Castrul roman Jidava
Jidava (sau Jidova[2], sau Sidova[3]) a fost un castru roman din linia fortificată Limes Transalutanus, ale cărui ruine se află pe teritoriul fostului sat Apa Sărată, în prezent înglobat în orașul Câmpulung, județul Argeș.
| |||||
 | |||||
| Alte denumiri | Jidova, Sidova | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| Tip | Castru auxiliar [1] | ||||
| Tip construcție | Zid de piatră[1] | ||||
| Unități prezente | Cohorta I Flavia Comagenorum | ||||
| Dimensiuni și suprafață | 100 x 132 m2[1] (1,3 ha) | ||||
| Limes | Transalutanus | ||||
| Unitate administrativă | Dacia Malvensis | ||||
| Legături directe cu castrele | (Purcăreni) • (Voinești) | ||||
| Cod LMI | AG-I-m-A-13357.02 | ||||
| Amplasare | 45°13′14.69″N 25°0′44.95″E / 45.2207472°N 25.0124861°E | ||||
| Denumire loc | Cartier Apa Sărată | ||||
| Localitate | Câmpulung | ||||
  Poziția castrului pe harta României | |||||
Modifică text  |
|||||
În prim plan principia şi, în dreapta, hipocaustul reconstituit (adăpostit sub o construcţie din sticlă)
Castrul are formă dreptunghiulară, cu laturile de 132 m și 98 m. În partea centrală a incintei au fost clădite horreum (magazia de cereale), clădirea ofițerilor, principalia (comandamentul), praetorium (clădirea comandamentului castrului). De o parte și de alta a acestor construcții de piatră, la nord și la sud, erau plasate hibernalia (barăcile soldaților).
Accesul în castru se făcea prin patru porți: Porta praetoria (poarta principală de intrare), Porta decumana (poarta de ieșire), Porta sinistra (poarta din stânga) și Porta Dextra (poarta din dreapta). Comunicarea directă între paetorium și porți se făcea prin drumuri: Via praetoria și Via decumana.
Castrul este considerat ca fiind cel mai important fort de apărare de pe Limes Transalutanus, având rolul de a controla drumul ce trecea prin Pasul Bran. A fost construit între anii 190-211, în timpul împăraților Commodus și Septimius Severus, fiind singurul castru de piatră de pe Limes Transalutanus.
Castrul a fost mistuit de un incendiu devastator între anii 244-245 ca urmare a invaziei carpilor.[4] Această învazie a distrus toate fortificațiile de pe limesul Transalutan.[4]
Castrul a fost descoperit în anul 1876 de către arheologul Dimitrie Butculescu care a realizat și o primă cercetare a acestui castru. Cercetările arheologice sistematice au început din anul 1962. S-au descoperit o parte a construcțiilor din interiorul castrului și zidul de incintă. Zidurile au fost consolidate iar zidul de incintă de pe latura de sud a fost supraînălțat refăcându-se turnul de curtină. De asemenea a fost reconstituit hipocaustul (hypocaustum) din praetorium.
În zona castrului s-au descoperit monende, unele dintre ele fiind din timpul împăratului Gordian al III-lea, cărămizi cu inscripții în latină ce aveau dimensiunile aproximative de 42/28/6,5 cm, vârfuri de săgeți, vase de lut și diferite scoabe, piroane, cârlige metalice. În interiorul castrului există un muzeu permanent ce expune numeroasele obiecte descoperite pe teritoriul castrului. În prezent, ruinele castrului roman Jidava sunt valorificate turistic de Muzeul Județean Argeș.[5]
Situl Jidava este cuprins în Lista monumentelor istorice din Județul Argeș cu două monumente:[6]
- La nr. curent 7, cu codul AG-I-m-A-13357.01 este Castrul de pământ de la începutul secolului II.
- La nr. curent 8, cu codul AG-I-m-A-13357.02 este Castrul de piatră de la sfârșitul secolului II și începutul secolului III.
În ciuda situației de monument istoric, există terenuri împărțite de primărie exact pe situl marelui castru roman de la Jidava.[7]
Note
modificare- ^ a b c TRUPE FARA CASTRE, CASTRE FARA TRUPE ÎN DACIA, Dan Matei[nefuncțională]
- ^ Toponimele argesene atestate in secolul al XIV-lea
- ^ „Contribuția lui Dimitrie C. Butculescu în domeniul arheologiei”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Raport de cercetare arheologică - 9. Câmpulung, jud. Argeș, Punct: Jidova, Cod sit: 13506.02
- ^ Muzeul Judetean Arges - Castrul Roman Jidava
- ^ LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004 - Județul Argeș
- ^ „Ședința Camerei Deputaților din 5 mai 2008”. Arhivat din original la . Accesat în .