Mircea Deac

pictor român
Mircea Deac
Mircea deac1.jpg
Date personale
Născut9 septembrie 1921
Oltenița, România
Decedat6 februarie 2015, (95 de ani)
București, România
Naționalitate România
CetățenieFlag of Romania.svg România[2] Modificați la Wikidata
Ocupațiecritic de artă
Limbilimba română[1]  Modificați la Wikidata
StudiiFacultatea de Litere si Filozofie București, Academia de Arte
PregătireCamil Ressu, Alexandru Ciucurencu
Activitatea literară
Activ ca scriitor1956 - 2009
Specie literarăbiografie, monografie, nuvelă, roman

Mircea Deac (n. 9 septembrie 1921, Oltenița – d. 6 februarie 2015, București[3][4]), a fost un critic de artă român, expert în arta românească.

A urmat gimnaziul la Oltenița și liceul la București.

A urmat Facultatea de Litere si Filozofie cu Tudor Vianu și George Oprescu și Academia de Arte cu Camil Ressu și Alexandru Ciucurencu.

A fost profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” și Director al Artelor și Oficiului de Expoziții din Ministerul Culturii.

A fost membru al Uniunii ziariștilor profesioniști din România, membru fondator și vicepreședinte al Societății Colecționarilor de Artă din România [5] și codirector la revista Pro Arte.

Mircea Deac este înscris la Registrul Experților pentru Patrimoniul Cultural Național Mobil ca expert în Bunuri cu semnificație artistică / artă românească și artă decorativă europeană sec. XIX-XX.[6]

Mircea Deac între tablouri
Mircea Deac

ScrieriModificare

  • Camil Ressu. – București: E.P.P.L.A., 1956 – 34 p.
  • Surikov: 1848-1916. – București: ESPLA, 1958. – 44 p.:
  • Jean Al. Steriadi. – București: Meridiane, 1962. – 84 p.
  • Pictura românească: 1964. – București: Meridiane, 1965. – 232 p.
  • C. Paulet. – București: Meridiane, 1968. – 32 p.
  • Mănăstirea Snagov: [Mic îndreptar]. – București: Meridiane, 1969. – 42 p.
  • “Himera”: Viața și opera sculptorului Dimitrie Paciurea / cuvânt înainte de Petru Comarnescu.– București: Albatros, 1970. – 231 p., 20f. pl.
  • Léger: [Monografie]. – București: Meridiane, 1972. – 80 p.
  • Nicolae Vermont: [monografie]. – București: Meridiane, 1972. – 34 p.
  • Etienne Hajdu: [Album]. – București: Meridiane, 1974. – 20 p., 20f.pl.
  • Maria Chelsoi. – București: Litera, 1975. – 120 p.
  • Afirmări: [Artiști plastici timișoreni: Album]. – [Timișoara]: Facla, 1976. – 144p.
  • Impresionismul în pictura românească: Precursori, maeștri, influențe. – București: Meridiane, 1976. – 116 p., 32 f. pl.
  • Aurel Ciupe: [Album] / coperta și grafica de Vasile Pop-Silaghi. – Cluj-Napoca: Dacia, 1978. – 20 p., 38 f.pl.
  • Alexandru Ciucurencu: [Album]. – București: Meridiane, 1978. – 56 p., 62 f.pl.color
  • Magdalena Rădulescu. – București: Meridiane, 1980. – 36 p.
  • Brâncuși – surse arhetipale. – Iași: Junimea, 1982. – 59 p.,
  • Ion Irimescu. Studii– Iași: Junimea, 1983. – 122 p.
  • Arta în oglinda istoriei – București: Meridiane, 1984. – 240 p.
  • Sabin Bălașa: [monografie]. – București: Meridiane, 1984. – 35 p.: il, 43 f.pl.color
  • Umanismul revoluționar în arta plastică românească. – București: Sport-Turism, 1984.
  • Mattis-Teutsch și realismul constructiv / pref. De George Macovescu; [trad. în lb. germ. de Rohtraut Wittstock-Reich]. – Ediție bilingvă. – Cluj-Napoca: Dacia, 1985. – 100 p.: il., portr.,8 pl.color
  • Nimfa de argint: [nuvele] – București: Cartea Românească, 1988. – 224 p.
  • Pendula nu merge înapoi: Roman. – București: Eminescu, 1991. – 272 p.
  • Prăpastia: [roman]. – București: Omega,1991. –72 p.
  • Femeile și operele lui Picasso. – București: 100+1Gramar, 1997.
  • Dimitrie Paciurea, Editura Gramar, 2000, 2004
  • 300 de Pictori Români, Editura: Noi Media Print, 2008 (în colaborare cu Tudor Octavian)
  • Peisajul impresionist în pictura din România, Regia Autonomă Monitorul Oficial, 2009

NoteModificare

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ BnF catalogue général, accesat în  
  3. ^ Mircea Deac CoLectie de viata
  4. ^ Personalități dispărute în anul 2015, în România
  5. ^ Societatea Colecționarilor de Arta din Romania
  6. ^ Registrul Experților pentru Patrimoniul Cultural Național Mobil