Clorat de potasiu
compus chimic
Clorat de potasiu | |
Nume IUPAC | Clorat (V) de potasiu |
---|---|
Identificare | |
Număr CAS | 3811-04-9 |
ChEMBL | CHEMBL3188561 |
PubChem CID | 6426889 |
Informații generale | |
Formulă chimică | KClO3 |
Aspect | cristale sau pudră albă |
Masă molară | 122,55 g/mol |
Proprietăți | |
Densitate | 2,32 g/cm3 |
Punct de topire | 356 °C |
Punct de fierbere | 400 °C |
Solubilitate în apă | |
8,15 g/100 mL (25 °C) | |
Pericol | |
Fraze R | R9, R20/22, R51/53 |
Fraze S | (S2), S13, S16, S27, S61 |
NFPA 704 | |
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text |
Cloratul de potasiu este un compus anorganic ce conține potasiu, clor și oxigen, fiind sarea de potasiu a acidului cloric, și are formula KClO3. În forma sa pură, este o substanță cristalină albă. Este utilizată pentru proprietățile sale oxidante, ca agent oxidant, la prepararea oxigenului, ca dezinfectant, în chibrituri și ca explozibil (în artificii).[1]
Obținere
modificareLa scară industrială, cloratul de potasiu se obține prin procedeul Liebig, care presupune trecerea clorului prin hidroxid de calciu încălzit, iar ulterior adăugând clorură de potasiu:[2]
Cloratul de potasiu mai poate fi produs în cantități mici printr-o reacție de disproporționare a unei soluții de hipoclorit, urmată de o reacție de dublu schimb cu clorura de potasiu:[3]
Referințe
modificare- ^ „Cloratul de potasiu KClO3”, Rasfoiesc.com, accesat în
- ^ Реми, Г. Курс неорганической химиию, т. 1/Перевод с немецкого под ред. А. В. Новосёловой. Москва:Мир, 1972.- с. 770//(translated from:) Heinrich Remy. Lehrbuch der anorganischen Chemie. XI Auflage. Band 1. Leipzig:Geest & Portig K.-G., 1960.
- ^ Anne Marie Helmenstine, Ph.D. „Potassium Chlorate Synthesis (Substitute) Formula”. About.com Education. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
modificare- Materiale media legate de Clorat de potasiu la Wikimedia Commons