Cireș
Cireșul (Prunus avium L.) este un pom fructifer care face parte din genul taxonomic Prunus familia Rosaceae. Termenul avium provine din cuvântul latin avis (pasăre), denumire care se datorează faptului că cireșele sunt o hrană preferată de ele.
| Prunus avium | |
|---|---|
| |
| Cireș (Prunus avium) | |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Plantae |
| Diviziune: | Magnoliophyta |
| Clasă: | Magnoliopsida |
| Ordin: | Rosales |
| Familie: | Rosaceae |
| Gen: | Prunus |
| Specie: | P. avium |
| Nume binomial | |
| Prunus avium L. | |
Modifică text  |
|
Cuprins
MorfologieModificare
Cireșul este un arbore ce atinge înălțimea de 6-8 metri, mai rar ajungând să aibă 10 metri înălțime. Pomul are o coroană circulară, sferică, crengile sunt în general scurte și groase. Coaja cireșului este friabilă de culoare cenușiu-roșcată, tulpinile tinere au la început scoarța netedă, urmând ca apoi scoarța să devină zgrunțuroasă. Frunzele sunt de formă ovală, alungită, zimțate pe margini și ascuțite la capăt. Lungimea frunzelor este între 6 – 15 cm, iar lățimea de 3,5 – 7 cm. Florile, de culoare albă, sunt grupate frecvent câte două sau câte patru, o floare având un diametru între 2,5 - 3,5 cm. Fructele pot fi de culori diferite, cu nuanțe de la roșu spre galben până la negru, ele fiind de formă sferică sau elipsoidală, cu un diametru de 6 – 25 mm; în mijlocul fructului cărnos se află un sâmbure rotund, cu mărimea de 7 – 9 mm.
Areal de răspândireModificare
Cireșul în forma sălbatică ca areal natural este răspândit în regiunile submeridionale și temperate din Europa, Turcia, Caucaz, Transcaucazia până în nordul Iranului. Limita de nord în Europa fiind paralela de nord de 54°, spre est linia care unește localităție Minsk, Kursk, Voronej și Rostov, spre sud Asia Centrală de sud. Prin cultivare de către om apare acum în Africa de Nord, regiunea de est din America de Nord și Asia de Sud.
SistematicăModificare
- Prunus avium subsp. avium (cireșul sălbatic)
- Prunus avium subdpp. duracina
- Prunus avium subsp. juliana
Aleea cireșilor japonezi din parcul Herăstrău din BucureștiModificare
În iarbă, pe linia cireșilor, se află o placă de marmură albă, cu următorul text:
- Aleea Cireșilor Japonezi. Plantați azi 20 mai 2009 de Altețele Imperiale ale Japoniei, Prințul și prințesa AKISHINO împreună cu E.S. domnul THEODOR PALEOLOGU, ministrul român al culturii, cultelor și patrimoniului național.
Este vorba de cireșul japonez „Sakura” (Prunus serrulata, Prunus x yedoensis, Prunus sargentii, Prunus speciosa).
Proprietăți medicinaleModificare
Ceaiul din cozi de cireșe are efect antiinflamator și antiseptic, recomandându-se frecvent în tratamentul infecțiilor urinare (cistită, uretrită, pielonefrită și nefrite).[1]
Vezi șiModificare
Referințe și noteModificare
- ^ Cozile de cireșe, remediu cu beneficii multiple, Adevărul, 9 iunie 2012
Legături externeModificare
- Cireș pe FloraWeb.de