Clarette Wachtel

Clarette Wachtel (n. 21 ianuarie 1926, Ploiești – d. 2011, București)^[1] a fost o pictoriță, desenatoare și gravoare din România de origine evreiască.

Biografie

În 1948, după terminarea liceului în Ploiești, Clarette Wachtel începe studii artistice la nou înființatul Institut de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din București cu profesorul Nicolae Dărăscu, continuate apoi, după tiparul normelor sovietice, la Institutul de artă cinematografică din Moscova (1949-1955).^[1]

Între 1955-1959 lucrează ca scenograf în cadrul Studioului de filme „București“. Din 1960 devine redactor la revista „Arta“ sub directoratul lui Jules Perahim și, după cinci ani, va părăsi redacția împreună cu acesta în 1965. Perahim (Iuliș Blumenfeld, 1914-2008), care a excelat în stilul suprarealismului, îndrumând-o pe tânăra Clarette Wachtel în acest stil, se stabilește apoi în Franța în 1969 și realizează cu succes circa patruzeci de expoziții personale în diverse țări ale lumii.

Opera

Wachtel debutează în 1953 la Expoziția Municipală din Ploiești.^[1] După un deceniu de ambiguitate profesională, cariera artistei virează spre o zonă de vizibilitate și apreciere. Expoziții de gravură (lino-, xilogravură) desen de șevalet, pictură se succed în țară (8 expoziții personale între 1953 și 1983) și pe întreaga țesătură a atlasului (expoziții de artă românească în Austria, Elveția, Danemarca, India, Mexic, Grecia, Suedia, Italia, Peru, Venezuela, Egipt, Argentina, Marea Britanie, Germania Federală, Grecia).^[1]

Domeniul ilustrației de carte pentru copii a fost rar atins, dar puținele volume care au fost îmbrăcate coloristic de Clarette Wachtel afișează un tonus ludic, scamatorii cu spații și tehnici, ce provoacă o atracție de citire, la propriu, a desenului.

Purtând o tragedie personală, fratele artistei decedând timpuriu în naufragiul vaporului Struma (vaporul plecase în decembrie 1941 din portul Constanța având la bord aproape 800 de evrei români, ce doreau să ajungă în Palestina fiind torpilat în februarie 1942 de un submarin sovietic), destinul artistic al Clarettei Wachtel părea flancat de rugozități morfologice sau angoase tematice, dar nu, chiar artista se declara „o expresionistă cu înclinații spre caricatură“^{[necesită citare]}, stabilizând un stil expressionist, dominat de-o veselie fantastă, histrionică, cu rezonanță în plutirea compozițională a lui Marc Chagall.

Premii și recunoaștere

1998 primește Premiul pentru grafică al Uniunii Artiștilor Plastici din România
2004 primește Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria C - "Artele plastice"^[2]

Note

^ ^a ^b ^c ^d Barcan, Luiza (2021). „Suprarealismul la feminin. Clarette Wachel”. În Năsui, Cosmin. Centenarul femeilor din arta românească. 3. Artistele uitate din România: cercetări și studii despre contribuția femeilor la istoria artei românești. PostModernism Museum Publishing House. p. 46-49. ISBN 9786069471968.
^ „Decret 319 13/05/2004 - Portal Legislativ”. legislatie.just.ro. Accesat în 4 februarie 2022.

Bibliografie

Octavian Barbosa: Dicționarul artiștilor români contemporani. Editura Meridiane: București, 1976, pag. 514.
Ausstellung jüdischer Künstlerinnen mit Klezmer-Klängen. Exponate von Eva Cerbu, Tia Peltz, Clarette Wachtel, Alma Redlinger. (Expoziție artistelor evreiești cu muzică klezmer, Exponate de Eva Cerbu, Tia Peltz, Clarette Wachtel, Alma Redlinger). În: Westerwälder Zeitung (Lokalausgabe der Rhein-Zeitung, Koblenz), 22 iunie 2004.
Iulia Deleanu: Mari personalități ale vieții cultural-artistice evreiești. Clarette Wachtel: „Cronica unui oraș imaginar“. În: Realitatea evreiască (București), Nr. 233-234 (1033-1034), 11 iunie – 10 iunie 2005), pag. 9.
Claus Stephani: Das Bild des Juden in der modernen Malerei. Eine Einführung. / Imaginea evreului în pictura modernă. Studiu introductiv. Traducere în limba română de Ion Peleanu. (Ediție bilingvă, româno-germană.) Editura Hasefer: București, 2005. ISBN 973-630-091-9
Claus Stephani: Säulen der modernen Kunst. Von Max Liebermann bis Dara Birnbaum / Marginalien zu einer Zeit der Vielfalt großer Namen [cu referințe la Clarette Wachtel]. În: revista David. Jüdische Kulturzeitschrift (Viena), Nr. 74, sept. 2007, pag. 80-83.
Mircea Deac: Lexicon. Pictori, sculptori, desenatori din România sec. XV-XX, București, 2008, pag. 487.
Comunicat de presă – Federația Comunităților Evreiești din România – miercuri, 17 Sep. 2014, București. Zilele Europene ale Culturii Evreiești. Expoziția celor mai importante pictorițe de origine iudaică din România: Margareta Sterian, Maria Constantin, Eva Cerbu, Clarette Wachtel, Tia Peltz, Mina Byck-Wepper.
Barcan, Luiza (2021). „Suprarealismul la feminin. Clarette Wachel”. În Năsui, Cosmin. Centenarul femeilor din arta românească. 3. Artistele uitate din România: cercetări și studii despre contribuția femeilor la istoria artei românești. PostModernism Museum Publishing House. p. 46-49. ISBN 9786069471968.

[:0-1] Barcan, Luiza (2021). „Suprarealismul la feminin. Clarette Wachel”. În Năsui, Cosmin. Centenarul femeilor din arta românească. 3. Artistele uitate din România: cercetări și studii despre contribuția femeilor la istoria artei românești. PostModernism Museum Publishing House. p. 46-49. ISBN 9786069471968.

[2] „Decret 319 13/05/2004 - Portal Legislativ”. legislatie.just.ro. Accesat în 4 februarie 2022.

[1]

[2]