Ioan Manciuc

Date personale
Ioan Manciuc

Născut	25 iulie 1929 Șcheia, Roman, România
Decedat	27 martie 1979 (49 de ani) București, România
Înmormântat	Cimitirul „Eternitatea” din Iași
Cauza decesului	cauze naturale
Cetățenie	Regatul României Republica Populară Română Republica Socialistă România
Ocupație	politician
Limbi vorbite	limba română
Primar al municipiului Iași
În funcție 1970 – 27 martie 1979
Precedat de	Gheorghe Cambose
Succedat de	Eugen Nechifor

Alma mater	Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Modifică date / text

Ioan Manciuc (n. 25 iulie 1929, Șcheia, Alexandru I. Cuza, Roman, România – d. 27 martie 1979, București, România) a fost un om politic român, care a deținut funcția de primar al municipiului Iași în perioada 1970 - 1979.

Biografie

Ioan Manciuc s-a născut la data de 25 iulie 1929 în satul Șcheia, comuna Alexandru Ioan Cuza (pe atunci în județul Roman, azi în județul Iași), într-o familie de țărani înstăriți. Mama sa s-a căsătorit cu Dumitru Vasile Manciuc, după ce primul ei soț murise în timpul primului război mondial. Părinții săi au avut 6 copii, el fiind cel de-al treilea.

A absolvit școala primară în satul natal, apoi a devenit copil de trupă la Arsenalul Armatei din Roman. În paralel, a urmat cursurile Școlii de arte și meserii. La vârsta de 14 ani s-a calificat ca electrician la Întreprinderea mecanică din Roman.^[1] În anul 1943, odată cu apropierea frontului de Iași, a plecat cu întreaga unitate la Sibiu, unde a lucrat la fabrica de armament timp de doi ani. Deoarece fabrica era în subordinea Armatei Germane, Manciuc a învățat acolo limba germană.^[2]

A urmat apoi cursurile Liceului Teoretic și apoi Facultatea Muncitorească din Iași. A studiat șase ani la Moscova, învățând limbile rusă și franceză. A fost promovat din simplu muncitor în funcții de mare răspundere pe linie de partid și de stat.

Activist de partid

În anul 1945 a devenit membru al Uniunii Tineretului Comunist, apoi în anul 1946 a fost primit ca membru al Partidului Comunist Român. S-a manifestat ca un talentat activist politic la început pe linie de tineret în activul U.T.M. (Uniunea Tineretului Muncitor), îndeplinind funcții de răspundere în comitetele regionale Bacău (1950-1951), București (1952-1959) și Iași (1959-1962), precum și în activul Comitetului Central al U.T.M. (1951-1952), apoi ca activist de partid.

În anul 1956 a fost ales ca prim-secretar al Comitetului Regional București al UTM, iar în anul 1959 al Comitetului Regional Iași al UTM. În această perioadă, și-a continuat studiile absolvind cursurile Școlii Superioare de Partid (1955).

Primar al municipiului Iași

În municipiul Iași, Ioan Manciuc a fost promovat mai întâi ca secretar (1962-1965) și apoi ca prim-secretar (1965-1979) al Comitetului Municipal de Partid. A îndeplinit și funcția de membru al Biroului Comitetului Județean de Partid Iași.

În perioada 1970-1979 el a deținut și funcția de președinte al Consiliului Popular al Municipiului Iași (denumire sub care era cunoscută în acele vremuri funcția de primar). În calitate de primar, el a făcut parte din Consiliul Executiv al Federației Mondiale a orașelor înfrățite, ocupând și funcția de vicepreședinte al acestuia.

De asemenea, din anul 1969 a fost ales ca deputat în Marea Adunare Națională, iar din 1975 a fost ales ca membru al Consiliului de Stat al R.S. România. În paralel, în anul 1970, Ioan Manciuc a obținut licența în istorie la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași.

În martie 1979 primarul Manciuc s-a îmbolnăvit, având chisturi hidatice la ficat. A fost transportat la București, pentru a fi operat la Spitalul Fundeni. Ioan Manciuc a încetat prematur din viață la data de 27 martie 1979 în orașul București, în urma unui blocaj renal. A fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași.

Realizări ca primar

Mormântul lui Ioan Manciuc de la Cimitirul Eternitatea din Iaşi.

Ioan Manciuc a avut o contribuție importantă la transformarea municipiului Iași într-un oraș modern. El și-a consacrat întreaga activitate dezvoltării economico-sociale și edilitare a Iașului. Printre realizările sale ca primar pot fi menționate următoarele:

amenajarea centrului civic al municipiului Iași
construcția și dezvoltarea cartierului Alexandru cel Bun
construcția cartierului Dacia
modernizarea cartierului Copou
sistematizarea cartierului Tătărași
integrarea în municipiul Iași a suburbiilor Nicolina, Frumoasa și CUG, unde au fost construite blocuri de locuințe
construirea de blocuri noi de locuințe în cartierele Păcurari, Tătărași și Nicolina
extinderea și sistematizarea magistralei Socola
lărgirea bulevardelor Ștefan cel Mare, Independenței și Păcurari
amenajarea zonei Gării
construirea pasajului subteran din Piața Unirii
construirea Stadionului Constructorul (astăzi demolat) pentru cartierele nou-înființate
amenajarea râului Bahlui
construirea bazinului de acumulare de la Cârlig

Transformarea Iașului într-un oraș modern

El a fost cel care a realizat pasajul subteran din Piața Unirii, lucrare pentru care au fost alocate peste 15 milioane de lei la acea vreme. Cutremurul din 1977 a reprezentat pentru Manciuc ocazia de a schimba fața orașului și a amenaja centrul civic.

„În centrul Iașului erau numai maghernițe ale comercianților evrei și străzi înguste care semănau mai mult a ulițe. Iașul nu avea nimic din ce se cheamă acum un centru civic. Palatul Roznovanu și Mitropolia erau singurele clădiri mai acătării”, a afirmat vicepreședintele Consiliului Județean Iași, Mihai Popescu. Până la cutremurul din 1977, actualul bulevard Ștefan cel Mare era o stradă strâmtă, mărginită de prăvălii mărunte. Deși centrul Iașului nu a suferit foarte mult de pe urma cutremurului, Manciuc a profitat de ocazie pentru a reamenaja centrul municipiului. În câteva zile, el a adus buldozere și bile de metal pentru demolări și, pe motiv că edificiile vechi din centru au fost afectate de cutremur, a demolat clădirile vechi din centrul orașului. „Când a venit comisia de la București să inventarieze efectele cutremurului, centrul Iașului arăta ca după bombardament”, a povestit Popescu.^[3]

Guvernul a acordat bani pentru reconstrucția orașului Iași, care s-a transformat într-un imens șantier. Au fost construite cartierele Alexandru cel Bun și Dacia pe șesul Bahluiului; a lărgit Bulevardul Păcurari (care inițial era doar o stradă îngustă, cu prăvălii și case joase de la Fundație și până la ieșirea din Iași) transformându-l într-un bulevard străjuit de blocuri, precum și Bulevardul Independenței; s-a început sistematizarea cartierului Tătărași; suburbiile Nicolina, Frumoasa și CUG au fost integrate în municipiul Iași, construindu-se blocuri noi de locuințe.

Pentru a evita pericolul de inundații, Ioan Manciuc a promovat proiectul de sistematizare a râului Bahlui. Albia râului a fost adâncită, cursul apei a fost modificat, au fost construite diguri de protecție care au ferit cartierele de locuințe de revărsări ale râului. Cu același scop, a fost construită și acumularea de la Cârlig, de la ieșirea din Iași.

În perioada administrației sale, s-au început lucrările la cele patru mari pasaje rutiere din Iași: Cerna, Poitiers, Cetățuia și Socola.

Sprijinirea dezvoltării industriale

De asemenea, el a aplicat directivele Partidului Comunist Român cu privire la politica de industrializare a orașelor, având o contribuție importantă în dezvoltarea industrială a municipiului Iași prin atragerea de fonduri bănești pentru realizarea unei zone industriale de mare amploare.

În perioada cât a fost primar s-a ocupat de realizarea Zonei Industriale a Iașului. El are merite deosebite în realizarea Întreprinderii de antibiotice, la amplasarea, construirea și punerea în funcțiune a Combinatului de Fire și Fibre Sintetice (C.F.S.), la construirea Întreprinderii Metalurgice, a Întreprinderii de Mătase „Victoria”, a Centralei Termoelectrice de zonă, a Întreprinderii de Tricotaje „Moldova”, a Întreprinderii de Materiale de Construcții, a Combinatului de Utilaj Greu (C.U.G.), a Întreprinderii Tehnoton și a celorlalte întreprinderi industriale construite în Iași în perioada 1970-1979.

„A făcut tot ce înseamnă Zona Industrială. Datorită lui a fost adus CUG-ul în Iași, fiindca amplasamentul inițial era între Cozmești și Stolniceni-Prăjescu. (...) A mărit Grădina Botanică, la început avea câteva hectare. A făcut toate serele din jurul Iașului, livezile, stațiunile. Abatorul din Iași aproviziona trupele NATO din Germania. Pe lângă abator, a mai construit complexul de la Tomești, întreprinderile de lapte și alcool. A folosit metoda construirii pe locul viran. A sistematizat orașul. Problema sistematizării a fost o prioritate pentru el. Cei care i-au urmat au lucrat pe modelul său”, afirma fratele său, Gheorghe Manciuc, în anul 2009 ^[2].

În afară de aceste activități, el s-a mai ocupat și de instituțiile de învățământ, sanitare și culturale din oraș, de păstrarea și punerea în valoare a tuturor monumentelor de artă și istorice. Printre realizările în acest domeniu menționăm construirea de noi cămine studențești, de licee cu profil industrial și a Casei de Cultură a Sindicatelor.

Distincții

A fost decorat în 16 decembrie 1972 cu Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa a III-a „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”.^[4]

Pentru meritele sale, i-au fost decernate mai multe ordine și medalii ale R.S. România (printre care ordinele Muncii clasele I, II și III).

Note

^ Ionel Maftei - Personalități ieșene, vol. IV, Iași, 1987.
^ ^a ^b Flacăra Iașului, 3 aprilie 2009 - Ioan Manciuc, omul care "a creat orașe într-un oraș"
^ „Ziarul de Iași, 22 aprilie 2003 - Primarii comuniști ai Iașului au cântat "Macarale râd în soare, argintii"”. Arhivat din original la 27 septembrie 2007. Accesat în 7 mai 2007.
^ Decretul nr. 506 din 16 decembrie 1972 privind conferirea unor ordine și medalii ale Republicii Socialiste România, text publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România din 31 decembrie 1972.

Bibliografie

Ionel Maftei - Personalități ieșene (vol. IV, Iași, 1987)
Flacăra Iașului nr. 10104 / 28 martie 1979, p. 3 - Ioan Manciuc
România Liberă nr. 10705 / 28 martie 1979, p. 5 - Ioan Manciuc (1929-1979)
Cronica nr. 13 / 30 martie 1979, p. 7 - Ioan Manciuc (Necrolog)
Flacăra Iașului nr. 10107 / 31 martie 1979, p. 3 - Funeraliile tovarășului Ioan Manciuc
Flacăra Iașului din 3 aprilie 2009 - Ioan Manciuc, omul care "a creat orașe într-un oraș" (articol de Marius Pârciu)

Legături externe

Primarul care a profitat de cutremurul din '77 și a modernizat Iașiul cu buldozerele, 15 februarie 2013, Ionuț Benea, Adevărul

[1] Ionel Maftei - Personalități ieșene, vol. IV, Iași, 1987.

[flacarais.ro-2] Flacăra Iașului, 3 aprilie 2009 - Ioan Manciuc, omul care "a creat orașe într-un oraș"

[3] „Ziarul de Iași, 22 aprilie 2003 - Primarii comuniști ai Iașului au cântat "Macarale râd în soare, argintii"”. Arhivat din original la 27 septembrie 2007. Accesat în 7 mai 2007.

[4] Decretul nr. 506 din 16 decembrie 1972 privind conferirea unor ordine și medalii ale Republicii Socialiste România, text publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România din 31 decembrie 1972.

[1]

[2]

[3]

[4]