Cleopatra din Ierusalim
| Cleopatra din Ierusalim | |
.png) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | secolul I î.Hr.  |
| Decedată | secolul I d.Hr. |
| Căsătorită cu | Irod cel Mare |
| Copii | Filip Tetrarhul Herod IV[*] |
| Ocupație | politiciană |
| Limbi vorbite | limba greacă veche |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | regină consoartă |
Modifică date / text  | |
Cleopatra din Ierusalim a fost o femeie care a trăit în secolul I î.Hr. în timpul stăpânirii Ierusalimului de către Imperiul Roman. Ea a fost cea de-a cincea soție a regelui Irod cel Mare al Iudeei.[1]
Există posibilitatea conform căreia Cleopatra ar fi fost fiica unui nobil local din Ierusalim. Ea s-a născut și a crescut în acest oraș și ar fi putut avea origini evreiești sau edomito-feniciene.[necesită citare] A fost denumită Cleopatra din Ierusalim pentru a o distinge de regina ptolemeică greacă Cleopatra a VII-a a Egiptului.
Iosephus Flavius o menționează pe „Cleopatra din Ierusalim” de două ori: o dată în Antichități iudaice 17.1.3 și încă o dată în Istoria războiului iudeilor împotriva romanilor 1.28.4. Cleopatra din Ierusalim nu avea legături cu dinastia Hașmoneilor.[necesită citare] Ea s-a căsătorit cu regele Irod cel Mare în anul 25 î.Hr.[2] Căsătoria ei cu Irod a fost, cel mai probabil, rezultatul unei alianțe politice.
Cleopatra i-a născut lui Irod doi fii, care au fost:
- Irod (n. 24 î.Hr./23 î.Hr.), despre care se știe foarte puțin.[necesită citare]
- Irod Filip al II-lea (n. 22 î.Hr./21 î.Hr. – 34),[3] care a devenit ulterior tetrarh al Itureei și Trahonitei.
Copiii lui Irod și ai Cleopatrei au fost crescuți și educați la Roma. După moartea soțului ei, în anul 4 î.Hr., cel de-al doilea fiu al ei a moștenit o parte din teritoriile stăpânite de tatăl lui și a domnit ca un rege vasal al Romei până la moartea lui în anul 34.[3] Irod Filip al II-lea s-a căsătorit cu nepoata lui, Salomeea (cea care i-a cerut mamei sale, Irodiada, capul lui Ioan Botezătorul). Cleopatra a devenit astfel soacra Salomeei. Filip și Salomeea nu au avut copii.
Note
modificareBibliografie
modificare- Iosephus Flavius: Antichități iudaice 17.1.3
- Iosephus Flavius: Istoria războiului iudeilor împotriva romanilor 1.28.4
- Peter Richardson, Herod: King of the Jews and Friend of the Romans , T&T Clark, 1999
- Aryeh Kasher, Eliezer Witztum, King Herod: a persecuted persecutor : a case study in psychohistory and psychobiography, de Gruyter, Berlin - New York, 2007, p. 180.