Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia

Catedrala „Sfântul Mihail” din Alba Iulia
Poziționare
Coordonate	46°04′03″N 23°34′12″E ({{PAGENAME}})
Localitate	Alba Iulia
Județ	Alba
Țara	România
Edificare
Stil artistic	romanic și gotic
Data începerii construcției	1004
Data finalizării	1009, 1291
Înălțime	62 m
Biserică episcopală	Arhidieceza de Alba Iulia
Clasificare
Cod LMI	AB-II-m-A-00129

Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail este situată în interiorul cetății Alba Iulia și este cel mai valoros monument de arhitectură romanică și gotică din Transilvania. Lăcașul deține două recorduri: este cea mai veche și totodată cea mai lungă (93 m în ax) catedrală din România. Edificiul este monument istoric, cod LMI AB-II-m-A-00129.

Istorie și arhitectură

Construcția catedralei a început în secolul al XI-lea, probabil prin anul 1004, odată cu întemeierea Episcopiei Transilvaniei de către regele Ștefan I al Ungariei. În imediata ei vecinătate, a fost descoperită fundația unei biserici în stil bizantin de la mijlocul secolului al X-lea.

La mijlocul secolului al XII-lea au fost ridicate navele transversale ale catedralei. Lăcașul a fost distrus parțial de marea invazie tătară în anul 1242. În prezent această catedrală a fost construită între anii 1246-1291 în stil romanic cu elemente de influență gotică. Edificiul a servit drept catedrală a Episcopiei Transilvaniei, iar de la concordatul interbelic dintre România și Sfântul Scaun servește drept catedrală a Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia. În 1277 catedrala a fost arsă de răsculații sași.

În nava laterală de sud se află sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, guvernator al Ungariei, cel al fiului său, Ladislau de Hunedoara, iar în nava nordică se află sarcofagul reginei Izabella și cel al lui Ioan Sigismund, primul principe al Transilvaniei și rege (titular) al Ungariei. Tot acolo se află mormântul principesei Henriette Marie von der Pfalz (fiica reginei Elisabeta Stuart) și cel al principelui Sigismund al II-lea Rákóczi^{⁠(de)[traduceți]}, soțul Henriettei.

În absida navei laterale nordice se află capela Lazo, unde pot fi observate câteva fresce din epoca Renașterii.

Fotogalerie

• 
  Planul Catedralei
• 
  Fațada
• 
  Turla
• 
  Absida principală
• 
  Exteriorul
• 
  Interiorul
• 
  Orga
• 
  Amvonul
• 
  Pictura Sfântului Mihail
• 
  Pietà
• 
  Altarul
• 
  Mormântul lui Iancu de Hunedoara

Vezi și

• Romanicul în Transilvania
• Lista catedralelor din România

Bibliografie

• Géza Entz, La cathédrale de Gyulafehérvár, în: Acta Historiae Artium. Academiae Scientiarum Hungaricae. Tomus IV. 1958;
• Géza Entz, Die Baukunst Transsilvaniens im 11.-13. Jahrhundert, în: Acta Historiae Artium. Academiae Scientiarum Hungaricae. Tomus XIV. 1968.