculptare	Piesa este fragmentară. Se poate observa parțial un personaj feminin de tipul Camilla. Mai precis se mai vede capul, cu parul lung, buclat căzând pe umeri și mâna dreaptă ridicată la nivelul feței, care apucă un prosop. Marginea stângă este decorată sub forma unei coloane cu decor vegetal.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Perete lateral drept de aedicula funerară	Datare: sec. III Descoperit: jud. MUREȘ, Sărățeni, Sărățeni, hotarul Szekercés Material: calcar, sculptare	Piesa este fragmentară; partea superioară, cea inferioară și o porțiune din latura stângă sunt distruse. Marginea stângă a fost decorată prin reprezentarea unei coloane cu fustul împodobit cu un decor vegetal. Pe perete au fost reprezentate foarte schematic două femei (?) cu veșminte cu mâneci lungi, strânse în talie. Personajul din dreapta are mâna adusă la brâu și ține un obiect de formă alungită, mai evazat în partea superioară (pahar ?). Personajul din stânga ține un obiect asemănător de dimensiuni mai mici (sau este vorba de capătul unui șervet pe care de regulă servitorii îl țin pe umăr și îl apucă cu mâna).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Relief votiv	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Gilău, Provine din Gilău, de pe proprietatea lui Gallus Viktor. Material: calcar, sculptare	Relief votiv ușor fragmentat, partea inferioară a chenarului fiind puțin ruptă. Scena îl reprezintă pe Cavalerului Trac în naiskos, cu coloanele terminate într-un capitel simplu pe care se așează un fronton triunghiular, boltit în interior, cu cornișa decorată cu denticule și cu o bordură dublă. Cavalerul este orientat spre stânga, într-o ipostază specifică, calul mergând la pas. Costumul se compune dintr-o tunica drapată și un sagum care-i flutură în vânt, prins pe umăr cu o fibulă rotundă. Calul, redat cu minuțiozitate, cu coada împletită ce îi atârnă până la pământ, este încins cu curele de care este prinsă șaua, vizibilă și ea. La picioarele anterioare ale calului se distinge, cu greutate din cauza spargerii piesei, un personaj uman sau un animal răpus. Cavalerul ține cu mâna dreaptă hățurile calului în timp ce în stânga, întinsă în față, ține lira - atributul lui Apollo iar pe mantie este reprezentat un corb, atribut al aceluiași zeu. Este posibil ca în partea de jos a piesei, acum deteriorată, să fi fost gravată o inscripție. Realizarea piesei din punct de vedere artistic este modestă având însă, după I. I. Russu, o "expresivitate rustică". După L. Robert este o reprezentare a mortului eroizat în chip de Apollo iar după Buday Á. ne aflăm în fața unei contaminări a Cavalerului Trac cu Apollo.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar funerar în formă de aedicula	Datare: sec. II Descoperit: jud. ALBA, Pătrânjeni, Pătrânjeni (Ampelum) Material: calcar, sculptare	Altar funerar în forma de aedicula. Monumentul este decorat în relief pe trei laturi (reliefurile sunt aplatizate), sub forma unor nișe flancate de coloane, cu coronamentele circulare și flancate de acrotere; deasupra este plasat un con de pin. Pe fața centrală se disting două registre, în cel superior fiind reprezentat capul Gorgonei Medusa iar în cel inferior busturile defuncților, un bărbat - în dreapta, și o femeie - în stânga iar în fața lor un copil. Pe partea laterală stângă, monumentul e decorat cu reprezentările a doi delfini, în partea superioară, sub care este plasată imaginea lui Attis. Pe latura dreaptă, în frontonul semicircular sunt plasați un porumbel și niște rozete, iar jos, în nișă, este redată imaginea unui personaj feminin, în picioare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Bază patrulateră de monument funerar	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. ALBA, Pătrânjeni, Pătrânjeni (Ampelum) Material: calcar, sculptare	Piesa este destul de corodată, relieful fiind aplatizat; a suferit mai multe deteriorări. Monumentul este decorat pe toate părțile laterale. Decorul părții laterale din stânga a fost distrus ulterior probabil datorită reutilizării piesei dacă nu cumva este vorba de o piesă neterminată. Pe fețele centrale decorul se compune din câte doi lei adosați între care este plasat un cap de Medusa. Pe fața laterală păstrată, decorul este compus din imaginea a doi păuni afrontați încadrați într-un chenar. Pe partea superioară, marginea de deasupra laturii decorate cu păuni, este decorată la rândul ei cu o colonetă. În centu, suprafața prezintă o adâncitură ce pare a fi circulară, în centrul acesteia fiind practicat un orificiu patrulater care trebuie să fi servit fixării cu scoabe a părții superioare a monumentului.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Leu funerar	Datare: sec. II - III Material: calcar, sculptare	Leu funerar păstrat fragmentar; lipsește partea din spate a corpului animalului iar capul este deteriorat. Animalul este orientat spre stânga, în picioare, ținând laba dreaptă din față ridicată. Se văd bine detaliile anatomice ale capului. Coama, atât pe cap cât și pe gât, spate, piept, este bogată. Meșterul a redat-o sub forma unor bucle lungi, spiralate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar funerar	Datare: sf. sec. II Descoperit: jud. CLUJ, Turda, Turda (Potaissa). Material: tuf, sculptare, gravare	Piesa a suferit mai multe distrugeri, fiindu-i spart colțul superior stâng. Bază paralelipipedică decorată pe trei părți. Pe latura din dreapta este reprezentată o femeie în picioare, pe un soclu, purtând o haină lungă cu falduri. Pe latura din stânga este reprezentat un kantharos din care ies ciorchini de struguri. Inscripția este redată pe fața centrală, încadrată de un chenar dublu profilat. În inscripția funerară a Valeriei Maximilla se poate stabili arborele genealogic al familiei, mai precis succesiunea a trei generații. P. Aelius Tertius, fost decurio într-o unitate auxiliară de cavalerie, acum veteran, se căsătorise cu Valeria Maximilla, fiica lui Valerius Maximus și a Valeriei Marcellina. Valeria Maximilla moare la 29 de ani după ce adusese pe lume mai mulți copii, cel puțin trei care supraviețuiesc. Din moment ce P. Aelius Tertius e veteran, el are la moartea soției cel puțin 43 – 45 de ani. Defuncta era unică la părinți sau cea mai mare dintre frați pentru că cognomen-ul ei, Maximilla, derivă din cel al tatălui. Primul dintre copiii lui P. Aelius Tertius se cheamă (P. Aelius) Terentius, având un nomen pe post de cognomen, greșeală frecventă provocată probabil de impresia că Terentius ar deriva din Tertius. Fiica lor are cognomen-ul Valeria, deci din nou un nomen folosit drept cognomen. În acest caz s-a dorit probabil evidențierea nomen-uluilui mamei. Dar al treilea copil, Maximianus, ca al doilea băiat din familie, a primit un cognomen după obicei, derivat din cognomen-ul mamei, Maximilla și care amintea de cognomen-ul bunicului patern.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. III (209-211). Descoperit: jud. HUNEDOARA, Sâncrai Dimensiuni: h. litere - 4 - 5 cm Material: calcar, sculptare, gravare	Piesa este relativ bine păstrată; a suferit mici distrugeri cu ocazia refolosirii sale în epoca medievală. Profilatura capitelului și a bazei pe latura din față este rasă la nivelul câmpului inscripției cu ocazia refolosirii piesei în Evul Mediu sau chiar în antichitate. În r. 6, numele cesarului Septimius Geta este martelat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară iconică	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, str. Pavlov Material: calcar, sculptare	Stelă fragmentară cu reprezentarea defuncților în medalion. Acesta, inclus într-un spațiu rectangular, este redat sub forma unei nișe rotunde înconjurată de o corona de frunze legată în patru locuri cu o taenia. Cele patru unghiuri formate între medalion și marginile plăcii rectangulare sunt decorate cu palmete stilizate. În medalion sunt reprezentați defuncții - o pereche împreună cu copilul lor. Bărbatul, plasat în dreapta, are părul bogat tuns scurt, poartă barbă și mustață. El este înveșmântat cu cu o tunica peste care poartă o mantie prinsă pe umărul drept. Soția lui, plasată în stânga, are părul coafat cu cărare pe mijlocul capului, buclele fiind strânse în jurul capului și la spate. Poartă tunica și palla, cu falduri bogate. De sub mantie i se vede mâna dreaptă, îndoită pe piept. Între cei doi este reprezentat copilul, îmbrăcat cu tunica și mantie.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. III Descoperit: jud. CLUJ, Ciumăfaia, Ciumăfaia, jud. Cluj, villa rustica, punctul «Pălută» Dimensiuni: h. litere - 5 cm, h. capitel 20 cm, baza – 22 cm, lățimea în afara bazei și capitelului – 52 cm Material: gresie, sculptare, gravare	Altar votiv închinat lui Mercur fragmentat în colțul superior stâng al capitelului. Altarul este realizat după același tip ca piesa v 15.885, altarul închinat lui Apollo. Monumentul are capitelul simplu, decorat cu fronton cu motive vegetale încadrat de acrotere; baza este simplă. Textul ocupă doar o treime din câmpul destinat inscripției; literele sunt îngrijit gravate și proporționat aliniate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. III Descoperit: jud. CLUJ, Ciumăfaia, Ciumăfaia, jud. Cluj, villa rustica, punctul « Pălută » Material: gresie, sculptare, gravare	Altarul a suferit mai multe deteriorări, cea mai semnificativă pe latura din spate. Baza și coronamentul sunt simple. În loc de profilatură s-au incizat miște linii paralele. Capitelul este decorat cu fronton cu frunze de acant, flancat de acrotere, lucrat doar pe trei laturi, spatele rămânând nelucrat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. III Descoperit: jud. CLUJ, Ciumăfaia, Ciumăfaia, jud. Cluj, villa rustica, punctul « Pălută » Dimensiuni: h. litere - 5 cm Material: gresie, sculptare, gravare	Altar votiv cu bază simplă. Partea superioară a monumentului este distrusă iar fața inscripției este foarte corodată.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. III Descoperit: jud. CLUJ, Ciumăfaia, Ciumăfaia, jud. Cluj, villa rustica, punctul «Pălută» Dimensiuni: h. litere - 6 cm Material: gresie, sculptare, gravare	Partea inferioară a piesei este ruptă, la fel și latura din spate. Descriere: altar votiv cu coronamentul frumos profilat. Deasupra profilaturii, în zona centrală a capitelului, este plasată o rozetă iar la colțuri mici acrotere. Lângă acestea, în interior, sunt plasate niște decorațiuni vegetale în formă de semilună. Lucrarea este de bună calitate, din punct de vedere artistic.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. III Descoperit: jud. CLUJ, Ciumăfaia, Ciumăfaia, jud. Cluj, villa rustica, punctul « Pălută » Dimensiuni: h. litere - 5 cm. Material: calcar, sculptare, gravare	Altarul a suferit mici deteriorări; prezintă o spărtură mai semnificativă pe marginea stângă a laturii stângi. Baza este simplă iar coronamentul, fără profiatură, este decorat cu fronton și acrotere (pe trei laturi). În fronton sunt plasate frunze de acant, iar în centru un con de pin (?). Inscripția este concentrată în partea superioară a feței centrale a altarului astfel încât în partea inferioară rămâne un spațiu nefolosit destul de mare, ca și în cazul altarului închinat lui Mercur cu care seamănă întocmai și din punctul de vedere al realizării artistice.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. III Descoperit: jud. CLUJ, Ciumăfaia, Ciumăfaia, jud. Cluj, villa rustica, punctul «Pălută» Material: calcar, sculptare, ngravare	Altarul a suferit mici deteriorări, mai ales pe muchii. Piesa este rectangulară, cu baza și capitelul simple, fără profilatură. Textul este destul de frumos realizat, cu literele uniforme.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Titulus honorarius	Datare: mijl. sec. III (244) Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, P-ta Karolina, nr. 3. Material: calcar de Baciu, sculptare, gravare	Altar onorific, după Al. Diaconescu, bază de statuie pentru Otacilia Severa. Piesa este ruptă în două pe verticală, se păstrează doar jumătatea dreaptă a monumentului cu inscripția încadrată într-un chenar simplu, profilat. Chiar dacă piesa este înjumătățită, textul este lizibil.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar funerar	Datare: sec. II - III. Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca) fosta "brutărie militară". Material: calcar, sculptare, gravare	Se mai păstrează doar partea superioară a monumentului. Descriere: sub un chenar profilat se plasează inscripția.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Altar votiv	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Ciumăfaia, Ciumăfaia, jud. Cluj, villa rustica, punctul « Pălută » Dimensiuni: câmpul inscripției: 34 x 20 cm, h. litere – 4-5 cm. Material: gresie, sculptare, gravare	Altarul a suferit deteriorări; inscripția este mutilată în unele locuri iar unele litere sunt șterse. Soclul și frontonul sunt ieșite în afară față de câmpul inscripției și se compun dintr-o fâșie lată de 10 cm. Spatele monumentului, deși nelucrat, a fost dat cu miniu. Literele inscripției sunt gravate destul de neîngrijit. Textul este plasa în partea superioară a câmpului inscripției, ca și în cazul altor altor două altare descoperite în același loc.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Titulus honorarius	Datare: sec. II Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Cluj (Napoca), Str. Magyar Material: calcar, sculptare, gravare	Titulus honorarius fragmentar, după Al. Diaconescu, bază de statuie pedestră a lui Commodus. Piesa este păstrată fragmentar, având partea inferioară spartă, ultimele cinci rânduri ale inscripție lipsesc astăzi. Piesa reprezintă corpul median al bazei. Câmpul inscripției era încadrat de o mulură simplă. Din text rezultă că altarul/statuia a fost ridicat cândva între 185 și 192, în onoarea obținerii decurionatului de către procuratorul financiar al Daciei Porolissensis, Aelius Constans și un mai tânăr membru al ordinului ecvestru, Iulius Pacatianus. Ceea ce îi unea pe ambii este faptul că ei comandaseră pe rând ala Siliana cantonată la Gilău. Evident că acordarea rangului decurional acestor cavaleri era onorifică, sarcina finanțării și ridicării monumentului fiind preluată de doi notabili locali, probabil primul duumvir al coloniei iar celălalt simplu decurion. Ambii serviseră însă în Ala Siliana ca decurioni alari sub comanda celor doi prefecți de ală amintiți la începutul inscripției și își promiseseră că aunci când aceștia vor primi decurionatul napocens ei vor prelua sarcina ridicării monumentului promis de primii. Inscripția documentează strânsele legături dintre ofițerii din Ala Siliana și Ordo Decurionum din Napoca. De altfel, inscripția CIL III 845 ne spune că Sextus Valerius Saturninus a fost în același timp decurio alae Silianae et coloniae.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Stelă funerară	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. SĂLAJ, Moigrad, Moigrad (Porolissum) Dimensiuni: h. l. – 7 cm. Material: calcar, sculptare, gravare	Se păstrează doar partea inferioară a piesei; capitelul, baza, începutul și sfârșitul inscripției sunt rupte.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Fus lis	Datare: sec. II - III Descoperit: jud. CLUJ, Cluj-Napoca, Piața Unirii (Mátyas Kir. Ter) Dimensiuni: d -40 cm; D – 50 cm. Material: Calcar, sculptare	Piesa este păstrată fragmentar; capitelul și baza lipsesc; fusul prezintă urme de coroziune. Fusul este lis.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu volute	Datare: sec. I - jumătatea sec. al II-lea p.Chr. Descoperit: jud. Alba, com. ORAȘ ZLATNA, ZLATNA, AMPELUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Partea superioară a torții și o parte din cioc au fost restaurate; rezervor circular; disc concav, delimitat de umăr printr-un cerc canelat; câte un lob în formă de semilună, încadrează partea laterală a rezervorului; ciocul alungit este încadrat la bază de două semivolute, închise spre disc de o canelură; toartă inelară, supraînălțată; bază plată, încadrată de un cerc canelat. Pastă fină, firnis brun-roșcată. Tip V Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu volute	Datare: sec. al II-lea p.Chr. Descoperit: jud. Sibiu, com. ORAȘ MIERCUREA SIBIULUI, MIERCUREA SIBIULUI Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat; rezervor circular; disc concav, decorat cu o corabie spre dreapta și încadrat de trei cercuri concentrice canelate; sub corabie se află un orificiu de alimentare; ciocul triunghiular este încadrat de câte o volută; bază plată, marcată de un cerc canelat. Pastă fină, ocru-deschis; urme de angobă cărămiziu-roșcată. Tip I Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț trilychnis, toartă în formă de frunză stilizată	Datare: sec. II - III p.Chr Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Piesa este foarte rulată; rezervor circular; disc ușor concav, cu două orificii de alimentare; ciocuri scurte; toartă supraînălțată, în formă de frunză, cu apucătoare dorsală; detaliile care marchează frunza stilizată, nu se mai disting; bază plată.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Bistrița-Năsăud, com. URIU, ILIȘUA - CRISTEȘTII CICEULUI Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat; rezervor circular, disc plat, cu un orificiu de alimentare; o bordură înălțată delimitează discul și ciocul; umăr decorat cu două protuberanțe; toartă supraînălțată, plină; cioc alungit; bază plată, marcată de un cerc reliefat. Pastă fină, ocru-închis; angobă brună. Tip X Loeschcke	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț trilychnis cu canal închis și toartă supraînălțată, în formă de frunză stilizată	Datare: sec. al II-lea p.Chr. Descoperit: jud. Alba, com. MUNICIPIUL ALBA IULIA, ALBA IULIA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat; rezervor circular; discul concav, cu un orificiu de alimentare, este delimitat de două cercuri concentrice canelate, întrerupte în dreptul fiecărui cioc de câte un orificiu cu dimensiuni mai mici; decorul discului este foarte șters; ciocurile sunt delimitate de disc printr-un decor în formă de petale de rozetă; toartă supraînălțată, în formă de frunză stilizată, cu nervură centrală și apucătoare dorsală, terminată cu câte două nervuri laterale, canelate. Pastă fină, ocru-deschis; angobă cărămizie. Tip VIII Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. MUNICIPIUL ALBA IULIA, ALBA IULIA, APULUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat, dar rezervorul ușor ciobit. Rezervor circular; disc plat, cu un orificiu de alimentare; umăr decorat cu trei butoni ornamentali; bordură înălțată, care delimitează discul și ciocul; bază ușor concavă, încadrată de un cerc canelat; pastă fină, cărămizie; urme de angobă cărămizie. Tip X Loeschcke	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal închis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. MUNICIPIUL ALBA IULIA, ALBA IULIA, APULUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat, dar foarte rulat; rezervor circular; disc concav, decorat în formă de rozetă, motivul ornamental fiind foarte șters și abia perceptibil; cioc scurt, semisferic; toartă plină, supraînălțată; bază plată. Pastă fină, cărămizie; angobă cărămizie. Tip VIII Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Sfeșnic cu toartă laterală	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. MUNICIPIUL ALBA IULIA, ALBA IULIA, APULUM Material: lut; modelare la roată; ardere în cuptor	Piesa face parte din categoria celor denumite „portlumânare“; rezervor circular, cu o apucătoare laterală, perforată și ușor înclinată spre bază; fund inelar. Pastă fină, ocru-cărămizie.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat, dar discul are o mică spărtură; rezervor circular; umăr decorat cu trei protuberanțe, foarte tocite; disc plat, cu un orificiu de alimentare; bordură înălțată, care delimitează discul și ciocul; bază ușor concavă; pastă fină, angobă brună. Tip X Loeschcke	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal închis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA, CLUJ-NAPOCA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Discul, ușor concav, este spart; rezervor circular; cioc semisferic, alungit; toartă plină, supraînălțată; bază plată. Pastă fină, cărămizie; urme de angobă brună. Tip VIII Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț trilychnis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. MUNICIPIUL ALBA IULIA, ALBA IULIA, APULUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	S-a păstrat partea superioară a opaițului, cu discul, umărul și un cioc; piesa a fost reîntregită; bazin circular; disc concav, decorat în formă de rozetă, cu trei orificii centrale pentru alimentare. Discul este delimitat de umăr printr-un cerc reliefat; umăr decorat cu ove; toartă inelară. Pastă fină, cărămizie; angobă cărămiziu-roșcat. Tip VIII Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. MUNICIPIUL ALBA IULIA, ALBA IULIA, APULUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat; rezervor circular; discplat, cu un orificiu de alimentare; umăr decorat cu trei protuberanțe; atât pe umăr, cât și de-a lungul canalului, opaițul este decorat cu un motiv geometric format dintr-o rețea de hașuri încrucișate, realizat prin incizare; bază ușor concavă, încadrată de un inel aplatizat. Pastă fină, brună. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal închis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. APAHIDA, CORPADEA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat; rezervor circular; disc concav, decorat în formă de rozetă, cu un orificiu de alimentare; umărul este decorat cu un șir de câte două cercuri concentrice incizate, greu de distins, datorită faptului că opaițul este foarte rulat; discul este delimitat de umăr și cioc printr-un cerc canelat; toartă plină, supraînălțată; bază plată. Tip VIII Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. APAHIDA, CORPADEA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat, dar foarte rulat; rezervor circular; umăr decorat cu trei protuberanțe foarte tocite; disc plat, cu un orificiu de alimentare; o bordură înălțată, delimitează discul și ciocul; bază concavă. Pastă fină, ocru-deschis; angobă cărămizie. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Nu s-a păstrat jumătate din partea superioară a opaițului; piesa a fost restaurată; rezervor circular; disc plat, cu un orificiu de alimentare; umăr decorat cu două protuberanțe; un șir de motive decorative geometrice, formate dintr-o rețea de hașuri încrucișate și incizate, înconjoară umărul și canalul; bază plată; pastă fină brună. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. MUNICIPIUL TURDA, TURDA, POTAISSA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat, ciocul ușor ciobit; rezervor circular; umăr decorat cu trei protuberanțe; un motiv geometric, format din linii oblice incizate, ornamentează atât umărul, cât și zona canalului; disc plat, cu un orificiu de alimentare; bordură înălțată, care delimitează discul și ciocul; bază plată, cu o ștampilă ilizibilă, încadrată de două cercuri concentrice reliefate. Pastă fină ocru-deschis; urme de angobă cărămizie. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. MUNICIPIUL TURDA, TURDA, POTAISSA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Discul ciobit; rezervor circular; disc plat; umăr ornamentat cu trei protuberanțe; discul și ciocul sunt delimitate de o bordură supraînălțată; bază ușor concavă. Pastă fină, ocru-deschis. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec.II-III p.Chr Descoperit: jud. Maramureș, com. LĂPUȘ, LĂPUȘ Material: lut; modelare in tipar bivalv; ardere in cuptor	Integral păstrat; rezervor circular; disc plat, cu un orificiu de alimentare; bordură înălțată, care delimitează discul și ciocul; cioc alungit; toartă plină, supraînălțată; bază plată; pastă fină, ocru-închis; angobă brună. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. ORAȘ ZLATNA, ZLATNA, AMPELUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Tip X Loeschcke	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. ORAȘ ZLATNA, PĂTRÂNGENI, AMPELUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Disc spart în zona orificiului de alimentare; opaițul este foarte rulat; rezervor circular; disc plat; bordură înălțată, care delimitează discul și ciocul; umăr decorat cu trei protuberanțe foarte tocite; cioc alungit; bază plată cu un cerc canelat. Pastă fină, ocru-deschis. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschisopaiț cu canal deschis de tip Firmalampe, FORTIS	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. ORAȘ ZLATNA, PĂTRÂNGENI, AMPELUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Disc spart; rezervor circular; umăr decorat cu doi butoni ornamentali; bordură înălțată, care delimita discul și ciocul; bază plată, cu ștampila FORTIS, foarte ștearsă; opaițul este foarte rulat. Pastă ocru-închis; urme de angobă pe umăr. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal închis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA, CLUJ-NAPOCA, NAPOCA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat; rudimentar lucrat; foarte rulat; rezervor circular; disc concav, decorat în formă de rozetă, cu un orificiu central de alimentare; umăr decorat cu doi butoni ornamentali, dintre care s-a păstrat doar unul; disc delimitat de cioc printr-un brâu canelat; toartă plină, supraînălțată; cioc scurt, semisferic; bază plată. Pastă ocru-deschis. Tip VIII Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis de tip Firmalampe, SEXTUS	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. MUNICIPIUL BLAJ, MĂNĂRADE Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat, dar deformat; rezervor circular; disc plat; umăr decorat cu trei protuberanțe; bordură înălțată, care delimitează discul și ciocul; bază plată, cu ștampila SEXTI, încadrată de două cercuri englifice. Pastă fină, cărămizie; urme de angobă carămizie. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. MUNICIPIUL ALBA IULIA, ALBA IULIA, APULUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Tip X Loeschcke	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschisopaiț cu canal deschis de tip Firmalampe, FORTIS	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. MUNICIPIUL ALBA IULIA, ALBA IULIA, APULUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat; rezervor circular; disc plat, cu un orificiu de alimentare; umăr decorat cu doi butoni ornamentali; bordură înălțată, care delimitează discul și ciocul; bază plată, cu ștampila FORTIS, încadrată de două cercuri concentrice canelate. Pastă fină, cărămiziu-roșcat; angobă roșcată, cu urme de arsură. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis de tip Firmalampe, ATIMETI	Datare: a doua jumătate a sec. al II-lea - începutul sec. al III-lea p.Chr. Descoperit: jud. Alba, com. MUNICIPIUL SEBEȘ, SEBEȘ Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat; rezervor circular; disc plat, cu unorificiu de alimentare; umăr decorat cu doi butoni ornamentali; bordură înălțată, care delimitează discul și ciocul; bază plată, cu ștampila ATIMETI, cu litere în relief și încadrată de trei cercuri concentrice. Pastă fină, ocru-deschis; angobă brun-roșcată. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. MUNICIPIUL SEBEȘ, SEBEȘ Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat; rezervor circular; disc plat, cu un orificiu de alimentare; umăr decorat cu trei protuberanțe; bordură înălțată, care delimitează discul și ciocul; cioc lung; bazin plat, marcat de trei cercuri concentrice canelate; pastă fină; angobă brună. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschisopaiț cu canal deschis de tip Firmalampe, FORTIS	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. MUNICIPIUL TURDA, TURDA, POTAISSA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat, dar deformat în zona ciocului; rezervor circular; umăr decorat cu trei protuberanțe; disc plat, cu un orificiu de alimentare; bază plată, cu ștampila FORTIS, estompată și încadrată de două cercuri concentrice canelate. Pastă fină, ocru-deschis. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Cluj, com. MUNICIPIUL TURDA, TURDA, POTAISSA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat, dar foarte rulat; rezervor circular; umăr decorat cu două protuberanțe; disc plat, cu un orificiu de alimentare; bordură înălțată, care delimitează discul și ciocul; bază plată, cu o ștampilă ilizibilăpastă fină, ocru deschis. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis de tip Firmalampe, CASSIUS	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. ORAȘ BAIA DE ARIEȘ, BAIA DE ARIEȘ Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat; rezervor circular; disc plat, cu un orificiu de alimentare; umăr decorat cu trei protuberanțe; bordură înălțată, care delimitează discul și ciocul; bază plată, cu ștampila CASSI, încadrată de două cercuri concentrice; literele sunt estompate, datorită uzurii. Pastă fină, cărămizie. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis de tip Firmalampe, FAVORINUS	Datare: sec. al II-lea - începutul sec. al III-lea p.Chr. Descoperit: jud. Alba, com. ORAȘ BAIA DE ARIEȘ, BAIA DE ARIEȘ Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat, ștampilă estompată; rezervor circular; disc plat, cu un orificiu de alimentare; umăr decorat cu doi butoni ornamentali; bordură înălțată, care delimitează discul și ciocul; bază plată, cu ștampila FA[V]OR, încadrată de două cercuri concentrice canelate. Pastă fină ocru-cărămizie. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis de tip Firmalampe, QGC	Datare: sec al II- lea - începutul sec al III- lea p. Chr. Descoperit: jud. Alba, com. ORAȘ BAIA DE ARIEȘ, BAIA DE ARIEȘ Material: Lut; modelare in tipar bivalv; ardere in cuptor	Integral păstrat; rezervor circular; disc plat cu un orificiu de alimentare; umăr decorat cu doi butoni; bordură înălțată, care delimitează discul și ciocul; cioc alungit; bază plată cu ștampila Q(?Quintus) G(………) C (………..), încadrată de două cercuri concentrice. Pastă fină cărămizie. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț bilychnis, de tip Firmalampe (?), cu toartă supraînălțată	Datare: sec.II-III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. ORAȘ BAIA DE ARIEȘ, BAIA DE ARIEȘ Material: Lut; modelare in tipar bivalv; ardere in cuptor	Integral păstrat, dar deformat și foarte rulat; bazin circular; disc ușor concav; două ciocuri alungite; toartă triunghiulară, supraînălțată și cu apucătoare dorsală; bază inelară, marcată cu două linii reliefate și încrucișate. Pastă fină, cărămizie.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț trilychnis cu toartă în formă de frunză stilizată	Datare: sec.II-III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. ORAȘ BAIA DE ARIEȘ, BAIA DE ARIEȘ Material: lut; modelare in tipar bivalv; ardere in cuptor	Integral păstrat, dar deformat; rezervor circular; bazin ușor concav, decorat în formă de rozetă, cu un orificiu de alimentare; canale închise; toartă supraînălțată, în formă de frunză stilizată, cu nervură mediană; bază plată, marcată de un cerc relifat, dar șters datorită uzurii. Pastă fină, cărămizie; angobă roșcată. Tip VIII Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschisopaiț cu canal deschis de tip Firmalampe, FORTIS	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. ORAȘ ZLATNA, ZLATNA, AMPELUM Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat; rezervor circular; disc plat, cu un orificiu de alimentare; umăr decorat cu trei protuberanțe; bordură înălțată, care delimitează discul și ciocul; bază ușor concavă, cu ștampila relifată FORTIS, încadrată de două cercuri concentrice. Pastă fină, ocru-deschis. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis de tip Firmalampe, DESSIUS	Datare: sec.II-III p.Chr Descoperit: jud. Alba, com. ROȘIA MONTANĂ, ROȘIA MONTANĂ, ALBURNUS MAIOR Material: lut; modelare in tipar bivalv; ardere in cuptor	Fragmentar - nu se păstrează discul, iar o parte din rezervor și bază este spartă; rezervor circular; umăr decorat cu trei protuberanțe; bordură înălțată, care delimitează discul și ciocul; bază plată, cu ștampila C(aii) Dessi, încadrată de două cercuri concentrice. Pastă fină, cărămizie. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: AQUILEIA, Italia Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat; rezervor circular; disc plat, cu un orificiu de alimentare; umăr decorat cu trei protuberanțe; discul și ciocul sunt delimitate de o bordură înălțată; cioc scurt, semicircular; bază ușor concavă, marcată de două inele concentrice aplatizate și un cerc canelat. Pastă fină, cărămizie. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis de tip Firmalampe, PROBUS	Datare: sec. al II-lea p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. SARMIZEGETUSA, SARMIZEGETUSA, ULPIA TRAIANA SARMIZEGETUSA Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor	Integral păstrat; rezervor circular; disc plat, cu un orificiu de alimentare; umăr decorat cu două protuberanțe; bordură înălțată, care delimitează discul și ciocul; bază plată, cu ștampila PROBI, încadrată de două cercuri concentrice canelate. Pastă fină, angobă brun-roșcată. Tip X Loeschcke.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Disc-opaiț	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: POMPEI, Italia Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor		Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal deschis, disc decorat cu motive zoomorfe	Datare: sec. II - III p.Chr Descoperit: jud. Hunedoara, com. PESTIȘU MIC, MĂNERĂU Material: lut; modelare în tipar bivalv; ardere în cuptor		Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț cu canal închis de tip Firmalampe, FLACVS; disc cu decor antropomorf	Descoperit: ROMA, Italia Material: lut; modelare in tipar bivalv; ardere in cuptor	Integral păstrat; bazin în formă de potcoavă; discul este ornamentat cu trei busturi în relief, un bărbat încadrat de două femei; orificiul de alimentare este dispus la partea superioară a discului, deasupra bustului central, fiind delimitat de un inel reliefat; un brâu torsadat separă ciocul de disc; toartă inelară, mulurată; ciocul trapezoidal, are la partea superioară gravată litera M, în relief; bază, în formă de sâmbure de migdală, are ștampila FLA/CVS, cu litere inversate, dispuse sinistrovers; litera A nu are bara transversală. Pastă fină, angobă neagră.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Mumie zoomorfă	Descoperit: Egipt	Mumia unei păsări, probabil ibis. De formă conică, mumificată prin impregnare, cu rășini și învelire în fâșii de in. Mumia a fost legată cu o rețea de fire din ață de in. Mumia este așezată într-un vas ceramic, de formă conică.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Material: lemn; pictare	Șoim funerar Achom, cu pictura neconservată. Lipsește discul solar de pe cap, dar se poate observa orificiul de prindere al acestuia.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Material: lemn; pictare	Șoim funerar Achom, viu colorat. Lipsește discul solar de pe cap.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Material: bronz aurit; turnare	Fragment, statuetă mumimorfă, tip Ptah-Sokar-Osiris, din lemn pictat. Piesa prezintă o serie de fisuri.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Material: lemn; pictare	Statuetă mumimorfă, anepigrafă, din lemn pictat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Datare: Dinastia XXVI (perioada saită) Descoperit: Egipt Material: faianță	Statuetă funerară, mumimorfă, anepigrafă, de tip ushebti, a lui Uah-Ib-Re-Em-Akhet. Pe statuetă se disting 8 rânduri, cu inscripția dispusă circular, probabil cu o versiune din Capitolul VI din Cartea Morților. Statueta este confecționată din faianță cu glazură verde.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Datare: Dinastia XXVII (prima stăpânire persană) Descoperit: Egipt Material: faianță	Statueta funerară mumimorfă a lui Semen-Ptah-Psamemmetik, cu inscripție dispusă circular, constituită din 9 rânduri din Capitolul VI din Cartea Morților.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Material: faianță	Statuetă mumimorfă, de tip ushebti, anepigrafă, din faianță cu glazură bicromă, verde și albastră. Piesa prezintă fisuri de suprafață. Fața este atent lucrată.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Material: faianță	Statuetă funerară mumimorfă, tip ushebti, anepigrafă, cu glazură.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Datare: sfârșitul epocii târzii Descoperit: Egipt Material: faianță	Statuetă de tip ushebti, din faianță cu glazură verde. În partea de jos a picioarelor se disting 7 rânduri ilizibile, probabil din Capitolul VI din Cartea Morților. Piesa a fost ruptă și este lipită la 1,7 cm de bază. Prezintă urme de arsură pe o parte și o incizie orizontală pe pilier.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cartonaj	Descoperit: Egipt Material: pânză; pictare	Fragment din cartonajul unei mumii, cu pictură reprezentând un șoim, cu un disc solar pe cap.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Plămân mumificat	Datare: epoca ptolemaică Descoperit: Egipt	Fragment de plămân uman, mumificat. Organul a fost impregnat cu bitum și învelit în fâșii de in, impregnate și ele cu bitum.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Mumie zoomorfă	Descoperit: Egipt	Pui de crocodil mumificat. Poziția corpului este cu labele întinse pe lângă corp. Deoarece cavitatea abdominală a fost golită de viscere și neumplută cu altă substanță, mumia și-a modificat forma anatomică. Bandajele sunt degradate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Material: faianță	Statuetă mumiformă, tip ushebti, cu urme de glazură de culoare verde. Prezintă o inscripție frontală, din care se mai poate citi cuvântul Osiris.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Material: faianță	Statuetă anepigrafă, de tip ushebti, anepigrafă, din faianță cu glazură bicromă, verde și albastră.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Material: faianță	Statuetă de tip ushebti, anepigrafă, din faianță cu glazură verde deschis. Piesa prezintă exfolieri pe spate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Material: faianță	Statuetă mumimorfă, tip ushebti, cu inscripție aproape ilizibilă. E fabricată din faianță, cu glazură verde, foarte ștearsă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Material: faianță	Statuetă mumimorfă, tip ushebti, de culoare verde, glazurată. În partea de jos a picioarelor, frontal, se distinge inscripția.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Dimensiuni: H totală: 10,3 cm. Material: faianță	Statuetă mumimorfă, tip ushebti, anepigrafă, din faianță cu glazură verde închis. Este lipită la 3,3 cm de bază, partea din jos a originalului lipsind și fiind înlocuită cu una din lemn.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Material: faianță	Statuetă mumimorfă, tip ushebti, anepigrafă, din faianță cu glazură verde-albăstruie.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Material: faianță	Statuetă mumimorfă, tip ushebti, anepigrafă, din faianță cu urme de glazură verde deschis.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Material: bronz; turnare	Statuetă antropomorfă, reprezentând-o pe zeița cu cap de pisică, Sekhmet. Zeița poartă pe cap coroană, trăsăturile nu i se mai disting, iar piesa are brațul drept rupt.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă antropomorfă	Descoperit: Egipt Material: faianță	Fragment dintr-o statuetă feminină, din care s-a păstrat doar capul. Sub urechi, piesa este ruptă; la fel uraeus-ul de pe frunte. Peruca este decorată cu striațiuni. Pe cap poartă coroana lui Hathor și este posibil ca piesa să reprezinte un fragment dintr-o Isis Lactans.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Datare: Ultima parte a perioadei ptolemeilor Descoperit: Egipt Material: bronz; turnare	Statuetă din bronz, mumimorfă, reprezentându-l pe Osiris. Zeul are în mâini însemnele puterii și poartă coroană atef pe cap.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Dimensiuni: h soclu: 1,5 cm Material: bronz; turnare	Statuetă reprezentându-l pe Horus copil - Harpokrates. Divinitatea este reprezentată în picioare, pe un soclu pe care se văd urmele unui ex-voto. "Șuvița juvenilă" a foat adăugată ulterior, prin lipire.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Datare: sfârșitul Epocii Târzii Descoperit: Egipt Dimensiuni: h soclu: 1,9 cm Material: bronz aurit; turnare	Statuetă mumimorfă, reprezentându-l pe Osiris, cu atef pe cap, robă lungă, colier, însemnele regale în mâini.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Datare: perioada Ptolemeică Descoperit: Egipt Dimensiuni: h soclu: 1,5 cm Material: bronz; turnare	Statuetă, reprezentându-l pe Harpokrates, nud, pe tron. Pe cap, are coroana hemhem deasupra inelului format din uraeuși. Ochii sunt smălțuiți, iar pe soclul se văd urmele unui ex-voto.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Dimensiuni: h soclu: 0,2 cm Material: bronz; turnare	Statuetă, reprezentând-o pe Isis Lactans, șezând, cu Horus copil pe genunchi, din bronz turnat, cu modelare îngrijită a trăsăturilor feței și perucii.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Dimensiuni: h soclu: 1,4 cm Material: bronz; turnare	Statuetă, reprezentând-o pe Isis Lactans, în poziție șezândă, cu Horus copil pe genunchi, din bronz turnat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Dimensiuni: h soclu: 1,2 cm Material: serpentin; cioplire	Statuetă care reprezintă o pisică, în poziție șezândă. Îi lipsește capul.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Material: bronz; turnare	Statuetă care reprezintă o pisică șezând. Orbitele ochilor au fost pictate cu pupile negre, pe fond alb. La gât poartă, realizată în relief, o funie cu o egidă. Urechile pisicii sunt, ambele, perforate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Material: lemn; cioplire	Statuetă din lemn, reprezentând o pisică, în poziție șezândă, tipic egipteană. Îi lipsește soclul, dar se vede locul de prindere (perforare) a labelor anterioare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Descoperit: Egipt Dimensiuni: h soclu: 1,8 cm Material: Bronz turnat și vopsit (prezintă urme de colorit roșu)	Statuetă, reprezentându-l pe taurul Apis, cu discul solar și uraeus-ul între coarne. Pe frunte are un semn dreptunghiular, la gât un colier redat prin 5 rânduri incizate, iar pe spate un acoperământ, format din 2 scarabei înaripați.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas	Descoperit: Egipt Material: piatrăpiatră; cioplire	Vas de piatră, pentru farduri (Kohol). În interior, prezintă urme făcute de modelarea cavității cu un sfredel circular.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Nilometru	Descoperit: Egipt Material: calcar; cioplire	Fragment dintr-un nilometru, instrument gradat de măsurare a creșterii și descreșterii nivelului apelor Nilului, confecționat din calcar.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuie	Descoperit: Egipt Material: bazalt	Fragment dintr-o statuie de monarh. S-a păstrat torsul, purtând un șorț plisat. Statuia avea un pilier dorsal.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Falus mumificat	Descoperit: Egipt	Falus uman, mumificat prin impregnare cu rășini naturale și învelire în fâșii de in. Bandajul este degradat, ceea ce periclitează și conservarea piesei.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Amuletă zoomorfă	Descoperit: Egipt Material: piatră; cioplire	Amuletă din piatră, de culoare verde închis, reprezentând un pește. Piesa este perforată central, fiind, probabil, purtată în jurul gâtului.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Plachetă	Descoperit: Egipt Material: calcar	Placă de calcar fragmentară (2 fragmente), cu inscripție hieroglifică și urme de pictură.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Plachetă	Datare: Dinastia XXVI (Dinastia saită) Descoperit: Egipt Material: calcar	Placă de calcar fragmentară, a lui Bakenrenef, cu inscripție hieroglifică. Provine de la Saqquara.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuie	Datare: Dinastia XXV Descoperit: Egipt Dimensiuni: h soclu: 1,4 cm Material: granit; cioplire	Fragment de statuie mumimorfă a lui Padiamenemopet, constând în partea de jos a picioarelor. Text hieroglific, care este un fragment dintr-o variantă a Capitolului VI din Cartea Morților.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Nilometru	Descoperit: Egipt Material: lut ars	Nilometru, instrument gradat de măsurare a creșterii și descreșterii nivelului apelor Nilului, confecționat din lut ars și prezentând urme de glazură verzuie.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Mumie zoomorfă	Descoperit: Egipt	Pasăre, probabil ibis, mumificată prin impregnare cu bitum. Mumia este învelită cu mai multe straturi de pânză de in și cânepă și legată cu o rețea de sfori de in. Are formă conică.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Strachină	Datare: sec. III-II a.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Apahida, DEZMIR Material: modelată cu roata; pastă poroasă, cu nisip și mică, tare, fină; ardere secundară?; culoare brun olive; slip, neuniform aplicat, deteriorat, mat, cenușiu-olive	Buză dreaptă, îngroșată pe exterior; margine dreaptă, ușor trasă spre interior; zona de joncțiune a marginii cu corpul vasului ușor rotunjită; corp globular, concav pe interior; fund tăiat drept pe suprafața de sprijin, concav pe exterior (se retrage în trepte), buton pe interior; canelură fină pe zona mediană a buzei, și în zona de joncțiunii a buzei cu marginea.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Strachină	Datare: sec. III-II a.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Apahida, DEZMIR Material: modelată cu mâna; pastă poroasă cu pietricele și nisip în compoziție, cărămizie; slip gros, lustruit, cărămiziu	Buză fațetată oblic spre interior; margine dreaptă, trasă spre interior; perete evazat; ungulară în zona de îmbinare a marginii cu peretele; fund drept; suprafața de sprijin tăiată drept.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cană cu toartă	Datare: sec. III-II a.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Apahida, DEZMIR Material: modelată cu mâna; pastă poroasă, cu goluri de aer în interior, nisip, pietricele; ardere neuniformă, cărămiziu-gri /oliv; slip gros, gri olive, lustruit	Corp bitronconic, rotunjit în zona mediană; buză dreaptă, fațetată; margine înaltă, fund tăiat drept; toartă dintr-o singură bandă prinsă pe buză și pe corp, deasupra diametrului maxim.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cană cu toartă	Datare: sec. III-II a.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Apahida, DEZMIR Material: modelată cu roata; pastă poroasă cu pietricele și nisip în compoziție; goluri de aer în interior; brun; slip gri	Restaurată (lipsesc toarta și o parte din buză; restaurate). Buza fină, îngroșată și ușor evazată; gât îngust; corp bitronconic, partea superioară mai îngustă, rotunjit în zona diametrului maxim; fund tăiat drept; toartă în bandă supraînălțată. Decor incizat pe corp; bandă în relief cu incizii în zona de îmbinare a corpului cu gâtul; canelură pe exterior în zona de îmbinare a gâtului cu corpul vasului.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cană cu toartă	Datare: sec. III-II a.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Apahida, DEZMIR Material: modelată cu mâna; pastă poroasă, tare cu nisip, pietricele în interior; cărămiziu-oliv	Corp globular, ușor bombat în zona diametrului maxim; buză rotundă; margine ușor evazată; toartă simplă - o singura bandă, prinsă de buză și în zona diametrului maxim, două caneluri pe toartă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas-borcan	Datare: sec. III-II a.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Apahida, DEZMIR Material: modelat cu mâna; pastă poroasă, cu goluri de aer în interior; ardere neuniformă, cărămiziu-gri; slip gros, gri-olive, lustruit	Corp bitronconic, rotunjit în zona diametrului maxim; buză fațetată, evazată; margine îngustă, evazată; fund tăiat drept.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Strachină	Datare: sec. III-II a.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Apahida, APAHIDA, Calea ferată Apahida-Dej, km. 3 - 3,1 Material: modelată cu roata; pastă poroasă, fină; tare cu mică în compoziție; ardere incompletă, miez cenușiu; slip negru, lustruit, pe exterior, mat pe interior	Profil în „S”; buză fină, ușor evazată, îngroșată pe exterior; fațetată; margine îngustă; concavă pe exterior; corp globular, angular în zona diametrului maxim; zona diametrului maxim, fațetată; fund ușor concav pe exterior, convex pe interior, tăiat drept pe segmentul de sprijin.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Statuetă	Datare: sec. III-II a.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Vețel Material: modelat cu mâna; pastă poroasă cu nisip și pietricele în interior; gri-negricios	Partea inferioară a corpului unui animal (taur ?, porc ?), picioarele sunt rupte.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cană cu toartă	Datare: sec. III-II a.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Apahida, APAHIDA, Calea ferată Apahida-Dej, km. 3 - 3,1 Material: lut ars; modelare la roată; ardere inoxidantă	Corp bitronconic, rotunjit în zona diametrului maxim; gât înalt, ușor evazat în partea inferioară; fund concav pe exterior, suprafața de sprijin tăiată drept; toartă rotunjită, ușor supraînălțată; buza fină, fațetată în afară; ușor evazată, benzi incizate despărțite de caneluri fine pe corp și linii verticale, lustruite pe gât.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Urnă	Datare: sec. III-II a.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Apahida Material: modelată cu roata; pastă semifină, poroasă cu mică în compoziție, gri; slip slip gros, deteriorat, gri	Corp bitronconic, angular în zona diametrului maxim; buza rotunjită, fațetată pe exterior, evazată; margine concavă pe exterior; fund tăiat drept. Butoni trași din pasta vasului, dispuși simetric în zona diametrului maxim; decor incizat în jumătatea superioară a corpului și pe margine; motive geometrice.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Bol	Datare: sec. III-II a.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Apahida, APAHIDA, Calea ferată Apahida-Dej, km. 3 - 3,1 Material: modelat cu roata; pastă poroasă cu mică în compoziție; cenușie; slip gros, lustruit, gri-negru	Corp bitronconic, rotunjit în zona diametrului maxim, buză rotunjită, răsfrântă; fund concav la exterior, segmentul de sprijin tăiat drept; caneluri fine sub buză și pe corp desupra diametrului maxim.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Oală	Datare: sec. III-II a.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Apahida, APAHIDA, Calea ferată Apahida-Dej, km. 3 - 3,1 Material: modelată cu roata; pastă poroasă, cu nisip și mică, tare, fină; culoare brun olive; slip deteriorat, negru, mat pe interior, lustruit pe exterior	Buză fină, fațetată, ușor evazată; margine simplă, evazată, concavă pe exterior; corp bitronconic, rotunjit în zona diametrului maxim; fund tăiat drept pe suprafața de sprijin, ridicat spre mijloc; inel tras direct din pastă, 3 dungi fine lustruite pe margine, în interior.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Urnă	Datare: sec. III-II a.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Apahida, APAHIDA, Calea ferată Apahida-Dej, km. 3 - 3,1 Material: modelată cu roata; pastă poroasă, cu nisip și mică, tare, fină; brun olive; ardere secundară?; slip neuniform aplicat, deteriorat, mat, cenușiu-olive	Buză fină, evazată, trasă spre bază; margine îngustă, concavă pe exterior; corp bitronconic, globular, rotunjit în zona diametrului maxim; fund tăiat drept; inel fin tras din pasta vasului, caneluri și fund drept, inel fin tras din pasta vasului.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Urnă	Datare: sec. III-II a.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Apahida, APAHIDA, Calea ferată Apahida-Dej, km. 3 - 3,1 Material: modelată cu roata; pastă poroasă cu mică în compoziție, cărămizie; slip gros negru-olive lustruit	Corp globular, buză rotunjită, răsfrântă, gât îngust; fund concav la exterior, suprafața de sprijit tăiată drept, inel fin, tras din pasta vasului. Câte o profilatură fină, fațetată în zona mediană a gâtului și pe corp, deasupra diametrului maxim.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Urnă	Datare: sec. III-II a.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Apahida, APAHIDA, Calea ferată Apahida-Dej, km. 3 - 3,1 Material: modelată cu roata; pastă poroasă, cu nisip și mică, tare, fină; ardere secundară?; slip deteriorat, negru, mat pe interior, lustruit pe exterior și pe margine în interior	Buză fină, fațetată, evazată și ușor trasă spre baza vasului; margine fină, evazată, concavă pe exterior; corpul bitronconic, globular, angular în zona diametrului maxim; fund tăiat drept; pe exterior decor lustruit pe margine și trei caneluri fine pe corp.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Strachină	Datare: sec. III-II a.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Apahida, APAHIDA, Calea ferată Apahida-Dej, km. 3 - 3,1 Material: modelată cu roata; pastă poroasă, fină; tare cu mică în compoziție; ardere incompletă, miez cenușiu; slip negru, mat	Profil în „S”; buză groasă, îngroșată și rotunjită în exterior; margine îngustă, concavă pe exterior; unghi ascuțit în zona de joncțiune cu peretele vasului; corp globular; fund tăiat drept, ușor concav pe exterior, convex pe interior; canelură fină în zona mediană a buzei și în partea inferioară în zona de joncțiune cu marginea vasului; canelură în zona diametrului maxim, în zona de joncțiune a marginii cu peretele.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Bol	Datare: sec. III-II a.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Apahida, APAHIDA, Calea ferată Apahida-Dej, km. 3 - 3,1 Material: modelată din pastă poroasă, cu nisip și mică, tare, fină; ardere incompletă, culoare brun-olive; slip, neuniform aplicat, deteriorat, mat, cenușiu-olive	Buză fină, dreaptă, ușor invazată, îngroșată pe exterior; margine evazată, concavă pe exterior, zona de îmbinare cu peretele marcată de o canelură fină; corp globular, fund drept; inel plin, îngust; caneluri fine în zona de îmbinare a buzei cu margine; pe corp, șir de cercuri fine, executate cu ștampila.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Urnă	Datare: sec. III-II a.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Apahida, APAHIDA, Calea ferată Apahida-Dej, km. 3 - 3,1 Material: modelată cu roata; pastă poroasă cu mică în compoziție; ardere incompletă, flecuri gri cărămiziu, cenușie; slip gros, lustruit, negru olive	Corp globular, buză rotunjită, răsfrăntă, gât îngust; fund concav la exterior, suprafața de sprijit tăiată ușor oblic spre interior, inel fin, tras din pasta vasului. Câte o profilatură fină, fațetată în zona mediană a gâtului și pe corp, deasupra diametrului maxim. Caneluri fine pe corp care delimitează benzi altenante: lustruit/mat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Strachină	Datare: sec. III-II a.Chr. Descoperit: jud. Cluj, com. Apahida, APAHIDA, Calea ferată Apahida-Dej, km. 3 - 3,1 Material: pastă poroasă, tare cu nisip și mică în compoziție; brun olive; slip deteriorat, negru, mat pe interior, lustruit pe exterior	Buză fină, rotunjită, îngroșată pe interior și exterior, ușor trasă pe interior; margine îngustă, concavă pe interior; corp globular, zona de joncțiune a corpului cu marginea (zona diametrului maxim) proeminentă, rotunjită; fund tăiat drept pe suprafața de sprijin, concav pe interior, cu caneluri; interiorul drept; trei cercuri lustruite pe interior.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Meleia Material: modeat cu roata din pastă fină, cu mică în compoziție; ardere inoxidantă; culoare gri; slip gri o nuanță mai închisă decât pasta	Restaurat (aproximativ un sfert din vas și butonul lipsesc). Calotă conică; margine îngroșată și rotunjită; joncțiunea dintre margine și calotă marcată de o canelură fină.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Meleia Material: modelat cu mana, din pastă grosieră cu nisip și pietricele în interior; ardere reducătoare, culoare cărămiziu olive; dlip aplicat în strat gros, o nuanță mai închis decât culoarea pastei	Calotă evazată, destul de aplatizată; margine fațetată la exterior; buton rotunjit, tras direct din pasta vasului; forma nu este simetrică.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Sarmizegetusa Regia Material: modelată din pastă poroasă, tare, pietroasă, cu nisip în compoziție; ardere inoxidantă; gri; slip fin, aderent, gri	Calotă conică, evazată spre margine; buza îngroșată și rotunjită; bordura îngustă, cu buza subțire, rotunjită; bunton circlar plat, cu o profilatură fină în zona de îmbinare cu calota; butonul și restul vasului au fost lucrate din aceeași bucată de lut.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Meleia Material: modelat la roată din pastă fină , tare, pietroasă, cu paiete de mică și nisip în compoziție; ardere oxidantă; cărămiziu; slip fin, deteriorat, cărămiziu închis	Calotă circulară, mult evazată și aplatizată; margine fațetată; buton fin; tronconic, aplicat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Meleia Material: modelat cu roata; pastă semifină, tare, pietroasa cu pietricele fine și nisip; cărămizie; slip din argilă fină, aderent, cărămiziu, un ton mai închis decât pasta	Calotă conică, evazată spre margine; joncțiunea dintre margine și calotă marcată pe exterior de o profilatură; buza fină rotunjită; bordură îngustă, cu buză fină, rotunjită; buton rotund, aplatizat; (lucrat din aceeași bucată de lut).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Meleia Material: modelat cu roata din pastă fină, tare, cu puncte albe în interior; ardere inoxidantă; gri; slip gri o nuanța mai închisă decât pasta	Calotă conică, evazată spre margine; marginea îngustă delimitată de calotă printr-o canelură; buza îngroșată și rotunjită; bordură îngustă cu buza îngroșată, rotunjită cu prag în interior; butonul a fost aplicat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Meleia Material: modelat la roată din pastă grosieră, mică, pietricele, goluri și puncte albe în interiorul pastei; ardere oxidantă, cărămizie	Corp tronconic, pereți drepți, evazați spre buză; buză fină, fațetată, cu canelură fină pe exterior, sub buză; fund drept; inel fațetat, inclusiv pe suprafața de sprijin.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Meleia Material: modelat cu roata din pastă semifină, poroasă, tare, cu pietricele și nisip în compoziție; ardere oxidantă; cărămizie; slip cărămiziu închis	Restaurat (butonul și trei sferturi din vas lipsesc). Calotă conică, pereții ușor rotunjiți; concavi pe interior; margine aproape orizontală; „tighelită”; joncțiunea dintre calotă și margine marcată de o canelură; buza fațetată.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas miniatural	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, COSTEȘTI, Cetățuia Material: modelat cu mâna din pastă grosieră cu nisip și mică în compoziție, cărămiziu roșcată	Buza dreaptă, fațetată; pereții drepți; fund tăiat drept. Butoni cu alveolă, aplicați aproximativ în zona mediană a vasului.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas miniatural	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, COSTEȘTI, Cetățuia Material: modelat cu mâna din pastă grosieră cu nisip și pietricele în compoziție; cărămizie	Buza dreaptă, fațetată oblic spre interior; corp tronconic, pereți evazați, fund tăiat drept.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, COSTEȘTI Material: pastă semifină, poroasă, pietroasă, cu particule albe în compoziție; ardere inoxidantă; cenușiu; slip din același tip de argilă; cenușiu un ton mai închis decât pasta	Calotă conică, ușor globulară; bordură îngustă, invazată, cu margine fină rotunjită; buton simplu.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Instrument pentru modelat ceramica	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, COSTEȘTI, Cetățuie Material: modelat cu mâna, din pastă grosieră cu mică și pietricele în compoziție; ardere oxidantă, cărămiziu roșcat	Instrument pentru modelarea ceramicii, formă de „T”, răsturnat; hasta scurtă ușor ascuțită, baza rotunjită.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Dealul Rudele Material: modelat la roată din pastă fină, tare, compactă cu mică din abundență; ardere inoxidantă; gri; slip din același tip de pastă; gri, un ton mai deschis decât pasta	Calotă mică ușor aplatizată spre margine; margine ușor înălțată, cu buza îngroșată și rotunjită; joncțiunea dinspre calotă și margine marcată de o profilatură; bordura lată, fațetată pe suprafața de sprijin; buton circular, fin aplatizat, aplicat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Instrument pentru modelat ceramica	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Dealul Rudele Material: modelat cu mâna din pastă grosieră, tare, poroasă; ars oxidant, culoare brun închis	Instrument pentru modelarea ceramicii, formă de „T”, răsturnat; hasta scurtă aplatizată, cu marginile rotunjite; jumătatea din hasta lungă lipsește.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Strachină	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Sibiu, SIBIU Material: modelată la roată din pastă fină, tare, cu mică în compoziție, cărămizie; angobă fină, lustruită	Buza evazată, trasă spre baza vasului; margine concavă pe exterior; pereți evazați; fund ușor concav pe interior; zona de îmbinare a peretelui cu marginea angulară; inel fin, fațetat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cană	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Alba, com. Săsciori, CĂPÂLNA Material: modelată la roată din pastă fină, tare, cu mică în compoziție, gri; slip aplicat în strat gros, lustruit, gri închis	Corp bitronconic, angular în zona mediană; buză rotunjită, evazată cu cioc pentru scurgere; toartă ușor supraînălțată, prinsă pe corp deasupra diametrului maxim și pe buză; fund drept, inel scund, fațetat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas cu două toarte	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Alba, com. Săsciori, CĂPÂLNA Material: modelat cu roata; pastă fină, tare cu mică în compoziție, cenușie; slip aplicat în strat fin, lustruit, gri	Buză fațetată, evazată; margine ușor trasă spre interior; corp rotunjit în zona diametrului maxim; două torți în bandă, supraînălțate; fund concav pe exterior; inel îngust, fațetat, suprafața de sprijin lată.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Lekythos	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Sibiu, SIBIU, Gușterița Material: modelat cu roata; pastă fină, tare cu mică în interior, cărămizie; angobă fină, gălbuie; pictură pe angobă	Corp globular, cu o canelură în partea superioară; margine guler cu pereții evazați; buză rotunjită, ușor îngroșată la exterior; toartă în bandă cu canelură pe mijloc prinsă în partea inferioară a marginii și pe corp, în partea superioară, deasupra canelurii; fund drept, inel fin, rotunjit pe exterior, fațetat pe suprafața de sprijin.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas-borcan	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Mureș, com. Ungheni, MOREȘTI Material: modelat cu mâna din pastă poroasă cu nisip și pietricele în compoziție; cărămizie; slip aplicat în strat gros, brun-cărămiziu	Pereți ușor curbați spre interior; buza tăiată drept, ușor trasă spre interior; fund tăiat drept. În partea superioară a corpului patru butoni dispuși simetric; între ei aplicat un brâu alveolar.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cană cu toartă	Datare: sec. II a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Sibiu, SIBIU, Gușterița-Fromental Material: modelată cu mâna din pastă poroasă cu nisip și pietricele în compoziție; ardere oxidantă; brună; exteriorul foarte bine netezit și lustruit	Corp bitronconic, mult alungit; zona diametrului maxim rotunită; buza îngroșată, rotunjită și fațetată în partea sperioară. Fund tăiat drept; toartă dintr-o singură bandă, cu o canelură pe mijloc, secțiune circulară; prinsă pe corp, imediat sub diametrul maxim și de buză.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas-borcan	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Sălaj, Porolisum / Măgura Material: modelat cu mâna din pasă grosieră cu nisip și pietricele în interior, cărămizie	Buza fațetată oblic spre exterior, evazată; corp rotunjit în zona medană, fund tăiat drept; forma vasului nu este simetrică, probabil un rebut; șir de alveole imediat sub buză; patru butoni cu alveolă dispuși simetric pe corp deasupra diametrului maxim.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas-borcan	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Arad, ARAD, Pecica Material: modelat cu mâna din pastă grosieră, poroasă cu pietricele în compoziție; gri-negricioasă	Buză tăiată drept, evazată; pereți drepți, ușor curbați spre interior; fund tăiat drept, ușor ridicat la mijloc (concav pe interior), suprafața de sprijin fațetată; patru butoni încrustați cu "+" dispuși simetric în zona mediană a vasului.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Chiup	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Fețele Albe Material: pastă fină cu mică în compoziție; ardere oxidantă, cărămiziu roșcat; slip gros, cărămiziu roșcat	Chiup cu buza în trepte; gât scurt, concav pe exterior; corpul rotunjit în zona diametrului maxim, alungit spre partea inferioară; fund drept; inel de sprijin masiv, circular; canelură în zona de îmbinare a inelului cu fundul vasului; canelură în zona de îmbinare a gâtului cu corpul vasului.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Oală	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Sarmizegetusa Regia Material: modelată cu roata din pastă semifină cu mică și pietricele în compoziție, cărămiziu roșcată; slip aplicat în strat gros, o nuanță mai închisă decât culoarea pastei	Corp globular, alungit spre fund; buza tăiată drept, trasă spre exterior; margine canelată, concavă la exterior; fund tăiat drept; inel mediu, fațetat, ușor rotunjit pe exterior.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Oală cu corp globular	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Meleia Material: modelată cu roata din pastă fină, tare cu mică în compoziție, cărămizie; angobă fină, lustruită	Corp globular, angular în zona diametrului maxim; buză tăiată drept, ușor lăsată spre interior; margine canelată pe exterior; fund concav pe interior cu bumb interior/exterior; inel fin, fațetat; zona de îmbinare între inel și corp concavă pe exterior.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas cu tub	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Fețele Albe Material: modelată cu roata din pastă fină, moale, cărămiziu-olive; angobă fină, cărămiziu-olive	Corp globular; buză fațetată, îngroșată la exterior; fund tăiat drept; inel fin, fațetat; profilatură fină pe corp, în jumătatea superioară; tub de scurgere cu margine fină rotunjită, ușor evazată; toartă în bandă, transversală, aplatizată.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Dealul Rudele Material: modelat la roată din pastă fină, săpunoasă; ardere inoxidantă, gri; slip din argilă fină, de culoare gri; neuniform aplicat	Calotă conică, foarte aplatizată, margine fină, rotunjită; buton conic, rotunjit, cu incizie fină pe mijloc și alta în zona de îmbinare cu calota; pe calotă, pe exterior, aproape de margine grup de trei caneluri fine; zona de joncțiune a butonului cu calota marcată de două incizii fine.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Dealul Rudele Material: modelat cu roata din pastă semifină cu mică și pietricele fine în compoziție; cenușie; slip gros, cenușiu negricios	Calotă globulară, pereți ușor arcuiți spre interior; buză fină, rotunjită, ușor trasă spre interior; bordură lată cu marginea fațetată; buton tras din pasta vasului, cu margine fațetată oblic spre exterior; concav pe exterior; canelură fină pe marginea bordurii; canelură fină pe buză în interior.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, COSTEȘTI Material: modelat la roată din pastă fină, moale, săpunoasă; ardere inoxidantă; gri; slip din același tip de argilă; gri, un ton mai închis decât pasta	Calotă conică, ușor rotunjită; margine fină, rotunjită; bordură îngustă cu margine fină, rotunjită, separată de bordură, pe exterior, de două caneluri fină; de asemenea, în zona de joncțiune a calotei cu bordura, pe exterior, de o canelură fină.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Ceașcă	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Dealul Rudele Material: modelată cu mîna din pastă poroasă cu nisip în compoziție, cenușie; slip aplicat în strat gros, cenușiu lustruit	Buză rotunjită ușor îngroșată pe exterior, evazată; pereți drepți, evazați; fund ușor concav pe interior, inel tras direct din pasta vasului, fațetat pe suprafața de sprijin; toartă cu secțiune elipsoidală cu canelură superficială pe exterior prinsă pe buză și pe fund, acoperind inelul.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Ceașcă	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, COSTEȘTI, Cetățuia Material: modelată cu roata din pastă grosieră cu nisip în compoziție, cărămiziu-roșcată	Buză tăiată drept, evazată; pereți evazați; fund tăiat drept; toartă în bandă cu secțiune patrulateră, prinsă sub buză și în zona fundului; fund tăiat drept.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas pictat	Datare: sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Sarmizegetusa Regia Material: modelat cu roata; pastă fină, moale, săpunoasă; cu mică și puncte albe în interior; cărămizie; angobă fină, aderentă, aplicată în strat gros; cărămiziu gălbuie	Fragment perete de vas; pictură; fragment dintr-o compoziție complexă: „liră”.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, COSTEȘTI Material: modelat cu roata; pastă fină, săpunoasă, cu mică și puncte albe în interior; olive; angobă foarte fină, aderentă, lustruită, olive; pictat cu culoare brună	Calotă simplă, mult evazată spre exterior; margine îngroșată și rotunjită; zona de joncțiune a peretelui cu marginea marcată de o canelură lată; buton simplu, circular, aplatizat în partea superioară; pictat cu benzi de culoare brună. Ceramică pictată în stil figurat, capac, varianta A.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Strachină	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Mureș, com. Ungheni, MOREȘTI Material: modelat cu roata; semifină cu nisip și puncte albe în interior; cărămizie; angobă aderentă, aplicată în strat gros; cărămiziu olive	Buză fațetată, evazată; margine evazată, concavă pe exterior; zona de îmbinare a corpului cu marginea angulară; pereți evazați; fund ușor concav pe interior, convex pe exterior; inel înalt, fin, fațetat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas - picior	Datare: sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Sarmizegetusa Regia Material: modelat cu roata; pastă fină, moale, cu mică în compoziție; cenușiu-olive; angobă fină , crem cenușoasă; pictură de culoare maro	Picior scund, evazat; marginea fină, fațetată cu canelură pe mijloc; fragment dintr-o compoziție complexă pictată cu culoare maro închis: cercuri incizate umplute cu culoare și puncte de culoare; puncte de culoare. Ceramică pictată în stil figurativ.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Ulcior	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Fețele Albe Material: modelat cu roata; pastă fină cu mică și puncte albe în compoziție, cărămiziu-olive	Corp globular, rotunjit în zona diametrului maxim; buză rotunjită, evazată; gât scurt, rest toartă prinsă pe gât, sub buză. Fund drept, inel fin fațetat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Fețele Albe Material: modelat cu roata; pastă foarte fină, săpunoasă cu particule de mică în compoziție, cărămiziu-roz; angobă fină, aplicată într-un strat gros, mată, crem; pictură, bordo	Calotă simplă, evazată spre margine; bunton simplu, rotunjit. Motive geometrice și benzi de culoare bordo. Ceramică pictată în stil figurativ, capac, varianta B.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Fețele Albe Material: modelat cu roata din pastă semifină cu mică și pietricele în compoziție, cărămizie; slip aplicat în strat gros, cărămizie, o nuanță mai închisă decât culoarea pastei	Calotă evazată, ușor aplatizată; margine fațetată; buton rotunjit în partea superioară; zona de îmbinare între buton și calotă marcată pe exterior de două profilaturi fine, fațetate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas-borcan	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Sălaj, Porolisum Material: modelat cu mana din pastă poroasă, cu nisip, pietricele și goluri de aer în interior; ardere oxidantă, brun-negricioasă; ardere secundară? Flecuri negre pe exterior	Întreg. Corp tronconic, alungit, ușor rotunjit în zona diametrului maxim; fund tăiat drept; margine „guler” evazată, cu buza fină, rotunjită. Brâu crestat, fin în zona diamerului maxim.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Ceașcă	Datare: sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, COSTEȘTI, La Curți Material: modelată din pastă grosieră, tare, poroasă cu pietricele, nisip în interior; ardere oxidantă, cărămizie; ardere secundară, flecuri brune pe interior și exterior	Restaurată. Corp tronconic, evazat spre margine; buză fină rotunjită; fund tăiat drept; toartă lată, în bandă, secțiune patrulateră.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, COSTEȘTI, La Curți Material: modelat la roată din pastă compactă, tare (pietroasă); ardere inoxidantă, cenușiu	Calotă conică cu margine rotunjită. Bordură îngustă cu margine rotunjită; rest de buton circular, gol pe interior; probabil lucrat separat de calota și lipit ulterior. Decor: două caneluri în zona de prindere a butonului de calotă; pe marginea calotei, bandă alcătuită dintr-o linie vălurită incizată, încadrată de câte două linii incizate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Ceașcă	Datare: sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, COSTEȘTI, La Curți Material: modelat din pastă grosieră, tare, poroasă; cu pietricele și nisip; ardere oxidantă, culoare cărămizie; ardere secundară, flecuri brun închis	Restaurată (păstrate 3/4 din vas; profil întreg). Corp tronconic, mult evazată spre margine; buză fină, subțire, rotunjită; fund tăiat drept, ușor înălțat la mjloc, în interior (bumb la mijloc).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Ceașcă	Datare: sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, COSTEȘTI, La Curți Material: modelată cu mâna din pastă grosieră, tare, poroasă cu mică, pietricele în interior; ardere oxidantă; brună	Corp tronconic, evazat spre margine; buză fațetată; fund tăiat drept, înălțat la mijloc (bumb la mijloc, pe interior).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE Material: modelat din pastă fină, poroasă, cu puncte albe în interior, așezată în lamele; ardere oxidantă; brună; slip fin, aderent, brun	Restaurat (un sfert din vas și 3 sferturi din buton lipsesc). Calotă conică, margine orizontală; buză fațetată; bordură îngustă cu buză fină, rotunjită; buton mic, circular; butonul și calota par să fie lucrate împreună.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Ceașcă	Datare: sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, COSTEȘTI, La Curți Material: modelat din pastă grosieră, tare, poroasă cu particule albe în interior;ardere oxidantă , culoare cărămizie	Restaurata. Corp tronconic, evazat spre margine; buză fină, fațetată; toartă în bandă, secțiune parulateră; fund tăiat drept.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Ulcior	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Alba, com. Săsciori, CĂPÂLNA Material: modelat la roată din pastă fină, tare, gri; slip fin, gri-olive	Corp globular, buză drapată; margine „guler”, concavă pe interior; fund drept; inel fin, fațetat; gât lung, subțire; toată simplă în bandă prinsă pe gât și pe corp deasupra diametrului maxim.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas cu două toarte	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Sibiu, SIBIU, Gușterița Material: modelat cu roata din pastă fină, tare cu mică în compoziție; gri; slip aplicat în strat fin, cenușiu deschis	Buză fațetată, evazată; margine ușor trasă spre interior; corp rotunjit în zona diametrului maxim; două torți în bandă cu canelură pe mijloc, supraînălțate; fund drept; inel îngust, fațetat; canelură fină în zona de îmbinare a peretelui cu marginea.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Fețele Albe Material: modelat la roată din pastă grosieră, poroasă, cu pietricele și nisip; ardere oxidantă cărămizie; lustruit înainte de ardere	Calota conică, larg evazată și aplatizată spre marginea ușor fațetată; buton inelar, rotunjit, fațetat pe partea superioară; aplicat; toartă în bandă simplă, prinsă sub inel și lângă margine.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Fețele Albe Material: modelat la roată din pastă fină, săpunoasă; ardere oxidantă, cărămizie; slip deteriorat, cărămiziu	Restaurat; (butonul și un sfert din vas lipsesc). Calotă conică; ușor aplatizată spre margine; buza fațetată.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Fețele Albe Material: modelat cu roata; pastă semifină, cu nisip și pietricele în compoziție, cărămiziu olive; slip deteriorat, păstrat doar pe buton, cărămiziu	Calota evazată, margine rotunjită, buton înalt.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Ceașcă	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Fețele Albe Material: modelată cu mâna din pastă grosieră, poroasă, brun-cărămizie; slip aplicat în strat gros, lustruit brun-cărămiziu	Buză rotunjită, evazată; pereți drepți, vazați; fund tăiat drept; toartă în bandă cu secțiune circulară prinsă pe corp.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Bol	Datare: mijlocul sec. II a.Chr. - înc. sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Sibiu, com. Șura Mică, ȘURA MICĂ Material: modelat în tipar;Pastă fină, pietroasă, cu puncte albe în interior; gri; slip fin, gri	Corp hemisferic; buză dreaptă, fațetată, evazată drept; decor în relief; medalion: cerc în relief, în interior o rozetă cu 8 brațe circondată de 6 pastile; decor central: registre triunghiulare umplute cu imbricații, separate de rozete și pastile.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Strachină	Datare: sec. II a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Sibiu, com. Șura Mică, ȘURA MICĂ, Râsloave Material: modelată la roată din pastă tare cu mică, puncte albe, goluri în interior; ardere inoxidantă, gri; slip cenușiu deteriorat	Pereți curbați; margine lată curbată spre fundul vasului (downturned rim); buză fină foarte subțire, rotunjită; zona de joncțiune a peretelui cu marginea vasului marcată de canelură, pe exterior; fund aproape drept, profilat pe exterior; suprafața de sprijin tăiată dreaptă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas pictat	Datare: sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Sarmizegetusa Regia Material: modelat cu roata; pastă fină, moale, săpunoasă cu mică în compoziție, cărămizie; angobă fină, aderentă, aplicată într-un strat destul de gros; alb-crem	Fragment perete vas, dintr-o compoziție complexă: bandă de culoare și rotițe cu cruce.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas pictat	Datare: sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Sarmizegetusa Regia Material: modelat cu roata; pasta fină, moale, săpunoasă, cu mică, cărămizie; angobă fină, aderentă, aplicată în strat gros, crem; pictură bordo	Fragment perete vas, dintr-o compoziție complexă: „petală”, puncte, cercuri, benzi de culoare. Ceramică pictată în stil figurat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas - picior	Datare: sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Sarmizegetusa Regia Material: modelat cu roata; pastă fină, cu mică în compoziție, cărămiziu gălbuie; angobă fină, aplicată într-un strat gros lucioasă; pictura de culoare roșie	Picior scund, evazat; margine îngroșată, rotunjtă cu canelură în zona de îmbinare peretele; canelură în zona de îmbinare cu corpul vasului; pictat cu benzi de culoare și triunghiuri umplute cu puncte. Ceramică pictată în stil figurat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț	Datare: sec. I - înc. sec. III p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Sarmizegetusa Regia Material: modelat în tipar; argilă fină, moale, cărămizie; resturi de firnis cărămziu roșcat; resturi de ardere secundară, în zona ciocului	Lampă cu canal închis de tipul IX Loeschcke; disc: aproape întreg, restaurat un sfert; umăr aproape întreg; restaurat pe un segment foarte mic. Rezervorul întreg; canal închis; ștampilă FORTIS pe fundul rezervorului.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Opaiț	Datare: sec. I-III p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Sarmizegetusa Regia Material: modelat în tipar; pastă fină, moale, cărămizie; resturi de firnis cărămziu roșcat	Lampă cu canal închis de tipul IX Loeschcke; disc restaurat în întregime; umăr aproape complet, restaurat un sfert; rezervorul aproape întreg, restaurat un sfert; canal închis, păstrat doar 1/2 restul restaurat; ștampilă FORTIS pe fundul rezervorului.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Strachină	Datare: sec. II a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Sibiu, com. Șura Mică, ȘURA MICĂ Material: modelat din pastă compactă, fină, incluziuni albe în pastă; ardere inoxidantă; gri; slip fin, parțial păstrat, gri	Pereți drepți, evazați; bordură în partea superioară, joncțiunea între perete și bordură marcată pe interior de o canelură; margine lată, evazată; buză fină, rotunjită. Decor lustruit pe interior, motiv „în căprior” delimitat de linii de benzi lustruite.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Rudele Material: modelată la roată din pastă fină, pietroasă; ardere oxidantă; brună; slip brun închis		Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas-borcan	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE Material: modelat cu mâna din pastă poroasă, tare cu nisip și pietricele în compoziție; ardere oxidantă, brun	Corp alungit, bombat în zona diametrului maxim; buză îngroșată, rotunjită; fund tăiat drept; în zona diametrului maxim patru buntoni aplatizați, cu secțiune circulară, lipiți.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Bol	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Sarmizegetusa Regia Material: modelată la roată din pastă foarte fină, compactă, tare; ardere oxidantă, cărămiziu gălbuie; angobă fină, subțire, parțial păstrată, aderentă, uniform aplicată; maronie	Pereți rotunjiți; buza rotunjită, îngroșată; canelură fină în zona de îmbinare a peretelui cu buza; fund drept; inel fin, deteriorat.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Fețele Albe Material: modelat cu roata; pastă semifină cu nisip, mică în compoziție, cărămiziu roșcată; slip cărămiziu roșcat, un ton mai închis decât pasta	Calotă evazată, margine cu bordură; buton înalt, canelură în partea inferioară a butonului și în zona de joncțiune a butonului cu calota.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, COSTEȘTI, Cetățuie Material: modelat la roată din pastă grosieră, cu nisip și mică în compoziție, cărămiziu-roșcată	Calotă evazată, foarte aplatizată, margine fațetată; inel fin, rotunjit; toartă prinsă sub inel și aproape de bază.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, COSTEȘTI, Cetățuie Material: modelat din pastă fină, tare, pietroasă, cu mică în compoziție; ardere inoxidantă; gri; slip fin; gri	Restaurat; (un sfert din vas și din butonul lipsesc). Calotă conică, pereții ușor arcuiți, concavi pe interior; margine aproape dreaptă, cu buza rotunjită; buton tronconic, aplatizat în partea superioară.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Fețele Albe Material: modelat cu roata din pastă fină, moale, gri; slip aplicat în strat gros, lustruit	Calotă evazată, aplatizată, margine rotunjită, ușor ridicată; buton drept; inel fin, rotunjit; toartă în bandă cu canelură pe mijloc prinsă sub inel și deasupra marginii.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cană	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Meleia Material: modelat cu roata din pastă semifină cu mică și puncte albe în compoziție; slip lustruit cărămiziu-olive	Buză fine, fațetată, evazată; corp bitronconic, fațetat în zona diametrului maxim; fund drept cu buton la mijloc interior-exterior; toartă în bandă cu canelură pe mijloc, supraînălțată, prinsă de buză și corp în tina diametrului maxim.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Ceașcă	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, COSTEȘTI Material: modelată din pastă grosieră, poroasă cu pietricele și nisip în interior; probabil și materii organice; ardere oxidantă, cărămizie	Restaurată (păstrat 1/2 din vas, profil întreg). Corp tronconic, mult evazat în partea superioară; buza groasă, fațetată; fund tăiat drept; toartă groasă, secțiune circulară; prinsă desupra fundului și sub buză.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Ceașcă	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Sarmizegetusa Regia Material: modelată cu mâna din pastă grosieră, tare, poroasă cu pietricele și nisip în interior; ardere oxidantă; ardere secundară	Restaurată (1/2 pastrată, profil întreg); formă tronconică; buză dreaptă, fațetată; fund tăiat drept; toartă, dintr-o singură bandă, fațetată.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Datare: sec. I a.Chr - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE Material: modelat la roată din pastă foarte fină compactă; ardere inoxidantă, cenușiu; slip fin, cenușiu, aderent, uniform aplicat	Calotă conică, larg evazată și aplatizată spre margine; margine ușor ridicată în sus, rotunjită; buton „cap de baston” rotund cu profilatură mediană; foarte bine finisat; două caneluri fine pe fața exterioară a calotei, pe margine.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Ulcior	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, GRĂDIȘTEA DE MUNTE, Sarmizegetusa Regia Material: modelat cu roata; pastă fină, tare, așezată în lamele; cărămizie; slip aderent, cărămiziu	Corp globular; gât scurt, subțire; fund tăiat drept cu o canelură pe suprafața de sprijin; toartă în bandă, cu trei caneluri pe suprafața exterioară, prinsă sub buză și pe corp deasupra diametrului maxim.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas-borcan	Datare: sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr. Descoperit: jud. Covasna, SFÂNTU GHEORGHE, Bedehaza Material: modelat cu mâna; pastă poroasă, tare, cu nisip, pietricele și goluri de aer în interior; brun-negricioasă; urme de ardere secundară	Corp bitronconic, alungit, ușor rotunjit în zona diametrului maxim; fund tăiat drept; margine „guler” evazată, cu buza fină, fațetată la exterior. Decor: în zona diamerului maxim brâu crestat, fin; pe buză crestături fine; pe perete deasupra brâului crestat, desen incizat – pasăre stilizată (vutur ?), cu capul în jos și aripile arcuite.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Urnă	Datare: sec. III-II a.Chr. Descoperit: Balsa, Ungaria Material: modelat cu roata din pastă semifină, poroasă cu mică în compoziție, gri-olive; slip gros, gri-olive	Corp globular, rotunjit în zona diametrului maxim; buză fațetată, evazată și trasă spre baza vasului; margine evazată; în zona de îmbinare a gâtului cu corpul vasului canelură, pe exterior; fund concav pe exterior, suprafața de sprijin tăiată drept. Decor lustruit: linie în val, deasupra diametrului maxim.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Ursus spelaeus	Datare: Pleistocen terminal Descoperit: jud. Bihor, com. Aștileu, Peștere, Peștera Igrița Material: os	Craniu complet, cu ușoare deteriorări, mandibula asociată, caninii și dentiția jugală completă, incisivii superiori și inferiori absenți (un singur incisiv superior este prezent în alveolă).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vârf de suliță	Datare: Pleistocen terminal Descoperit: jud. Hunedoara, com. Boșorod, Cioclovina, Peștera Cioclovina Material: os	Fragment de os cu urme de prelucrare (șlefuire) aparținând probabil ursului de peșteră.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Răzuitor	Datare: Pleistocen terminal Descoperit: jud. Bihor, com. Aștileu, Peștere, Peștera Igrița Material: os (dinte)	Fragment de canin de urs de peșteră, rupt longitudinal și transversal la nivelul rădăcinii, cu urme de folosire (șlefuit).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Nucleu prismatic	Descoperit: jud. Arad, com. Gurahonț, Valea Mare, Dudaiu Material: nucleu prismatic din opal	Nucleu macrolitic prismatic cu două planuri de lovire, din opal.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Strecurătoare	Datare: Mijlocul sec. II - sec. III p.Chr. Descoperit: jud. Covasna, com. Brăduț, Tălișoara Dimensiuni: L păstrată a mânerului: 80 mm Material: bronz cu patină de culoare verzui-maronie; martelare, turnare plină pentru toartă și perforare pentru orificii	Strecurătoare din bronz cu buză orizontală plată; corpul probabil era hemisferic; toarta plată, cu laturile ușor arcuite, are două proeminențe în formă de coadă de rândunică. S-a păstrat numai baza și o parte din mâner, corpul recipientului fiind rupt din antichitate, sub primul șir de perforații. Tipologie: Eggers 1951, tip 161; Boesterd 1956, cat. nr. 59.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Venus pudica	Datare: A doua jumătate a sec. II p.Chr. Material: bronz, patină cenușiu-verzuie; Corpul și brațele turnate plin, piciorele turnate gol	Venus nudă, cu capul întors spre stânga și umărul stâng ușor ridicat; ochii cu irisul punctat pentru incrustații, gura întredeschisă; abdomen puțin proeminent; coapse groase în raport cu restul corpului; păr aranjat cu cărare la mijloc și strâns în două rulouri la ceafă, într-un coc. Două șuvițe, sau capetele panglicii care prinde cocul atârnă pe umeri. Pe cap poartă o diademă semicirculară. Fragmentară, nu se păstrează brațul stâng, antebrațul drept și partea inferioară a picioarelor; diademă deteriorată.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Venus pudica	Datare: A doua jumătate a sec. II p.Chr. Descoperit: jud. Mureș, com. Gornești, Gornești Material: bronz, patină cenușiu-verzuie; turnare plină	Statuetă din bronz, reprezentând-o pe Venus pudica. Zeița nudă, cu părul lung, strâns la ceafă într-un coc, din care două șuvițe îi cad pe umeri. Cu mâna stângă își ascunde sexul, cealaltă probabil că o întinde în față spre privitor. Pe cap poartă o diademă dantelată. Îi lipsesc antebrațul drept și gambele.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Minerva (?)	Material: bronz; turnare plină	Minerva, cu capul aplecat spre spate, cu coif pe creștet; poartă tunică lungă și cuirasă; încălțată cu un fel de saboți cu vârfurile înconvoiate. Brațul stâng este ridicat, cel drept atârnă lângă corp. Lipsesc atributele zeiței. Poziția nefirească a zeiței, surprinsă parcă în efortul de a arunca lancea, precum și îmbrăcămintea ciudată (în special saboții), duc la concluzia că ar fi o piesă dubitanda.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas - toartă cu motive vegetale	Datare: Sec. II - III Descoperit: jud. Mureș, com. Saschiz, Saschiz Material: bronz; turnare plină	Toartă de vas din bronz, cu motive vegetale. Toarta este romboidală în secțiune și se îngustează spre capete. Decorată cu motive vegetale, în centru este prevăzută cu un cârlig.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Amforă	Descoperit: jud. Hunedoara, com. Turdaș, Turdaș Material: lut, nisip; modelat cu mâna	Amforă din pastă fină, roșcat gălbuie, buza neagră, bine lustruită, ardere în tehnica Blacktopped.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Strachină	Descoperit: jud. Hunedoara, com. Turdaș, Turdaș Material: lut, pietricele; modelat cu mâna	Strachină din pastă nisipoasă cu fundul îngroșat și asimetric.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Bol	Descoperit: jud. Hunedoara, com. Turdaș, Turdaș Material: lut, nisip; modelat cu mâna	Recipient bitronconic cu buza neagră în tehnica Blacktopped.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas perforat	Descoperit: jud. Hunedoara, com. Turdaș, Turdaș Material: lut, nisip; modelat cu mâna	Recipient bitronconic cu câte două perforații pe gât, pentru atârnare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vas tronconic	Descoperit: jud. Hunedoara, com. Turdaș, Turdaș Material: lut, nisip; modelat cu mâna	Pastă semifină, cafenie, decor cu benzi din liniuțe scurte, dispuse în unghiuri verticale, două proeminențe perforate orizontal.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Capac	Descoperit: jud. Hunedoara, com. Turdaș, Turdaș Material: lut; modelare cu mâna	Capac cu decor incizat, cu motiv unghiular.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Pintaderă-fagure	Descoperit: jud. Cluj, com. Baciu, Baciu, Gura Baciualui Material: lut; ardere, modelare cu mâna	Pintaderă cu decor de tip fagure pe fețele opuse.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Sceptru	Descoperit: jud. Hunedoara, com. Turdaș, Turdaș Material: corn prelucrat cu incizii și perforație	Corn de cerb prelucrat, fragment de prăjină, secționat la bază, cu urme de tăieturi, un orificiu transversal la cca. 10 cm de bază, decorat - incizii longitudinale, liniare pe suprafața lustruită mărginite de triunghiuri excizate (perlaj absent), decor în 2 registre sub și peste orificiu.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Topor	Descoperit: jud. Hunedoara, com. Turdaș, Turdaș Material: gresie cuarțitică; șlefuire	Topor tip calapod din gresie fină silicioasă, șlefuit, de culoare cenușiu-maronie.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Percutor	Descoperit: jud. Hunedoara, com. Turdaș, Turdaș Material: șist amfibolitic; șlefuire	Percutor din șist amfibolitic de culoare cenușiu închis cu tente verzui.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Topor	Descoperit: jud. Hunedoara, com. Turdaș, Turdaș Material: tuf vulcanic; șlefuire	Topor în formă de calapod, cu ceafă lată, cu tăișul și spatele șlefuit, din tuf dacitic de culoare cenușiu deschis.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Pandantiv (undiță)	Descoperit: jud. Hunedoara, com. Turdaș, Turdaș Material: corn prelucrat	Vârf de corn de cerb, secționat oblic, cu un orificiu la nivelul secțiunii, urme de șlefuire.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Corn de cerb	Descoperit: jud. Hunedoara, com. Turdaș, Turdaș Material: corn; perforare, șlefuire	Fragment din corn de cerb cu perforații circulare pe toată suprafața externă, decupat la bază, cu două canale circulare rezultate prin șlefuire la vârf.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cârlig de undiță	Descoperit: jud. Hunedoara, com. Turdaș, Turdaș Material: os prelucrat, șlefuire; perforare	Fragment de os prelucrat, nedeterminat ca specie, posibil perete de os lung provenit de la un animal de talie mare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Toporaș	Descoperit: jud. Hunedoara, com. Turdaș, Turdaș Material: șist amfibolitic negru; șlefuire	Topor trapezoidal de dimensiune mică, de culoare neagră.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Spatulă	Descoperit: jud. Hunedoara, com. Turdaș, Turdaș Material: os secționat și șlefuit	Spatulă - unealtă de os în formă de lingură - din os prelucrat dint-un perete diafizar de os lung provenit de la un animal de talie mare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Unealtă de șlefuit	Descoperit: jud. Hunedoara, com. Turdaș, Turdaș Material: gresie nisipoasă; șlefuire	Piatră de șlefuit din gresie nisipoasă friabilă de culoare cenușiu-maronie.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Așchie lamelară	Descoperit: jud. Hunedoara, com. Turdaș, Turdaș Material: obsidian; cioplire prin presiune	Așchie lamelară din obsidian (semitransparent, fumuriu) obținută prin cioplire.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Așchie lamelară	Descoperit: jud. Hunedoara, com. Turdaș, Turdaș Material: obsidian; cioplire	Fragment de așchie lamelară din obsidian (semitransparent cu benzi fumurii), obținută prin tehnica cioplirii.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Așchie lamelară	Descoperit: jud. Hunedoara, com. Turdaș, Turdaș Material: obsidian; cioplire prin presiune	Așchie lamelară cu patru fețe din obsidian (semitransparent, fumuriu), obținută prin tehnica cioplirii prin presiune.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vârf de lance	Datare: A doua jumătate a sec. al V-lea Descoperit: jud. Cluj, Cluj-Napoca, Cartierul Cordoș Material: fier lucrat prin turnare, batere și sudare	Lamă de forma frunzei, cu secțiune rombică. La baza tubului de înmănușare s-au păstrat două orificii simetrice, pentru cuiele care fixau vârful și coada de lemn. În aceeași porțiune, tubul de înmănușare nu a fost complet sudat, fiind lăsat un spațiu liber, de formă triunghiular-alungită.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vârf de săgeată	Datare: A doua jumătate a sec. al V-lea Descoperit: jud. Cluj, Cluj-Napoca, Cartierul Cordoș Material: fier lucrat prin turnare, batere și sudare	Vârf de săgeată din fier, cu trei aripioare și tijă de fixare.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vârf de săgeată	Datare: A doua jumătate a sec. al V-lea Descoperit: jud. Cluj, Cluj-Napoca, Cartierul Cordoș Material: fier lucrat prin turnare, batere și sudare	Vârf de săgeată din fier, cu trei aripioare și tijă de fixare, ascuțită la capăt.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Vârf de săgeată	Datare: A doua jumătate a sec. al V-lea Descoperit: jud. Cluj, Cluj-Napoca, Cartierul Cordoș Material: fier lucrat prin turnare, batere și sudare	Vârf de săgeată din fier, cu trei aripioare și tijă de fixare, capătul acesteia fiind rupt.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cute din piatră	Datare: sec. III - II a.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, com. APAHIDA, DEZMIR Material: Piatră, cioplire	Cute din piatră de formă paralelipipedică, patrulateră în secțiune, cu colțurile rotunjite. Piesa este prevăzută la un capăt cu un orificiu.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Foarfecă	Datare: sec. III - II a.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, com. APAHIDA, DEZMIR Material: Fier, martelare	Foarfecă realizată dintr-o bară din fier îndoită în forma literei U, lățită la bază și prevăzută cu două lame la extremități.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Lanț de spadă	Datare: sec. III - II a.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, com. APAHIDA, DEZMIR Material: Fier; martelare	Lanț din fier realizat din două bare torsadate, terminat la un capăt cu o verigă iar la celălalt capăt cu o mică nozitate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Lanț de spadă	Datare: sec. III - II a.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, com. APAHIDA, DEZMIR Material: Fier; martelare	Lanț din fier realizat din două bare torsadate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Lanț de centură	Datare: sec. III - II a.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. VEȚEL, VEȚEL Material: Bronz, turnare	Lanțul este alcătuit din trei piese patrulatere prevăzute cu câte două orificii în care intră verigi din bronz (s-au păstrat doar două). Piesele patrulatere sunt goale pe interior iar la exterior sunt decorate cu linii incizate.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Kantharos	Datare: sec. IV-III a.Chr. Descoperit: jud. BISTRIȚA-NĂSĂUD, com. DUMITRA, CEPARI Material: pastă de lut fină, cărămiziu-gălbuie; realizat la roată, ardere oxidantă	Kantharos-ul este unul de tip attic,cu corpul puțin bombat și gâtul cilindric, fiind prevăzut cu două torți și un picior inelar. A fost realizat din pastă fină, cărămiziu-gălbuie, fiind ars oxidant. Inițial a fost acoperit cu un firnis negru, astăzi fiind păstrat parțial, doar pe unele fragmente.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Ornament car	Datare: sec. III - II a.Chr. Descoperit: jud. HARGHITA, com. ORAȘ CRISTURU SECUIESC, CRISTURU SECUIESC Material: bronz, fier; turnare, martelare	Piesa este parțial din fier, la o extremitate fiind din bronz (cu miez din fier?). La capătul din bronz este redat stilizat un cap de cal (ochii, coama și urechile sunt bine conturate).	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Brățară din sticlă	Datare: sec. III - II a.Chr. Descoperit: jud. MUREȘ, com. ORAȘ UNGHENI, MOREȘTI Material: Sticlă; turnare / presare	Fragment de brățară din sticlă albastră, aproximativ semicirculară în secțiune. În partea exterioară este decorată cu o linie vălurită de culoare albă.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Brățară din sticlă	Datare: sec. III - II a.Chr. Descoperit: jud. MUREȘ, com. ORAȘ UNGHENI, MOREȘTI Material: Sticlă; turnare / presare	Fragment de brățară din sticlă albastră, aproximativ semicirculară în secțiune. În exterior este incizată adânc și decorată cu o linie vălurită albă și gălbuie.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Cute din piatră	Datare: sec. III - II a.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, com. FLOREȘTI, FLOREȘTI, Șapca verde (Polus) Material: Piatră; cioplire	Cute din piatră de formă aproximativ palalelipipedică, dreptunghiulară în secțiune, cu colțurile bine rotunjite.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Fusaiolă din lut	Datare: sec. III - II a.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, com. FLOREȘTI, FLOREȘTI, Șapca verde (Polus) Material: Lut, modelare cu mâna	Fusaiolă din lut, de formă cilindrică.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Fusaiolă din lut	Datare: sec. III - II a.Chr. Descoperit: jud. CLUJ, com. FLOREȘTI, FLOREȘTI, Șapca verde (Polus) Material: Lut, modelare cu mâna	Fusaiolă din lut de formă bitronconică.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Bloc rectangular	Datare: începutul sec. II. p.Chr. Descoperit: jud. HUNEDOARA, com. ORĂȘTIOARA DE SUS, ORĂȘTIOARA DE SUS, Grădiștea Muncelului, latura estică a cetății Dimensiuni: h. litere 90 - 130 Material: calcar, sculptare în basorelief	Bloc paralelipipedic cu inscripție. Literele sunt reprezentate îngrijit, bine conservate, iar cifra IIII este reprezentată cu bară orizontală deasupra celor patru verticale.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Balistă tip Kamarion	Datare: începutul sec. IV p.Chr. Descoperit: jud. MEHEDINȚI, com. MUNICIPIUL ORȘOVA, ORȘOVA, DIERNA Dimensiuni: două perforații de 8-10 mm în diametru Material: fier, batere la cald	Piesa reprezintă partea fixă din față a unei balista, la capetele căreia erau atașate cele două piese de torsiune (kambestrion), din ansamblu făcând parte probabil și piesa v 63245. Apare ca o bară turtită de fier, rotunjită la mijloc, capetele terminându-se în formă de U.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec
Balistă tip Kambestrion	Datare: începutul sec. IV p.Chr. Descoperit: jud. MEHEDINȚI, com. MUNICIPIUL ORȘOVA, ORȘOVA, DIERNA Dimensiuni: interiorul inelelor de la extremități au 75 x 85, respectiv 93 x 92 mm Material: fier, batere la cald	Reprezintă partea mobilă, de torsiune, a unei balista, așezată la capătul unui kamarion (v 63244). Este compusă din două bare paralele, cu lățimi de 30-41 mm și înălțime de 15 mm, care sunt fixate la capete cu ajutorul a două inele perforate pe alocuri. Una din tije bări este îndoită la mijloc, pe capetele celor două bare fiind atașate un soi de "urechi" pentru fixarea corzilor praștiei. Ultimele au dimensiuni maxime de 43 x 68 mm. Perforațiile din cercurile de la capetele barelor au diametrul de circa 25 mm.	Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Cluj	Cimec