Cimitirul „Eternitatea” din Iași
Cimitirul „Eternitatea” din Iași | |
![]() Poarta Cimitirului „Eternitatea” din Iași. | |
Poziționare | |
---|---|
Coordonate | 47°10′04″N 27°36′32″E / 47.1678°N 27.6089°E |
Localitate | Iași ![]() |
Județ | Iași |
Țara | România ![]() |
Edificare | |
Tip | public |
Data începerii construcției | ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Cimitirul „Eternitatea” este un monument istoric[1] și cel mai mare cimitir din municipiul Iași.
IstoricModificare
Cimitirul „Eternitatea” a fost înființat la inițiativa lui Scarlat Pastia, primar al Iașului și filantrop și a fost amenajat la periferia orașului, pe terenul numit „Via lui Dragoș” situat pe dealul Tătărași, teren aflat în proprietatea lui Pastia și pe care acesta l-a donat urbei. Cimitirul trebuia să înlocuiască numeroasele cimitire bisericești ale Iașului, cimitire care erau destinate a dispărea pentru a asigura salubritatea orașului și a permite sistematizarea urbană.[2]
În actul de donație primarul Pastia punea trei condiții:
- cimitirul să se numească Eternitatea;
- organizarea cimitirului să fie realizată în decurs de doi ani;
- municipalitatea să construiască o stradă care să lege orașul de cimitir.[2]
Deși terenul a fost donat în anul 1868, amenajările au durat mai mult de doi ani astfel încât primele înhumări au fost făcute începând cu anul 1876.[2] La 1 septembrie a fost reînhumat aici Gaston Etiènne Soutzo, un copil de 17 luni decedat în 1873, care inițial fusese înhumat într-un cimitir de lângă una din bisericile Iașului.[3]
Cele mai frumoase și impunătoare monumente funerare din acest cimitir au fost realizate de către sculptorii pietrari Frederic Fairing (1863-1935) și Salvador Scutari (1880-1932), ambii înmormântați în același cimitir.
Biserica „Sfântul Gheorghe”Modificare
Biserica „Sfântul Gheorghe” din cimitirul „Eternitatea” a fost ctitorită de Scarlat Pastia, arhitectul acesteia fiind Ștefan Emilian, profesor la Universitatea din Iași. Construcția bisericii a fost realizată între anii 1872-1873.
Secțiunea militarăModificare
În secțiunea militară a cimitirului „Eternitatea” sunt înhumați atât soldați români, germani, ruși și francezi căzuți în Primul Război Mondial, cât și soldați români, germani și ruși căzuți în cel de-al Doilea Razboi Mondial. Cimitirul militar cuprinde morminte individuale, gropi comune și mai multe monumente construite în onoarea militarilor căzuți, aparținând diferitelor națiuni participante la cele două conflicte mondiale.[4]
Personalități înmormântateModificare
Aici sunt înmormântate numeroase personalități cum ar fi:[5]
ArhitecțiModificare
|
ArtiștiModificare
- Eduard Caudella (1841 - 1924), compozitor, violonist, dirijor, profesor și critic de muzică
- Gavriil Musicescu (1847 - 1903), compozitor, muzicolog și dirijor
- Aristizza Romanescu (1854 - 1918), actriță
- Agatha Bârsescu (1857 - 1939), actriță
- Aglae Pruteanu (1866 - 1941) actriță
- Constantin Ramadan (1896 - 1958), actor
- Miluță Gheorghiu (1897 - 1971), actor
- Nicolae Popa (1901 - 1962). pictor, grafician
- Vasile Cănănău, interpret muzică populară
- Nicolae Veniaș (1902 - 1978), actor
- Mihai Cămăruț (1904 - 1981), pictor
- Victor Mihăilescu-Craiu (1908 - 1981), pictor
- Teofil Vâlcu (1931 - 1993), actor
- Sabin Bălașa (1932 - 2008), pictor, autor și regizor film
Generali româniModificare
IstoriciModificare
Oameni de științăModificare
|
Oameni politiciModificare
- Anastasie Panu (1810 - 1867)
- Mihail Kogălniceanu (1817 - 1891)
- Vasile Adamachi (1817 - 1892)
- Scarlat Pastia (1827 - 1900)
- George Mârzescu (1834 - 1901)
- Vasile Pogor (1833 - 1906)
- Nicolae Gane (1838 - 1916)
- George G. Mârzescu (1876 - 1926)
- Alexandru A. Bădărău (1859 - 1927)
- Ioan Manciuc (1929 - 1979)
- Emil Alexandrescu (1937 - 1992)
- Dumitru Nagîț (1949- 2003)
Personalități localeModificare
|
|
Personalități religioaseModificare
|
ScriitoriModificare
- Alexandru Lambrior (1845 - 1883)
- Ion Creangă (1837 - 1889)
- Vasile Adamachi (1817 - 1892)
- Nicolae Beldiceanu (1844 - 1896)
- Aron Densușianu (1837 - 1900)
- Dimitrie Anghel (1872 - 1914)
- Barbu Ștefănescu Delavrancea (1858 - 1918)
- Ana Conta-Kernbach (1866 - 1921)
- Garabet Ibrăileanu (1871 - 1936)
- George Topârceanu (1886 - 1937)
- Mihai Codreanu (1876 - 1957)
- Otilia Cazimir (1894 - 1967)
- George Lesnea (1902 - 1979)
- Ioanid Romanescu (1937 - 1996)
- Aurel Leon (1911 - 1996)
- Vasile Constantinescu (1943 - 2004)
- Cezar Ivănescu (1941 - 2008)
Sportivi celebriModificare
- Mihai Romilă (Romilă II), fotbalist
|
BibliografieModificare
- Olga Rusu, Constantin Ostap, Adrian Pricop, Cimitirul "Eternitatea" Iași, Editura Cronica, Iași, 1995, ISBN 973-96440-8-2.
NoteModificare
- ^ „Cimitirul Eternitatea a devenit în mod oficial monument istoric”. Accesat în .
- ^ a b c Ioana Cioflâncă, „Cel mai bun primar al Iașului”, Ieșeanul, 25 februarie 2008.
- ^ Constantin Ostap, „Misterul” din cimitirul Eternitatea a fost dezlegat, Ziarul de Iași, 11 aprilie 2008.
- ^ Pagina Cimitirul Eternitatea Iași pe situl Oficiului Național pentru Cultul Eroilor. Accesată la 16 decembrie 2012.
- ^ Felix Guzgă, Primaria a făcut recensamintul personalitatilor de la "Eternitatea", Ziarul de Iași, 18 august 2006.
Legături externeModificare
- La 1875, „un loc de veci la categoria I costa 75 de galbeni“, 20 ianuarie 2008, Otilia Bălinișteanu, Ziarul Lumina