Deschide meniul principal

Carte de identitate

document utilizat pentru identificarea unei persoane
Carte de identitate românească, modelul emis începând cu 2009, care menționează cetățenia și nu numele părinților

O Carte de identitate ori un document de identitate (numit de asemenea o piesă de identificare sau ID) este orice document care poate fi folosit pentru a dovedi identitatea unei persoane. Dacă este emis într-un format de dimensiuni mici, formular standard de dimensiunea cardului de credit, se numește, de obicei, un buletin de identitate (carte de identitate, carte de cetățean), ori pașaport. Unele țări eliberează documente de identitate formale, ca cărți de identitate naționale care pot fi obligatorii sau ne-obligatorii, în timp ce altele pot necesita verificarea identității utilizând identificarea regională sau documentele informale. Atunci când documentul de identitate include fotografia unei persoane, aceasta poate fi numită fotografie ID. [1]

Cuprins

Documente de identitate

Documentele de identitate au apărut din necesitatea existenței unei centralizări a persoanelor fizice, individualizate fiecare în parte printr-un document care conține un ansamblu de date unice de identificare. Documentele de identitate sunt legate de registre naționale de evidență a populației, acestea constituind o importantă resursă administrativă. Utilizarea lor la nivel mondial poate fi multiplă, mai ales în condițiile tehnologiei actuale (documente de identificare, elemente de înregistrare în diverse sisteme centralizatoare, "chei de acces" la sisteme integrate). În cadrul unor țări precum Spania, Portugalia, Thailanda sau Singapore, cărțile de identitate au devenit componente vizibile a unor rețele complexe și extinse care integrează sistemele de back-office din diferite agenții guvernamentale. Odată cu introducerea benzii magnetice și cu tehnologia microprocesor, aceste cărți electronice pot deveni o "cheie" pentru accesarea serviciilor publice.

Cărțile de identitate pot fi prezente și sub forma unor carduri inteligente. În general cărțile de identitate pot fi:

  • cu caracter obligatoriu - adresate tuturor persoanelor de pe teritoriul unei țări (ex. cartea de identitate);
  • cu caracter obligatoriu doar în anumite situații (ex. pașaportul);
  • cu caracter specific - doar pentru legitimarea anumitor categorii de persoane(ex. elevi, studenți).

Politici naționale

Potrivit Privacy International, din 1996, deținerea cărților de identitate era obligatorie în aproximativ 100 de țări, însă ceea ce constituie „obligatoriu” variază. În unele țări este obligatoriu deținerii cărții de identitate atunci când o persoană atinge o vârstă prescrisă de legislație. Pedeapsa pentru lipsa cărții de identitate, de obicei, paote fi o amendă, dar, în unele cazuri, poate fi și detenție până la stabilirea identității. Pentru persoanele suspectate de comiterea unor infracțiuni cum ar fi furtul de magazine sau călătorie fără bilet de autobuz, lipsa cărții de identitate ar putea duce la reținere în stare de arest, situație similară și în țările care nu solicită în mod oficial cărți de identitate.

În mai multe țări nu există cărți de identitate naționale, cum ar fi: Andorra[2], Australia, Bahamas[3], Canada, Danemarca, India, Japonia, Kiribati, Insulele Marshall, Nauru, Noua Zeelandă, Norvegia, Palau, Samoa, Turkmenistan[4], Tuvalu, Regatul Unit și Uzbekistan. La necesitate sunt folosite ca documente de identitate pașapoartele sau permisele de conducere. Guvernele din Kiribati, Norvegia, Samoa și Uzbekistan intenționează să introducă noi cărți de identitate naționale în viitorul apropiat. [5][6][7]

Europa

Belgia

 
Carte de identitate belgiană

În Belgia, tuturor celor care au împlinit vârsta de 12 ani li se eliberează carte de identitate (carte d'identité în franceză, identiteitskaart în olandeză și Personalausweis în germană). De la vârsta de 15 ani toți sunt obligați să dețină cartea de identitate. Pentru cetățenii străini care locuiesc în Belgia se eliberează cărți similare, deși pot să poarte și pașaport, permis de muncă sau permis de ședere temporară.

Bulgaria

 
Carte de identitate bulgară

În Bulgaria, de la vârsta de 14 ani, este obligatorie deținerea cărții de identitate (în limba bulgară - лична карта). Orice persoană cu vârsta peste 14 ani care este verificată de poliție fără a avea cel puțin o formă de identificare este supusă unei amenzi de 50 Leva (aproximativ 25 de euro).

România

 
Carte de identitate românească.

Cartea de identitate românească se eliberează fiecărui cetățean român, la împlinirea vârstei de 14 ani obligatorie), cu excepția cetățenilor români domiciliați în străinătate. Aceștia din urmă pot aplica pentru o carte de identitate provizorie în cazul în care au reședință temporară, valabilă timp de un an.

O altă carte de identitate este Cartea de identitate provizorie (Cartea de Identitate Provizorie) emisă temporar atunci când o persoană nu poate obține o carte de identitate normală. Valabilitatea sa se prelungește până la 1 an. Nu poate fi utilizat pentru a călători în UE, spre deosebire de cartea de identitate normală.

Alte forme de identificare acceptate oficial includ permisul de conducere și certificatul de naștere. Cu toate acestea, sunt acceptate doar în circumstanțe limitate și nu pot lua locul cărții de identitate în majoritatea cazurilor. Cartea de identitate este obligatorie pentru relațiile cu instituțiile guvernamentale, băncile sau magazinele de schimb valutar. Un pașaport valabil poate fi, de asemenea, acceptat, dar de obicei numai pentru străini.

Prezentarea cărții de identitate este preferată, dar nu obligatorie, atunci când sunt solicitați de polițiști; cu toate acestea, în astfel de cazuri, oamenii trebuie să furnizeze un CNP sau mijloace alternative de identificare care pot fi verificate la fața locului (prin radio, dacă este necesar).

Informațiile de pe cartea de identitate trebuie să fie actualizate de către proprietar; adresa curentă a domiciliului, în special. Dacă faceți altfel, puteți expune cetățeanul la anumite amenzi sau i se poate refuza serviciul de către acele instituții care necesită un card valabil și actualizat. În ciuda acestui fapt, este obișnuit ca oamenii să lase informațiile să curgă sau să meargă cu cărți de identitate expirate.

Croația

 
Carte de identitate croată

Toți cetățenii croați pot solicita Carte de identitate numită Osobna iskaznica. Toate persoanele cu vârsta peste 18 ani trebuie să dețină un act de identitate și să îl poarte permanent.

Cardul de identitate croat este valabil în întreaga Uniune Europeană și poate fi folosit și pentru a călători în țările din afara UE din Balcani.

Cipru

 
Carte de identitate cipriotă

Deținerea unui card de identitate civilă este obligatorie pentru orice persoană eligibilă care a împlinit vârsta de doisprezece ani. Din 29 ianuarie 2015 au fost emise Cărți de identitate biometrice.

Italia

 
Carte de identitate italiană clasică
 
Carte de italiană italiană de tip nou

Toți cetățenii italieni au dreptul să solicite carte de identitate care să fie eliberat de municipalitatea în care trăiesc. Cartea de identitate are durată de valabilitate de zece ani.[8] Nu este obligatorie purtarea cărții de identitate permanent. La solicitarea autorităților pentru identificare poate fi prezentat orice act care stabiliește identitatea.

Republica Moldova

În Republica Moldova cărțile de identitate (buletin de identitate) sunt emise din 1996. Prima persoană care a obținut buletinul de identitate a fost ex-președintele Republicii Moldova Mircea Snegur. Buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova se eliberează cetățenilor de la momentul nașterii pentru întrebuințare pe teritoriul republicii. Agenția Servicii Publice este responsabilă cu eliberarea cărților de identitate și de stocarea datelor tuturor cetățenilor Republicii Moldova.[9]

Cartea de identitate moldovenească poate fi obținută de un copil de la naștere. Compania de stat „Registru” este responsabilă pentru eliberarea cărților de identitate și pentru stocarea datelor tuturor cetățenilor moldoveni.

Monaco

Cărțile de identitate eliberate cetățenilor din Monaco pot fi folosite și pentru a călători în Spațiul Schengen.

Pașaportul

Pașaportul este un act de calatorie care face dovada identității și cetățeniei titularului și îi dă dreptul de a ieși și de a intra în țară prin oricare dintre punctele de trecere a frontierei deschise traficului internațional de călători. În străinătate, pașaportul dă dreptul titularului la asistență și protecție din partea misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României. Pașaportul este proprietatea statului român.

Cererile pentru eliberarea pașapoartelor se depun personal de către solicitanți, în țară, la serviciile publice comunitare pentru evidența persoanelor ori la serviciile publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor, în a căror rază de competență au domiciliul sau, după caz, reședința, iar în străinătate, la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

În cazul în care din motive obiective solicitantul pașaportului nu se poate prezenta la serviciul public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor, cererile pentru eliberare pot fi depuse la cel mai apropiat serviciu public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor.

Tipuri de pașapoarte

Tipurile de documente de călătorie pe baza cărora cetățenii români pot călători în străinătate eliberate cetățenilor români în condițiile legii sunt: pașaportul diplomatic, pașaport de serviciu, pașaport simplu, pașaport simplu temporar precum și titlul de călătorie și cartea de identitate valabilă, pentru cetățenii români care călătoresc în statele Uniunii Europene.

Pașapoartele simple se eliberează de Ministerul Afacerilor Interne, prin serviciile publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple, cetățenilor români care nu se află în una dintre situațiile de suspendare a exercitării dreptului la libera circulație în străinătate.

Pașapoartele simple se păstrează de către titulari, care au obligația de a nu le înstrăina, cu excepția situațiilor în care documentele se rețin de autoritățile competente sau se depun la misiunile diplomatice ori oficiile consulare străine, în vederea aplicării vizei.

Pașapoartele simple ale minorilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani se păstrează de către părinții acestora, reprezentanții legali sau, după caz, de către însoțitori, atunci când minorii se deplasează în străinătate împreună cu alte persoane, în condițiile prezentei legi.

Valabilitatea pașapoartelor

Valabilitatea pașapoartelor simple este de: a) 3 ani pentru persoanele care nu au împlinit 14 ani; b) 5 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsa între 14 si 25 de ani; c) 10 ani pentru persoanele care au împlinit vârsta de 25 de ani.

Termenele de eliberare a pașapoartelor

Termenul în care se soluționează cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrătoare.

Termenul de soluționare a cererilor de eliberare a pașapoartelor simple în regim de urgență, cu plata corespunzătoare a tarifului suplimentar de 100 RON, nu poate fi mai mare de 3 zile lucrătoare.

Cererile pentru eliberarea pașapoartelor simple în regim de urgență se depun la serviciile publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple.

În cazul cererilor depuse la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, termenul pentru eliberarea pașaportului simplu nu poate fi mai mare de 90 de zile calendaristice de la data depunerii cererii.

Alte carduri de identitate pe plan național și internațional

Cardul european și cardul național de asigurări sociale de sănătate

Cardul Național de Asigurări de Sănătate dovedește că titularul este asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate din Romania.

Cardul European de Asigurări Sociale de Sănătate îi conferă titularului asigurat dreptul la prestații medicale necesare în cadrul unei șederi temporare într-un stat membru al Uniunii Europene.

Legitimația de transport pentru studenți

Studenții încadrați în învățământul superior de stat la cursuri de zi beneficiază de reduceri speciale la transportul CFR în baza unei legitimații speciale, recunoscută și avizată de către Ministerul Educației și Cercetării, precum și de către Ministerul Transporturilor.

Legitimația de student pentru reducere la transport este din carton și are 3 elemente de siguranță: filigran special, bandă cu cerneală fluorescentă UV și ștampilă securizată vizibilă numai cu UV. Pentru a fi valabilă în momentul acordării reducerii, legitimația trebuie să fie vizată și ștampilată la zi pentru anul universitar în curs și însoțită de carnetul de student. Totodată este netransmisibilă, folosirea ei de către o altă persoană decât posesorul putând duce la reținerea documentelor acesteia, restituirea către unitatea de învățământ de care aparține, anularea și pierderea, pentru un an, a dreptului posesorului de a beneficia de facilități de transport.

Carduri internaționale de identitate pentru studenți, elevi și cadre didactice

La nivel mondial, din anul 1959, circulă trei carduri de identitate special create pentru sprijinirea mobilităților tinerilor, formarea și dezvoltarea lor personala și profesională prin acordarea de facilități speciale: ISIC - Cardul Internațional de Identitate pentru Studenți (en. International Student Identity Card), ITIC - Cardul Internațional de Identitate pentru Studenți (en. International Teacher Identity Card) și IYTC - Card Internațional de Călătorii (en. International Youth Travel Card). Cele trei carduri de identitate sunt singurele acte oficiale de identitate acceptate pentru aceste categorii de persoane în peste 120 de țări din lume, inclusiv toate statele membre din Uniunea Europeana (U.E.), fiind recomandate și de către Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (U.N.E.S.C.O.). Toate le oferă posesorilor acces la servicii și facilități în cele mai diverse domenii de interes.

Mai multe detalii despre cardurile ISIC, ITIC, IYTC

Vezi și

Note

  1. ^ Ben Quarmby (). „The case for national identification cards”. 2003 Duke L. & Tech. Rev. 0002. Duke University. Accesat în . If there is no reasonable expectation of privacy with regards to one's DNA information, the obtention of that information will not constitute a search. The DNA card scheme at issue here would not therefore come under 4th Amendment scrutiny 
  2. ^ „Cal un DNI andorrà”, DiariAndorra.ad, , accesat în  
  3. ^ „NATIONAL ID CARD BEING CONSIDERED BY GOVERNMENT”, M.tribune242.com, accesat în  
  4. ^ „National IDs Around the World — Interactive map”, Worldprivacyforum.org, accesat în  
  5. ^ „National ID cards may be introduced in Uzbekistan”, Tashkenttimes.uz/national/1915-national-id-cards-may-be-introduced-in-uzbekistan, accesat în  
  6. ^ „National ID in the pipeline”, Samoa Observer, accesat în  
  7. ^ „Tunisia's proposed ID law threatens hard-won privacy rights”, alaraby, accesat în  
  8. ^ Testo unico delle leggi di pubblica sicurezza ("Single body of laws on public security"), also known as TULPS, article 3; see for example here „Archived copy”. Arhivat din original la . Accesat în . .
  9. ^ „Persoane fizice”, Asp.gov.md/ro/persoane-fizice, accesat în  

Legături externe