Wikipedia

Catul Bogdan

pictor român
Catul Bogdan
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Colmar, Alsacia-Lorena, Franța Modificați la Wikidata
Decedat (81 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România[3] Modificați la Wikidata
PărințiGheorghe Bogdan-Duică Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba franceză Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticpictură, pictură murală  Modificați la Wikidata
StudiiȘcoala Națională Superioară de Arte Frumoase de la Paris, Academia Julian  Modificați la Wikidata
PregătireErnest Laurent[*][[Ernest Laurent (pictor francez)|​]]  Modificați la Wikidata
Profesor pentruEremia Profeta, Artur Vetro, Florin Mitroi (pictor), Gheorghe I. Anghel, Marin Gherasim, Francisc Baranyai  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăpostimpresionism  Modificați la Wikidata
Opere importanteCatedrala Ortodoxă a Vadului, Feleacului și Clujului, Biserica ortodoxă din Iosefin, Timișoara
Influențat dePaul Cézanne  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Catul Bogdan (n. , Colmar, Alsacia-Lorena, Franța – d. , București, România) a fost un pictor român.

Biografie modificare

 
Autoportret

Catul Bogdan fost fiul istoricului literar academician Gheorghe Bogdan-Duică și al soției sale, care era origine alsaciană.

A urmat din 1915 Liceul Mihai Viteazul și cursurile Școlii Superioare de Arhitectură din București, studii pe care le-a întrerupt pentru executarea stagiului militar, în timpul Primului Război Mondial, urmând Școala de Ofițeri de Geniu.

În 1919 Catul Bogdan a debutat la București, cu o expoziție la Ateneul Român, împreună cu arhitectul Horia Creangă.

Spre sfârșitul anului 1919 a plecat la Paris, unde s-a înscris la Academia Julian, pentru a se pregăti în vederea examenului pentru École nationale Superieure de Beaux-Arts (Școala Națională Superioară de Arte), unde a studiat cu profesorul Ernest Laurent, absolvind studiile în 1924.

În 1924 a avut prima expoziție personală în Sala Mozart, din București, împreună cu Lucian Grigorescu,

Întors în România, în 1929, și-a început activitatea didactică la Școala de Arte Frumoase din Cluj, recent înființată, în 1925. Printre profesori se aflau și alți tineri întorși de curând de la studii la Paris: Anastase Demian, Aurel Ciupe și Romul Ladea. Ca profesor, Catul Bogdan și-a întemeiat sistemul de învățământ pe precepte deduse din pictura lui Paul Cézanne[4].

În 1933 școala s-a transferat la Timișoara, așa că a fost obligat să se mute și el[5]. Printre elevii săi la Timișoara s-a numărat și Artur Vetro. Catul Bogdan a revenit la Cluj în 1949.

În 1951 a venit la București, ca profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (în prezent Universitatea Națională de Arte București), unde a profesat până în 1967.

Opera modificare

Pictură de biserici modificare

  • În Catedrala Ortodoxă a Vadului, Feleacului și Clujului, ridicată în perioada 1923-1933, Catul Bogdan a pictat cupola altarului. Alți pictori care au contribuit au fost Anastase Demian, care a realizat cupola pantocratorului; Gheorghe Ressu, tâmpla și Alexandru Dimitriu, care a pictat aramaria, crucile și decorațiunile cupolelor.[6] Prin anul 2002, Mitropolitul Bartolomeu a luat decizia ca pictura murală din Catedrala Ortodoxă Mitropolitană să fie înlocuită cu mozaicuri. Din păcate,scenele biblice și imaginile unor sfinți, pictate în anii 1928-1933 de către profesorii Academiei de Artă, Anastasie Demian și Catul Bogdan, au dispărut în proporție de peste 70%, pentru a face loc unor mozaicuri.[7]
  • Împreună cu Ioachim Miloia a executat pictura murală din Biserica ortodoxă din Iosefin, Timișoara[8], în anii 1935-1936. Catul Bogdan a pictat absida altarului și în continuare iar dr. Ioachim Miloia a pictat cupola centrală și bolta semicilindrică spre altar, precum și icoanele de pe iconostas.[9]
  • În Biserica din Mehala cu hramul „Înălțarea Domnului", ridicată între 4 octombrie 1925 și 10 octombrie 1937, există picturi numai pe iconostas, cupolă și pe absida altarului, toate realizate în tempera de către profesorul Catul Bogdan.[10]

Pictură de șevalet modificare

În albumul publicat în 1972 de Vasile Drăguț la Editura Meridiane, apar reproduceri după următoarele picturi ale lui Catul Bogdan:

  • După amiază de vară (1926),
  • Pont Neuf (1927)
  • La restaurant (1925),
  • Case din Timișoara (1940)
  • Casă albă (1927)
  • Culesul (1929)
  • Pe Sena (1927?)
  • Natură moartă cu ceainic, Casa vecină (1945)
  • Pentru Conferința Dezarmării de la Geneva (1932)
  • Vânzător de ziare (Iarna la Cluj) (1931)
  • În port (1931),
  • Peisaj (1947),
  • Natură moartă (1945),
  • Portretul sculptorului Romul Ladea (1937)
  • Cartierul Fabric din Timișoara (1933)
  • Curte interioară (1947)
  • Toamnă târzie (1947)
  • Curte interioară (Provincie) (1937)
  • Moți cu ciubere (1936)
  • Femeie citind (1950)
  • Peisaj (Curte la Timișoara)
  • Marea la Costinești, Nud (Studiu) (1938)
  • Copil din Bistra (1956)
  • Portret de fată (1966)
  • Nud în interior (1943)
  • Nud (1968)
  • Barăci (1969)
  • La baie (1965)
  • Bolnița Mânăstirii Tismana (1963)
  • Fiul meu, Bulevard I (1966)
  • Autoportret (1955)
  • Casa tătarului, Portretul compozitorului Zeno Vancea (1955)
  • Portretul Prof. Nicolae Iorga, Peisaj din București, Țărancă cu cojoc (1963)
  • Târg (1963)
  • Grădină de vară (1970)
  • Portretul pictorului Jean Al. Steriadi (1942)

Note modificare

  1. ^ a b c d Catul Bogdan, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  2. ^ a b Catul Bogdan, Allgemeines Künstlerlexikon Online 
  3. ^ Union List of Artist Names, , accesat în  
  4. ^ Modernitate și pedagogie artistică. La Timișoara
  5. ^ „Facultatea de Arte și Design din Timișoara”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Catedrala Arhiepiscopală din Cluj
  7. ^ „Demers pentru salvarea picturii din Catedrala Mitropolitană”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Timișoara în anul 1939 - Iosefin Arhivat în , la Wayback Machine. agenda.ro, accesat 2008-06-18
  9. ^ Biserică nou-restaurată la Timișoara[nefuncțională]
  10. ^ „Biserica din Mehala cu hramul „Înălțarea Domnului"”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie modificare

  • Vasile Drăguț: Catul Bogdan (album de pictură), 37 pagini text + 41 reproduceri color și alb-negru, format mic 18,5 cm/16 cm, Editura Meridiane, 1972
  • Mircea Deac: 250 pictori români 1890-1945, Ed. Medro 2003


  Acest articol biografic despre un pictor român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Catul_Bogdan&oldid=15514196