Kiribati

Kiribati, oficial Republica Kiribati (în gilberteză Ribaberikin Kiribati; în engleză Republic of Kirirbati), este o țară insulară în Oceanul Pacific. Este cel mai mare stat din Oceania din punctul de vedere al întinderii. Ocupă o suprafață de aproximativ 5.000.000 km² acoperită de ocean, dar aria uscatului reprezintă numai un mic fragment al acesteia, de numai 811 km², sub forma a 32 de insulițe. Pe aceste fărâme de uscat, împrăștiate în oceanul nesfârșit trăiesc aproximativ 100.000 de oameni. Insulele dintre granițele statului Kiribati formează trei arhipelaguri: Insulele Gilbert, Insulele Line (fără Jarvis, Palmyra și Kinoman Reef) și Insulele Phoenix. Tot aici se mai află insula coraligenă izolată Banaba, numită și Ocean. Cea mai vastă întindere de uscat este Kiritimati din grupul Line, cunoscută și sub denumirea de Insula Crăciunului (Christmas).

Republica Kiribati

Ribaberikin Kiribati (gilberteză)
Republic of Kiribati (engleză)


Drapelul Republicii Kiribati[*]	Stema Republicii Kiribati[*]

Deviză: Te Mauri, Te Raoi ao Te Tabomoa (gilberteză)
"Sănătate, Pace și Prosperitate"

Imnul național: Teirake Kaini Kiribati (gilberteză)
("Ridică-te, Kiribati")

Amplasarea insulelor Republicii Kiribati (roșu) în Oceanul Pacific

Geografie

Suprafață

- totală 811 km² (locul 186)

Apă (%) neglijabil

Cel mai înalt punct Insula Banaba (81 m)

Cel mai jos punct Oceanul Pacific (0 m)

Cel mai mare oraș South Tarawa

Vecini Statele Unite ale Americii
Franța

Fus orar UTC+12 (Insulele Gilbert și Banaba)
UTC+13 (Insulele Phoenix)
UTC+14 (Insulele Line)

Populație

Densitate 135 loc/km²

- Estimare 2020 119.438

Limbi oficiale engleză
gilberteză

Etnonim I-Kiribati

Grupuri etnice micronezieni (98,8 %), alți (1,2 %)

Guvernare

Sistem politic Republică parlamentară

Președinte Taneti Maamau^[2]

Vicepreședinte Teuea Toatu

Legislativ House of Assembly of Kiribati^⁠(d)

Capitala South Tarawa^[1]

Istorie

Independență față de Regatul Unit

Dată 12 iulie 1979

Economie

PIB (PPC) 2011

- Total 599 millioane USD^[3]

- Pe cap de locuitor 5.721 USD^[3]

PIB (nominal) 2011

- Total 167 milioane USD^[3]

- Pe cap de locuitor 1.592 USD^[3]

Gini 27,8

IDU (1998) .515 (medium)

Monedă Dolar din Kiribati¹
Dolar australian (AUD)

Coduri și identificatori

Cod CIO KIR

Prefix telefonic 686

ISO 3166-2 KI

Domeniu Internet

.ki

1 Paritatea dolarului din Kiribati este fixată cu dolarul australian. Dolarul din Kiribati nu are cod ISO 4217.

Prezență online

site web oficial
hasthtag

Modifică date / text

Nume

Numele Kiribati este varianta locală a numelui "Gilberts", derivat din numele anterior independenței, Insulele Gilbert, adoptat în onoarea lui Thomas Gilbert^⁠(en)^[traduceți].

Istorie

Primii oameni și-au făcut apariția pe insulele care intră în componența statului contemporan Kiribati încă de la începutul erei noastre sau poate chiar cu 100 sau 200 de ani mai devreme. Săpăturile arheologice oferă dovezi în acest sens. Se crede că a fost vorba despre o populație melaneziană care a căzut victimă invaziilor succesive ale polinezienilor din Fiji și Tonga. Astfel s-a format o cultură din amestecul acestor popoare și tradiții.
Europenii au apărut în regiune la începutul secolului al XVII-lea, dar nu au devenit interesați de aceste arhipelaguri decât 200 de ani mai târziu. De atunci datează denumirea de Insulele Gilbert, adoptată în onoarea lui Thomas Gilbert, care a explorat aceste ape în anul 1788. Kiribati, varianta stâlcită în limba microneziană a numelui originar, a devenit numele statului un veac mai târziu. În secolul al XIX-lea, în arhipelag au sosit mulți vânători de balene americani și englezi, precum și vânători de sclavi care, odată prinși, erau trimiși pe plantațiile din Australia și din Hawaii.
În anul 1892, a fost întemeiat un protectorat britanic, iar în anul 1916 a apărut colonia Insulelor Gilbert și Ellice. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, insulele s-au regăsit sub ocupație japoneză, fiind arena unor lupte încrâncenate între americani și japonezi.După război au redevenit britanice, pentru ca, în 1978, Insulele Ellice să se transforme în statul independent Tuvalu, iar restul insulelor să formeze, din anul 1979, statul separat Kiribati.

Geografie

Republica Kiribati este un stat insular situat în Oceania (Pacificul Central), aflat pe teritoriul arhipelagurilor Gilbert, Phoenix, Line și al insulei Ocean (Banaba) la nord-est de Nauru și la nord-vest de Tuvalu.
Capitala Republicii Kiribati este South Tarawa. Alte orașe: Bikinebeu, Betio ș.a. Rata populației urbane: 36%. Durata medie a vieții: 66 de ani.
Relief insular de origine coraligenă și vulcanică (alt. max. 80 m). Climă ecuatorială. Vegetație reprezentată de arbori și plante ierboase tropicale. Pădurile de cocotieri și pandanus ocupă 50% din teritoriu. Faună: diverse specii de păsări și pești.

Patrimoniu mondial UNESCO

Rezervația naturală marină din zona insulelor Phoenix a fost înscrisă în anul 2010 pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Vezi și

Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO

Referințe

^ „Kiribati government website”. Government of Kiribati. Arhivat din original la 2010-06-26. Accesat în 24 iunie 2010. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
^ „Taneti Maamau declared new president of Kiribati - Fiji Times Online”. Fijitimes.com. Accesat în 13 martie 2016.
^ ^a ^b ^c ^d „Kiribati”. International Monetary Fund. Accesat în 30 aprilie 2011.
^ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Legături externe

Goniți de ape: guvernul din Kiribati caută o nouă casă pentru locuitorii statului, 10 martie 2012, Descoperă

[1] „Kiribati government website”. Government of Kiribati. Arhivat din original la 2010-06-26. Accesat în 24 iunie 2010. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)

[2] „Taneti Maamau declared new president of Kiribati - Fiji Times Online”. Fijitimes.com. Accesat în 13 martie 2016.

[imf2-3] „Kiribati”. International Monetary Fund. Accesat în 30 aprilie 2011.

[8f499ad3b3f4fbe732a4b253ad107af9-4] ttps://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[2]

[1]

[3]