Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca

Informații generale
Catedrala Mitropolitan-Ortodoxa din Cluj-Napoca

Confesiune	Ortodox
Jurisdicție religioasă	Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului
Țara	România
Localitate	Cluj-Napoca
județ	Cluj
Coordonate	46°46′19″N 23°35′46″E ({{PAGENAME}}) / 46.772°N 23.596°E
Date despre construcție
Stil arhitectonic	Neoromânesc și neobizantin
Arhitect	George Cristinel și Constantin Pomponiu
Turle	8
Materiale	Piatră de Baciu și Bompotoc
Istoric
Data începerii	1923
Data finalizării	1930
Localizare
Modifică date / text

Catedrala Ortodoxă din Cluj-Napoca, situată în Piața Avram Iancu, a fost ridicată în perioada anilor 1920-1930, imediat după unirea Transilvaniei cu România. Este unul din principalele edificii religioase din municipiul Cluj-Napoca. Poartă hramul "Adormirea Maicii Domnului". În anul 1973, odată cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lăcașul de cult a devenit catedrală arhiepiscopală. Din anul 2006 edificiul servește drept catedrală a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, care este totodată și lăcaș al Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului.^[1]

Este în prezent a treia catedrală din România ca înălțime, după cea Catedrala Mitropolitană din Timișoara și Catedrala Evanghelică din Sibiu. De asemenea, este clasată ca monument istoric, cu codul CJ-II-m-B-07354.^[2]

Ridicarea Catedralei

Inițiativa ridicării acesteia a aparținut episcopului Nicolae Ivan. Acesta s-a adresat încă din 1919 Consiliului Dirigent al Transilvaniei, pentru a solicita un ajutor financiar necesar ridicării unei catedrale ortodoxe la Cluj. Consiliul a aprobat cererea episcopului, oferind pentru început suma de 2 milioane de coroane austro-ungare. În 1920 episcopul Nicolae Ivan a solicitat Primăriei clujene ca parcul din fața Teatrului Național să fie cedat pentru zidirea catedralei, cerere care a fost și ea acceptată.

A fost organizat un concurs de proiecte, câștigat de către arhitecții George Cristinel și Constantin Pomponiu, aceiași care au definit și planurile mausoleului de la Mărășești. Planurile au înglobat o serie de modele din arhitectura brâncovenească, specifică Țării Românești, fiind foarte evidentă influența bizantină.

Sfințirea catedralei s-a făcut într–un cadru festiv la 5 noiembrie 1933, fiind oficiată de Patriarhul României, Miron Cristea, împreună cu Mitropolitul Transilvaniei, Nicolae Bălan și episcopul de Cluj, Nicolae Ivan. La festivitate a fost prezent și regele Carol al II-lea, prințul moștenitor Mihai, membri ai guvernului României și numeroase personalități.

Descriere

Lucrările de construcție au fost inițiate la 10 septembrie 1923, iar pe 7 octombrie 1923, a fost pusă piatra de temelie a catedralei, festivitate la care au participat prințul moștenitor Carol al României și primul ministru Ion I. C. Brătianu. Construcția a durat zece ani, în prima fază, între 1923-1926 folosindu-se un schelet de beton armat în care s-a zidit cărămidă, în exterior montându-se piatră de Baciu și Bompotoc. La subsol a fost construită la final o criptă, în care au fost înmormântați ulterior episcopul Nicolae Ivan, arhiepiscopul Teofil Herineanu, mitropolitul Bartolomeu Anania și episcopul Vasile Flueraș.

Au fost efectuate lucrări de o specialitate ridicată pentru acele vremuri, cum ar fi construirea celor 4 turle care înconjoară turla centrală, sculptarea celor 18 coloane imense din rotonda turlei mari, medalioane sculptate în piatră, arce de piatră pe fațadele laterale. Catedrala a fost înzestrată cu 4 clopote, aduse din Ungaria, cel mai mare dintre ele cântărind aproape 2 tone. Pictarea edificiului a fost realizată de profesorii Anastase Demian și Catul Bogdan, de la Academia de Artă, în perioada 1928-1933.

Galerie de imagini

Vedere din față.
Vedere din spate.
Vedere din lateral.
Construcția catedralei.
Catedrala în anul 1940.

Referințe

^ „Catedrala Arhiepiscopala din Cluj”. www.crestinortodox.ro. Accesat în 15 februarie 2021.
^ Art. 8, alin. 1, lit b al legii 422 / 2001.

Bibliografie

Lukacs Jozsef, Povestea „orașului-comoară”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005
Bodea Gheorghe, Clujul vechi și nou, Cluj-Napoca, 2002
Cluj-Napoca - Claudiopolis, Noi Media Print, bucurești, 2004
Cluj-Napoca - Ghid, Editura Sedona, 2002

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Catedrala Ortodoxă a Vadului, Feleacului și Clujului

Vezi și

[1] „Catedrala Arhiepiscopala din Cluj”. www.crestinortodox.ro. Accesat în 15 februarie 2021.

[2] Art. 8, alin. 1, lit b al legii 422 / 2001.

[1]

[2]